911 matches
-
Ieroglifatele sunt chiar între cele mai vechi monumente în stil arhaistic. Ea aparținea unui amploaiat care avea privighere asupra palatului. Deși greoaie, totuși ieroglifele cu mare caracteristică. Mai sunt: o altă cameră mormântală, table din vremea lui. Stilul cu mare naturalism pe statue. Fardurile * naturale * se arătau vorbitoare, ochi vii. 2 rege. Sufis 36 ani de guvern. Huifu pe monumente. Este Cheops a lui Herodot. A zidit cea mai naltă piramidă, în apropiere de Gisch. În mărimea lor cumplită și-n
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
dar nu determinantă. Pentru a ne putea vindeca de o boală trebuie să cunoaștem medicamentele adecvate, însă actul de a lua medicamentul nu este necesar, ci liber, întrucât cineva ar putea prefera moartea mai degrabă decât să trăiască. Pretențiile jus naturalismului, susținute cu puterea rațiunii, în zilele noastre apar din ce în ce mai puțin convingătoare datorită faptului că de la propoziții descriptive nu se poate face trecerea logică la aserțiuni prescriptive, așa încât din toată știința disponibilă nu este posibil să extragem un gram de morală
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
itinerariu cercetării filosofice și o reînnoire a orizonturilor acesteia». Și Ch. Singer a scris că «franciscanul Robert Grosseteste a determinat direcția pe care o vor urma studiile fizice în sec. XIII și XIV». Dar, dacă Grosseteste poate fi considerat inițiatorul naturalismului de la Oxford, reprezentantul cel mai de seamă este Roger Bacon (cca. 1214-1292), care a fost elevul lui Grosseteste la Oxford și, tot el, amintește printre predecesorii și maeștrii săi pe Petru Peregrino, autor, în 1269, a unei Epistole despre magnet
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
personaj al filmului: mitocanul. Pampon devine, într-adevăr, un epileptoid, cu gândire vâscoasă și cu explozii de cruzime stupidă. Nici a două scenă nu are un corespondent direct în piesă. îi vedem pe Didina și pe nea Nae făcând amor, naturalismul scenei neavând corespondent în nimic din ce am mai văzut eu. înjurăturile și porcăriile șoptite la ureche, răcnetele bestiale ale femeii intră în regula jocului: sîntem într-o bolgie, adânc sub umanitate, și aici vom rămâne până la genericul final, în ciuda
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tragice - de a pătrunde în spirit prin (vorbe de) spirit. Cu încetul, lumea filmului prinde contur. E o lume îngustă și artificială ca aceea produsă de oceanul gânditor din "Solaris", străbătută de șinele căruciorului de traveling și luminată de reflectoare. Naturalismul ei nu e genuin, ci sintetic, recreat la modul postmodernist, cu mare discreție însă. Câteva clădiri risipite pe maidane și legate prin drumuri clisoase. Paragină și mizerie de necrezut, în care se complace subumanitatea personajelor. Kitsch-ul interioarelor a fost
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ne permită efectuarea unor afirmații cu o mai mare marjă de certitudine (Pl. 55/5). Reprezentări falice În acest subcapitol am introdus atât realizări puternic schematizate, cunoscute sub denumirea de idoli conici, cât și reprezentările cu un grad ridicat de naturalism. Idolii conici Numărul acestor piese se ridică la 48. Marea majoritate (45) sunt modelați sub formă de simple conuri, neperforate, cu baza dreaptă sau concavă și cu înălțimi variind între 1și 5 cm (Pl. 56/1-5). Trei astfel de reprezentări
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Stilul 4 (după 12000), splendoare academică și deja convențională a reprezentării, cu Altamira, Lascaux și acum Marseille 58. Adică o lungă copilărie, un apogeu de cinci mii de ani și o prăbușire precipitată. După culmea realistă a bizonilor de la Altamira, naturalismul animalier al anului 12000 cedează brusc locul grafismului abstract al neoliticului, punct de plecare al unui nou ciclu. În general, realismul apare ca "o formă de maturitate îngrijorătoare în viața artelor". Într-adevăr, imaginea nu pornește de la un decalc al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la rigoare, de o limbă plastică. Aici codul înghite forma, iar generalul particularul. Chiar dacă putem deturna oricând aceste obiecte utilitare, strâns controlate și oarecum conformiste, spre scopuri estetice și în special spre scopurile esteticii noastre. Paradoxul fiind că respingerea oricărui naturalism descriptiv simplul joc al suprafețelor și liniilor ne face aceste imagini mai apropiate. Abstracția lor ne pare culmea stilului, când ele sunt de fapt negarea acestuia, ca produse conforme, interschimbabile, ritualizate ale unei reguli de viață colectivă. Aceste forme extreme
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pozitivare" a teoriei sociale, cât și ambiția acesteia de a dezvolta o abordare din care să rezulte că orice cunoaștere este determinată social, depinzând, cu alte cuvinte, de contextul în care se plasează subiectul-cunoscător. Într-o primă instanță, Popper denunță "(...) naturalismul sau scientismul eronat și confuz din punct de vedere metodologic, care cere ca științele sociale să învețe în sfârșit de la științele naturii ce este o metodă științifică. Acest naturalism greșit exprimă exigențe precum: să începi cu date de observație și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în care se plasează subiectul-cunoscător. Într-o primă instanță, Popper denunță "(...) naturalismul sau scientismul eronat și confuz din punct de vedere metodologic, care cere ca științele sociale să învețe în sfârșit de la științele naturii ce este o metodă științifică. Acest naturalism greșit exprimă exigențe precum: să începi cu date de observație și măsurători; asta înseamnă, de pildă, să obții date statistice; să treci apoi pe cale inductivă la generalizări și la formarea teoriei. În acest fel te vei apropia de idealul obiectivității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
celor naturale. Această confuzie inițială e succedată apoi de cea creată în jurul ideii că normele instituite în societate sunt reductibile la fapte, confuzie ce se va perpetua în cadrul tuturor celor trei etape intermediare pe care Popper le identifică, și anume: naturalismul biologic, pozitivismul etic și naturalismul spiritual. Argumentând împotriva acestei confuzii, filosoful susține că, exceptând domeniul semantic 267, e imposibilă derivarea normelor din fapte și explică acest lucru spunând că adoptarea unei norme, deși este un fapt, norma trebuie deosebită de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
e succedată apoi de cea creată în jurul ideii că normele instituite în societate sunt reductibile la fapte, confuzie ce se va perpetua în cadrul tuturor celor trei etape intermediare pe care Popper le identifică, și anume: naturalismul biologic, pozitivismul etic și naturalismul spiritual. Argumentând împotriva acestei confuzii, filosoful susține că, exceptând domeniul semantic 267, e imposibilă derivarea normelor din fapte și explică acest lucru spunând că adoptarea unei norme, deși este un fapt, norma trebuie deosebită de faptul că ea a fost
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
putea primi diferite interpretări și de a putea fi folosită atât în scopuri umanitare, cât și pentru construcția ori salvgardarea cultului puterii. Fiecare dintre cele trei direcții diferite speculează ideea de natură, acordându-i un înțeles în funcție de propriul interes. Astfel, naturalismul biologic susține atât egalitarismul (arătând că, deși normele sociale sunt arbitrare, fiind impuse din afară, există legi naturale invariabile care demonstrează egalitatea dintre oameni), cât și inegalitatea biologică, care este tot una naturală; pozitivismul etic justifică neîncrederea în om și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
inegalitatea biologică, care este tot una naturală; pozitivismul etic justifică neîncrederea în om și în posibilitățile sale, afirmând că acesta nu e în măsură să judece normele impuse de societate, ci, dimpotrivă, societatea oferă cadrul după care trebuie judecat individul; naturalismul spiritual, având posibilitatea de a se combina cu orice decizie etică, poate fi din nou folosit atât pentru justificarea inegalității naturale dintre oameni, cât și în sprijinul respectării drepturilor naturale ale acestora. Observăm deci cum toate aceste trei orientări prezintă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Nemira, București, 1998. BOCANCEA, Cristian, Istoria ideilor politice de la antici la moderni, Editura Polirom, Iași, 2002. BOUDON, Raymond, L'idéologie ou l'origine des idées reçues, Paris: Fayard, 1986. BOUDON, Raymond, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, 2005. CAMERON, Gregory, "Naturalism and ideology: towards a phenomenology of political discourse", în Thesis Eleven, No. 87, noiembrie 2006. CARPINSCHI, Anton, Doctrine politice contemporane. Tipologii, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iași, 1992. CARPINSCHI, Anton, Deschidere și sens în gândirea politică, Editura Institutul European, Iași, 1995
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
225, 229, 234, 243, 310 modernitate, 107, 112, 116, 125, 130, 158, 160, 162, 167, 168, 214, 239, 240, 242, 244, 246, 259, 260, 263, 266, 268, 277, 278, 283, 286, 294, 295, 298 N natural, 72, 95, 144, 145 naturalism, 26, 76, 144, 145 național, 277, 287, 296, 297, 301, 308 naționalism, 214, 249, 277, 290, 293, 302 națiune, 286 neo-marxism, 16, 122 O obiectiv, 16, 20, 56, 58, 62, 74, 77, 80, 82, 85, 89, 97, 99, 112, 141
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Sociologica, Vol. 14, No. 4, 1971, p. 245. 16 Claude Lefort, "Outline of the genesis of ideology in modern societies", în The Political Forms of Modern Society: Bureaucracy, Democracy, Totalitarianism, MIT Press, Cambridge, MA, 1986, pp. 183-184. 17 Gregory Cameron, "Naturalism and ideology: towards a phenomenology of political discourse", în Thesis Eleven, No. 87, noiembrie 2006, pp. 8-9. 18 Nu e vorba, în acest caz, de a susține imposibilitatea folosirii trans-temporale a unor concepte precum cele de "adevăr" sau "rațiune", pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
întâmplat însă că unele abordări, precum logicismul, psihologismul, fonologia, structuralismul ș.a., să depășească limitele aplicabilității lor și să vizeze cuprinderea mult mai largă sau chiar totală a obiectului. Orientările care au afectat, prin exagerare, cunoașterea istorică a limbii române sunt naturalismul și comparativismul. A existat și există tendința de a reduce limba la limbaj, iar pe acesta la capacitatea omului de a produce sunete. Este vorba de orientarea naturalistă care s-a dezvoltat în a doua jumătate a secolului al XIX
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
după culoarea pielii, forma urechilor sau a capului etc. Speța umană este unitară, iar capacitatea și limitele omului de a produce sunete sunt comune întregii specii. Deosebirile articulatorii dintre limbi țin de deprinderile colectivității și nu de deosebiri fiziologice. Față de naturalism, care a blocat cercetarea în baza de articulație, comparativismul o înfundă în deducerea istoriei limbilor din sistemul de rădăcini al protolimbii indoeuropene. Compararea limbilor este, ca și cercetarea bazei de articulație, o activitate necesară și utilă până la un punct. Derapajul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rezervate muzicienilor, totul este invadat. Se câștigă cinci mii de franci cu niște piese care câștigau cinci sute; se ascultă cu religiozitate, se aplaudă cu entuziasm Horace, Mithridate, Cinna; se plânge la Andromaca și la Tancrède." 6. Teatrul naturalist Cu naturalismul se operează o reîntoarcere în forță a realismului scenic pe care îl proslăvea drama burgheză. Zola (1840-1902), care îi este marele teoretician, se prezintă pe el însuși ca moștenitorul direct al lui Diderot și Louis-Sébastien Mercier. Dornic să trateze scena
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
reale, el interzice, ca și cei doi predecesori ai lui, toate aspectele neverosimile, revoltându-se mai ales împotriva celor pe care le-a cultivat Romantismul. El își expune concepția despre teatru în două volume pe care le publică în 1881, Naturalismul în teatru (Le Naturalisme au théâtre) și Autorii noștri dramatici (Nos Auteurs dramatiques). Adună aici articole pe care le-a scris sub forma unor foiletoane săptămânale pentru revistele92în care este însărcinat cu rubrica dramatică. În Autorii noștri dramatici, el le
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu bună credință, geniul creator al lui Hugo, frumusețea fulgerătoare a lirismului său, forța teatrului său. "În acest secol, numai Victor Hugo a creat în domeniul teatrului. Nu-i iubesc formula; o găsesc falsă. Dar ea există și va rămâne." (Naturalismul în teatru) El își amintește cu plăcere că a fost, și el, ca mulți tineri din generația sa, un fervent cititor al dramelor lui Hugo. "Îmi amintesc tinerețea mea, scrie el în Autorii noștri dramatici. Eram câțiva ștrengari lăsați de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vis: să vedem asta la teatru; și ni se părea că lustra trebuia să se prăbușească în entuziasmul sălii." Zola recunoaște sincer că Romantismul a marcat o etapă hotărâtoare în eliberarea artei. "Ne-a făcut ceea ce suntem, scrie el în Naturalismul în teatru, adică niște artiști liberi." Dacă drama romantică, instaurând "o adevărată revoluție", a permis "înlăturarea domniei tragediei ajunsă în mintea copiilor", ea nu a fost totuși "decât veriga necesară care trebuia să lege literatura clasică de literatura naturalistă". Deși
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
drama romantică, în care acțiunea este adesea complicată, protagoniștii puțin credibili, atât prin eroismul comportamentului lor care frizează extravaganța, cât și prin grandilocvența discursului lor. Pretinsul adevăr al romanticilor este o continuă și monstruoasă exagerare a realului, scrie Zola în Naturalismul în teatru, o fantezie care dă în exces. Cu siguranță, dacă tragedia este de o altă falsitate, asta nu înseamnă că ea este falsă mai mult. Între personajele în peplu care se plimbă cu confidenții lor și discută fără încetare
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dramatici) Zola critică și falsitatea dramei istorice lipsită în totalitate de realism El deploră faptul că istoria, față de care autorii dramatici își iau multă libertate, nu se desfășoară aici decât în chip de fundal. "Drama istorică actuală, scrie el în Naturalismul în teatru, fiind bazată pe erorile cele mai grosolane, este redusă la a arăta mulțimii istoria pe care mulțimea nu o cunoaște, numai pentru că atunci poate să o travestească în voie." Zola nu concepe interesul pentru acest gen decât în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]