2,199 matches
-
bune condiții. ... b) Documentele trebuie să fie ușor accesibile și arhivate, astfel încât să permită verificarea lor. Beneficiarul și/sau partenerii de proiect sunt obligați să informeze MMAP cu privire la locul arhivării documentelor și de a asigura reprezentanților MMAP accesul neîngrădit la documente în locul respectiv. ... c) În urma derulării vizitei la fața locului, reprezentanți MMAP întocmesc un proces-verbal al vizitei ce va fi adus la cunoștința Beneficiarului. ... d) Beneficiarul are obligația de a informa MMAP,, la termenele stabilite de acesta
GHID SPECIFIC din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274850]
-
judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a tuturor celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege, nicio lege neputând exclude de la exercițiul drepturilor procesuale astfel instituite vreo categorie sau vreun grup social. ... 18. Având în vedere că dispoziția
DECIZIA nr. 193 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271610]
-
încalcă accesul liber la justiție. Potrivit jurisprudenței constante a instanței de control constituțional, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]
-
fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. ... 22. De asemenea, Curtea a reținut că, instituind reguli speciale
DECIZIA nr. 657 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256839]
-
numai prin lege“ - și din cele ale art. 129 din Legea fundamentală, în conformitate cu care „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Astfel, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege, cu respectarea regulii consacrate de art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, ceea ce semnifică
DECIZIA nr. 650 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251725]
-
procurorului este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale. Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, însă în formele și modalitățile instituite de lege. Așa fiind, prin instituirea procedurii potrivit căreia ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor procurorului nu mai pot fi atacate
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
procurorului este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale. Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, însă în formele și modalitățile instituite de lege. Așa fiind, prin instituirea procedurii potrivit căreia ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor procurorului nu mai pot fi atacate
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. ... 30. În același timp, instanța de la Strasbourg, prin Hotărârea
DECIZIA nr. 383 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261469]
-
contractului, instituind cauze de onerozitate excesivă in abstracto. ... 46. Legea nr. 52/2020 încalcă libertatea economică și dreptul de proprietate, prin instituirea unei obligații în sarcina creditorilor de a se conforma dreptului debitorilor exercitat în baza legii în mod unilateral și neîngrădit de a schimba prețul unui contract deja executat sau în curs de executare. ... 47. Libertatea contractuală a părților nu presupune doar libertatea de a-și asuma obligații și de a dobândi drepturi într-un mecanism contractual agreat de acestea, ci
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
înțeleaptă și mult mai profundă față de această chestiune. Ea nu îi cere societății românești să aleagă nimic. Ea îi cere societății românești să creeze posibilitatea ca Familia Regală să existe, să continue să-și pună serviciile în slujba națiunii neconstrânsă, neîngrădită, respectând un cadru legal atât de permisiv încât să îi poată acorda regalității o adresă pe harta societății românești, fără ca aceasta să încalce vreo regulă.” O altă problemă atinsă în interviu este cea a Războiului Rece cu urmările lui, a
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
colorate, majoritatea cu scândură pe exterior. Temeliile erau în general bucăți mari de granit puse una peste alta. Rar descopereai o temelie din beton. Totul aici este doar stâncă de granit. Nu m-a impresionat ca oraș. Erau doar case neîngrădite așezate fără nicio ordine, sau disciplină arhitecturală, fiind ridicate unde a vrut fiecare să și-o construiască. Unele erau frumoase dar nu deosebite. Dacă acoperișurile nu erau noi, atunci descopereai un strat gros de mușchi verde crescut peste iternita sau
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SECRET? Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În fiecare zi, gândurile, ne iau de mână și ne seamănă viața! Neobosite. Neîngrădite. Aripile lor poleite cu îndrăzneală au mărimea și forța dorințelor noastre. Nu o facem conștient, inconștientul își ia din jur ce este mai puternic zvonuri, știri, povestiri! Ne suntem soare, nor sau frunză pe valul vieții. Nu am învățat în
SECRET? de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381016_a_382345]
-
națională Mihai Eminescu nu aparține în exclusivitate nici segmentului romantic, nici spațiului modern și cu atât mai puțin actualei postmodernități controversate, ci el se constituie drept parte integrantă, dar și integratoare a timpului ca atare privit în ansamblul său, unul neîngrădit între coordonate fixe și supuse desuetudinii din punct de vedere conceptual. Cu alte cuvinte, omul de cultură și jurnalistul Eminescu transcend, deopotrivă, limitele profane ale oricărei temporalități statistice, topind simbiotic în templul interior ... Citește mai mult „Oameni ca Eminescu răsar
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
națională Mihai Eminescu nu aparține în exclusivitate nici segmentului romantic, nici spațiului modern și cu atât mai puțin actualei postmodernități controversate, ci el se constituie drept parte integrantă, dar și integratoare a timpului ca atare privit în ansamblul său, unul neîngrădit între coordonate fixe și supuse desuetudinii din punct de vedere conceptual. Cu alte cuvinte, omul de cultură și jurnalistul Eminescu transcend, deopotrivă, limitele profane ale oricărei temporalități statistice, topind simbiotic în templul interior ... XX. MAGDALENA ALBU - MODELUL HIPERREALITĂȚII MULTIPLE ȘI
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
parcă din lumină,înfruntă vremeași descrie ziua curajului,zburând sus,cine-l ajunge?... VI. SECRET?, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017. În fiecare zi, gândurile, ne iau de mână și ne seamănă viața! Neobosite. Neîngrădite. Aripile lor poleite cu îndrăzneală au mărimea și forța dorințelor noastre. Nu o facem conștient, inconștientul își ia din jur ce este mai puternic zvonuri, știri, povestiri! Ne suntem soare, nor ... Citește mai mult În fiecare zi,gândurile,ne iau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
mărimea și forța dorințelor noastre. Nu o facem conștient, inconștientul își ia din jur ce este mai puternic zvonuri, știri, povestiri! Ne suntem soare, nor ... Citește mai mult În fiecare zi,gândurile,ne iau de mânăși ne seamănă viața!Neobosite. Neîngrădite.Aripile lor poleite cu îndrăznealăau mărimea și forțadorințelor noastre.Nu o facem conștient,inconștientul își ia din jurce este mai puterniczvonuri, știri, povestiri! Ne suntem soare, nor... VII. OCAZIE!, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2245 din 22 februarie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
rabin însă nimeni nu interveni cu nici un fel de dezaprobări, însă în alte condiții aceștia s-ar fi manifestat contra învățatului evreu prin proteste sau poate chiar mai rău. Tiberius Thrassylus impusese tuturor o polemică civilizată și exprimarea pură și neîngrădită a părerii fiecăruia, fără deosebire. Și se părea că toți cei chemați acolo păreau să respecte cele convenite. Pedeapsa impusă de Thrassylus era doar una simbolică, însă necruțătoare. Cel vinovat trebuia să plece de pe insulă. -Foarte bine! spuse careva într-
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
oamenii iubitori de pace și de bună înțelegere susținând dreptul la libertatea presei și condamnând acest atac odios. D irectorul artistic al revistei „Stylist", ediția franceză, Joachim Roncin, a creat mesajul „Je sius Charlie" (Eu sunt Charlie), simbol al libertății neîngrădite de exprimare a presei. Mesajul acesta a fost distribuit pe Twitter de 3 milioane de ori, numai în două ore, adică, de 4.000 de ori pe minut, devenind sloganul acestor zile. Paginile de Facebook au dat în clocot de
PUTEREA CREIONULUI MAI MARE DECÂT MITRALIERA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372819_a_374148]
-
este calificată, de mai toți comentatorii, drept suprarealistă - fapt justificat, până la un punct, de aparenta ei non-transparență (deși a înțelege nu înseamnă neapărat, și doar, a decoda instantaneu, a “pricepe” la nivel denotativ), de extraordinara dezinvoltură a asocierilor lexico-semantice, de neîngrădita libertate a expresiei în general (măcar la o primă abordare). Dar aplicarea acestei etichete (suprarealist) - demers hermeneutic foarte comod, de altfel, căci scutește de efort - nu poate satisface un cititor atent, dispus, ba chiar încântat, să intre într-un dialog
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
pentru prima dată! Și niciodată verdele n-a fost mai verde, Mângâierile mai tandre și soarele mai arzător! Reflecții Privesc la voi, simple cruci și totuși atât de diferite! Crucea de marmură înconjurată cu gărduleț de fier, crucea de lemn, neîngrădită. La cimitir, ca în viață: avuția îngrădită de conveniențe, simplitatea, frumusețea, libere ca pasărea... La cimitir odihnește, în viață trudește! Și toate astea pe același pământ și sub același soare... Floarea de colț Când ai pierdut, aproape totul s-a
VERS ALB II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346535_a_347864]
-
a suferit modificări structurale profunde, fapt pentru care specialiștii vorbesc de transformarea ei, încetățenindu-se deja termenul de posmodernitate, ca fiind definitoriu pentru societatea de astăzi. Notele dominante ale postmodernității sunt date de expansiunea fără precedent a tehnologiei informației, accesul neîngrădit la date și rolul tot mai accentuat deținut de mass-media în formarea personalității umane. În plus, continuă avântul tehnologiilor avansate, asistate de forme de inteligență artificială. Observăm și creșterea de neimaginat a gradului de accesibilitate a oamenilor la noile realizări
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
națională Mihai Eminescu nu aparține în exclusivitate nici segmentului romantic, nici spațiului modern și cu atât mai puțin actualei postmodernități controversate, ci el se constituie drept parte integrantă, dar și integratoare a timpului ca atare privit în ansamblul său, unul neîngrădit între coordonate fixe și supuse desuetudinii din punct de vedere conceptual. Cu alte cuvinte, omul de cultură și jurnalistul Eminescu transcend, deopotrivă, limitele profane ale oricărei temporalități statistice, topind simbiotic în templul interior spiritual propriu o formă de gândire autentică
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
deranja farurile alungau cu lumina lor umbrele din drum - reale sau imaginare ne-am amintit de crucificările zilnice și am zâmbit trecutul aparține trecutului ne-am minunat excavând înțelesul a ceea ce s-a întamplat ți-ai trecut mâna prin par neîngrădit și liber că un copil de cinci ani copilă care nu a fost să fie tânjeam să fi avut detașarea pe care, sper, o avem acum când ne uităm în urmă la îngerul perfect care ne-a omorât aproape prematur
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
natal este evidentă așa cum este și sentimentul de patriotism al autorului acestor versuri clădite după tipicul atât de plăcut al poeziei clasice. De altfel, demn de menționat și de reținut, este faptul că în aceste locuri am observat manifestarea liberă, neîngrădită, firească, a sentimentului de dragoste față de patrie, față de locurile de baștină, în aceeași măsură cu manifestarea de respect față de trecutul istoric al neamului românesc, față de valorile spirituale și culturale, față de tradițiile și obiceiurile strămoșești. Este ceea ce ridică Bucovina cu destul de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
stabilite de Hugo Friedrich pentru lirica modernă: fantezia dictatorială, tensiunea tematică indusă de polaritatea real - ideal, neantul, însingurarea. Să le analizăm pe rând. Fantezia dictatorială constituie motorul imobil al tuturor poemelor Flaviei Cosma. Să exemplificăm prin forța metaforfozantă a imaginației neîngrădite: „Sărutat pe gură, bronzul statuilor/ Se preface în aur;/ Mângâiat pe sâni, bronzul statuilor/ Se preface în apă,” (Bronzul statuilor) În ceea ce privește tensiunea real - ideal, relevările sunt mai complexe. Sub acest aspect se cuvine să comentăm în primul rând poezia de
MARILE ARDERI ÎN POEZIA FLAVIEI COSMA , AUTOR LUCIAN GRUIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379728_a_381057]