825 matches
-
1936) și cele de eseuri: Zaruri (1936), Pietre la care mă-nchinai (1937). 24. Vasile Ciurea (1883-1973), profesor, arheolog, naturalist, licențiat în științe la Iași, predă la Pomârla și la Fălticeni, este membru al Societății de Geografie și al Societății Naturaliștilor din România, autor de manuale școlare, publicist și animator cultural al Fălticeniului. 25. Ghedeon Coca (1908-1976), poet, membru al mișcării Iconar, este redactor la revistele Îndrumar, Iconar. Publică versuri de factură simbolistă și volumele Confesiuni adolescentine (1937) și Alge (1938
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
târgului Mihăileni și Monografia orașului Rădăuți din vremurile cele mai îndepărtate până în 1944, al manualului Geografia județului Rădăuți și al unui volum de amintiri publicat în 1955-1957 în care valorifică notițele întocmite în anii interbelici 12. 67. Emilian Săhleanu (1880-1939), naturalist, profesor secundar în orașele din Bucovina, editează un anuar de personalități bucovinene și publică o serie de studii despre spațiul bucovinean: Mamiferele stinse din Bucovina, Resturi de zimbru din Bucovina, Frunze de fag din Sarmaticul Bucovinei. 68. Toader Sireteanu (1889-1962
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
to Peano", The American Mathematical Monthly, vol. 79, pp. 133-136. Kitcher, Philip 1975 "Kant and the Foundations of Mathematics", Philosophical Review, LXXIV, 23-50. Kitcher, Philip 1979 "Frege's Epistemology." Philosophical Review 88:235-62. Kitcher, Philip 1998 "Mill, mathematics, and the naturalist tradition." The Cambridge Companion to Mill. Ed. John Skorupski. Cambridge University Press. Kitcher, Philip 2006 " 'A Priori' ", in Paul Guyer (ed) The Cambridge Companion to Kant (second edition), Cambridge University Press. Kleiner, Israel 1986 "The evolution of group theory: a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Înaintând imediat către realizarea acestui program, scriitorul acestor rânduri a intrat într-o analiză detaliată a teoriei lui Eistein." (Reichenbach 1936: 142-143). 53 Philip Kitcher spune, de exemplu, despre Mill că a fost "nu numai unul dintre cei mai importanți naturaliști din istoria filosofiei, ci și, probabil, singurul pe deplin consistent" (Kitcher 1998: 58), iar asta deoarece nu a cedat tendinței (așa cum au făcut majoritatea celorlalți empiriști) de a adopta o formă de transcendentalism (prin transcendentalism, Kitcher înțelege acea concepție conform
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ar putea fi Henry David Thoreau, cel ce anticipează atitudinea ecologistă și militantismul civic prin argumentele sale pentru o viață în mijocul naturii și nesupunere civică în numele unor principii morale împotriva cazurilor de injustiție ale instituțiilor guvernamentale, John Burroughs, un naturalist care popularizează în revistele vremii sensibilitatea și devoțiunea față de natură, John Muir, un apărător al vieții sălbatice, William Temple Hornaday, pionier al consevării vieții sălbatice, Liberty Hyde Bailey, un promotor al ideologiei agrariene, Gilford Pinchet, pionier al managementului ecologic al
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Grigore t. Popa, al cărui nume Îl poartă astăzi Universitatea de Medicină din Iași. Fiu de răzeși, lipsit de resurse materiale, dotat și motivat, Gr.t. Popa a avut un parcurs excepțional: bursier Rockefeller, președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, Research Fellow la Cambridge, cofondator al revistei Însemnări ieșene, decan al Facultății de Medicină din Iași și apoi la București, membru al Academiei. Om de știință remarcabil, biolog de vârf, medic, filosof, literat, profesorul Popa a propus analize
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
culturale � că toate celelalte fenomene naturale � cer observa?ie, experimentare ?i, cu prioritate, un demers de tip cauzal. Lecturile sale, numeroase ?i variate, �l �ndeamn?, �ntre altele, s? cunune �nv???mintele din Smith (marele economist clasic) cu cele din Lamarck (naturalistul, teoreticianul transform?rîi speciilor ?i al eredit??îi caracteristicilor dob�ndite) ?i s? formuleze o doctrin? evolu?ionist? care trece drept una dintre cele mai coerențe pe care ?tiin?a social? le-a furnizat vreodat? (?i care a fost adesea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Gotland. (n. t.) 1 Teatrul dramatic din Stockholm. (n. t.) 1 Firmă de produse farmaceutice. (n. t.) 1 Lanț de magazine alimentare. (n. t.) 2 Cotidian național suedez de orientare liberală. (n. t.) 1 Carl von Linné (1707-1778) medic și naturalist suedez, a pus bazele clasificării științifice a plantelor și animalelor. A efectuat o călătorie pe insula Gotland, ocazie cu care a scris o carte. (n. t.) 2 Insulă în Marea Baltică (1.340 km2) (n. t.) 1 Regiune din sud-estul Nigeriei
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cum laude, mențiune pe care profesorul n-a mai acordat-o, În toată cariera sa, decât lui A.Walther și lui H. Driech. Aici i-a Înmânat un act scris de mâna lui În care elogia activitatea de student și naturalist la Jena și certifica calificativul acordat de juriu după un « examen rigurosum ». Odată cu actul i-a dat și o fotografie cu chipul său și cu inscripția impavidi progrediamur (neînfricat Înainte), pe care a scris câteva cuvinte calde. După doctorat a
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
critica pură aplicată nu asupra ființelor, nu asupra esențelor și care vede în studierea ființelor și a operelor doar un pretext esențelor ... geniul, genul și Cartea.” Thibaudet pentru meditarea 467. „În critica literară și artistică trebuie să-i imită pe naturaliști: avem sarcina să găsim oamenii în spatele operelor, să reconstituim viața reală a societăților, cu ajutorul unei cărți sau a unui tablou.” Emile Zola 468. „Zadarnic citește orice, acel care citește numai cu ochii cele ce citește.” M. Codreanu 469. „Cunoașterea
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
nu sunt interesați prea mult de refacerea grabnică a celebrului muzeu, ca și a altor lăcașuri de patrimoniu!) puteau admira colecțiile bogate de minerale, roci și fosile, piesele zoologice și botanice unice sau spațiile destinate bibliotecii Societății de medici și naturaliști. Citim cu interes monografia muzeului, realizată de profesorul Neculai Macarovici, și aflăm că în 1925 directorul I. Borcea, marele nostru biolog, a reușit chiar în condițiile precare de atunci să facă reparații generale clădirii, să îmbogățească colecțiile, iar C. Motaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
admirabilii noștri înaintași, de ce domnilor gospodari ai orașului de azi? Cele câteva precizări se vor într-un fel premergătoare, adevărat, contrastante și triste cu destinul actual al instituției amintite, unui paradis terestru care este Grădina botanică din Iași. Medicul și naturalistul A. Fătu înființează în 1856 prima grădină de acest tip din România. Această grădină a fost situată în apropiere de Râpa galbenă și Palatul criminal (fosta închisoare) și a dăinuit până în 1914. Astăzi, de existența acestei grădini ne mai amintesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
bună. Progresul și civilizația nu înseamnă distrugere. Omul modern are nevoie de emoția artistică, sensibilitatea lui estetică devine mai complexă, în raport am spune cu inteligența mai cuprinzătoare. Să ne amintim de cugetările lui Goethe: "Ca poet sunt politeist, ca naturalist sunt panteist, ca ființă morală, deist. Și am nevoie, pentru a-mi exprima sensibilitatea, de toate aceste forme". Justificată și poziția teoreticianului în ale naturii, în care doza de pesimism este preponderentă. Civilizația ajunsă pe culmi este oarecum incompatibilă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Schiller definea deviza artei: "Îndrăznește să te amăgești și să visezi". Cum să mai visezi într-o natură ciuntită? Întrebarea aceasta a căzut ca un șoc, ca o ghilotină care pune capăt vieții. Esteticienii susțin că știința veștejește ceea ce atinge, naturaliștii spun că civilizația doboară natura. Cum să le împaci pe toate? Răspunsul ar fi: prin armonie. Dar armonia pleacă de la multă înțelepciune și înțelepciunea nu este totdeauna îndestulătoare pentru omenire. De aici dezechilibrul. Ne-am retras îngândurați spre case, în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pun bazele marilor biblioteci ieșene. Ele apar ca urmare a unor inițiative particulare, caracteristică pe care o vom afla în tot decursul secolului. Aici se înscrie și inițiativa lui Iacob Cihac, care înființează în 1834 Biblioteca Societății de Medici și Naturaliști din Iași, ea avea să devină prima bibliotecă publică din Moldova. Opinii privind înființarea unei asemenea biblioteci s-au auzit chiar din primii ani ai secolului al XIX-lea. Pe la 1800, mitropolitul Iacob Stamati a întocmit un raport cerând întemeierea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
chimice care include diverse ponderi ale unor elemente precum oxigenul și carbonul. Dar în timp ce chimiștii pot măsura cu precizie ponderile diverselor elemente ce formează moleculele, politologii nu pot face același lucru privind diversele structuri care "compun" un sistem politic. Asemenea naturaliștilor mai demult, ei pot afirma doar că într-un sistem politic dat grupurile de interese precum sindicatele sunt "mai" influente decât în altul, sau că parlamentul sau congresul este "mai" implicat în procesul de luare a deciziilor pe plan național
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Universității “Al. I. Cuza” devine încet, dar sigur, o școală medicală cu autoritate unanim recunoscută. În viața Facultății de Medicină, un rol important l-a avut “Gazeta medicală din Iași”, creată în 1885, și, apoi, “Buletinul Societății de medici și naturaliști”, care a polarizat activitatea știintifică în domeniul medical. Între 1887 și 1900, au fost publicate numeroase lucrări. Activitatea de cercetare științifică a Facultății de Medicină s-a extins considerabil în primele decenii ale secolului XX. Numărul și calitatea lucrărilor probează
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Din pleiada de celebrități mondiale se pot aminti câteva nume: Goethe, la 83 de ani era în plină și viguroasă creație. Voltaire, titan al culturii franceze, a scris ultima sa piesă, tragedia "Irene" la vârsta de 84 de ani. Darwin, naturalist englez, a lucrat în laboratoare până la 72 de ani; Goldani, scriitor și poet italian a scris comedii și scenete în limba franceză până la 86 de ani; Michelangelo, celebrul pictor, sculptor, arhitect și poet a pictat la 89 de ani cupola
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Exemplare mari, bătrâne, de mii de ani, fac pâlcuri mai restrânse, restul fiind ocupat de exemplarele tinere. Mergem să-l vedem pe cel mai Înalt exemplar al lumii, de 122 m. Înconjurat de un grilaj, pus de o societate a naturaliștilor. Mergem să admirăm pe cel mai gros copac al lumii. Dar uriașul mamut care a Înfruntat veacurile și furtunile, e culcat la pământ, dormind somnul de veci. Naturaliștii i-au pus un epitaf, prin care ne roagă să nu-i
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de 122 m. Înconjurat de un grilaj, pus de o societate a naturaliștilor. Mergem să admirăm pe cel mai gros copac al lumii. Dar uriașul mamut care a Înfruntat veacurile și furtunile, e culcat la pământ, dormind somnul de veci. Naturaliștii i-au pus un epitaf, prin care ne roagă să nu-i tulburăm somnul. Un altul e botezat „General Grand”, eroul din războiul civil și președinte al țării. Cel prin care trece tunelul e botezat „Wawona”. Drumul printre sequoia e
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
rog doar să-mi înapoiați manuscrisul, unic”. În tinerețea mea, cunoșteam destul de bine teoriile lui Stșrindbergț despre „chimia unitară”. Îmi mai amintesc că, în afară de transmutația metalelor, „chimia sa unitară” nu avea nimic în comun cu alchimia. (Așugustț Sștrindbergț era un „naturalist - fiu al secolului său - chiar și în cercetările sale spirituale și mistice). Dar de ce credea el că„metoda” sa nu era alta decât cea a „Kabbalei”? Mai există micul articol în manuscris? Și ce carte despre Kabbala șsubl. S.W
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
operație un important izvor de prestigiu și mai ales de devize (deși În Occident, chiar fără doamna Aslan, speranța de viață era simțitor mai mare ca În România!). Un caz interesant de savant român este Emil Racoviță (1868-1947). A fost naturalistul expediției antarctice belgiene din 1897-1899 (componența grupului era cosmopolită; printre ofițerii de la bord, un nume care avea să devină celebru În explorările polare: Roald Amundsen). Vasul Belgica a fost cel dintâi care a stat un an În regiunile antarctice, lăsându
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
respins la Academia Română prin refuzul arogant al semănătoristului Iorga! -, ca și inconsecvențele autorilor citați mai sus (Sebastian scriind mai mult teatru, Holban murind de tânăr ca și Gib Mihăiescu, Camil alunecând spre teatru, filozofie etc., nesemnând decât două romane, în timp ce naturaliștii în proză, un Cezar Petrescu, un Rebreanu, Agârbiceanu, Sadoveanu scoteau tom după tom!Ă au făcut ca acest prim val al „prozei de analiză sau psihologică”, cum i se spunea, să rămână cumva în umbră, într-un plan secund în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să iasă din rama unui realism clasic, ponderat, de secolul al XIX-lea. Chiar și critica de întâmpinare din anii ’60 - cu excepția unor Negoițescu, Raicu, Simion, Manolescu - se manifesta cu note preponderent pozitive pentru prozatorii care creau în siajul marilor naturaliști români dintre războaie. Apărând „linia citadină” a prozei, nu adopt o atitudine exclusivistă față de alte modalități ale genului, cu atât mai mult cu cât România a avut nevoie, ca un stat tânăr, neformat încă și bizuindu-se pe straturi masive
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a peste 100 de școli primare; 32. Emil Costinescu, (1844-1921), om politic și ministru de finanțe în guvernul 1902-1905, 1907-1910, 1914-1916; a nu se confunda cu Ion Costinescu, ministru liberal în guvernul Tătărescu din 1934-1937; 33. Leon C. Cosmovici, (1857-1921), naturalist, studiază la Iași și își susține doctoratul la Sorbonna (1880), profesor la Universitatea Iași, membru corespondent al Academiei Române și membru al Societății franceze de Entomologie; 34. Nichifor Crainic, (pseudonimul lui Ion Dobre, 1889-1972), urmează teologia la București și Viena; ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]