1,059 matches
-
în Areopag, Pavel rostește un discurs vestindu-l pe Dumnezeu creatorul universului, care a vrut ca oamenii să-l caute pe pipăite, pornind de la lucrările sale, iar acum îi îndeamnă să se îndrepte către El și să iasă din epoca neștiinței, în vederea Judecății de Apoi și a învierii. Și tocmai cînd Pavel abordează această ultimă temă, ascultătorii îl părăsesc: nu fără îndreptățire, Luca vedea în acest motiv evanghelic un obstacol greu de depășit pentru tradiția culturală greacă. Astfel, succesul lui Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fi ales Ariel, o ființă metamorfică, să i se arate lui Prospero nu vom ști, din fericire, niciodată. Nici cum, mai târziu, pentru totdeauna pierdut, îl va fi revăzut în amintire: statura, ochii, glasul, pasul, mimica, gesturile, fruntea, părul. Iar neștiința noastră ni-l apropie mai tare, fiind și ea încă un dar secret al libertății. Cât au fost împreună, Prospero nu vorbise despre el cu nimeni, nici măcar cu Miranda. Iar, când vorbește despre spiritele care l-au slujit în insulă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
decât respect pentru natura umană (individ și societate) și natura Înconjurătoare din care omul face parte integrantă (mediul Înconjurător). Seneca, unul din marii Înțelepți ai antichității, referindu-se la natura umană spunea „omul nu moare, el se omoară pentru că prin neștiința lui se abate zilnic de la regulile naturii și-și grăbește deznodământul pe care soarta i l-a pus la un termen mai Îndepărtat”. Prin urmare Îndemnul poetului prin versurile sale; Ia seama fiu al jertfei Prin lumea-n care treci
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
UNISON Radio Bârlad probabil că n-ar fi existat dacă n-ar fi fost preocuparea de căpetenie a acestui tânăr jurnalist, cu chemarea de a mânui oameni, a-i îmbărbăta și conduce. Când nimeni nu știa mare lucru, descurajarea și neștiința alungau oamenii iar în entuziasmul începutului mulți cetățeni de bună credință își ofereau, cel puțin, bunăvoință. în jurul unui post de radio roiau între 20-80 de persoane fie să ocupe un loc în schemă, fie colaboratori. Se învăța din mers și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
întreabă și ei "ce e aia?", iar dacă vor cu adevărat să muncească, deci să și învețe, se foiesc neliniștiți. Pentru mine e clar că ei nu știu, că n-au de unde, dar nici a șa de mari pretenții pentru neștiință, NU SE POATE ! Râsul lumii e că și în rândul pălmașilor e cam aceeași idee. Unul dintre angajații mei a dus 3 roabe cu nisip în 4 ore (!) dar seara a întrebat dacă nu-i dau salariu mai mare ! După cum
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
între barea, dar totodată și răspunsul, cu explicarea în planul gândirii a întrebării puse. Obținerea unor noi cunoștințe constituie principala funcție a ipotezelor în cunoașterea științifică, în general, și în cunoașterea sociologică sau psihologică, în special. Ipotezele fac trecerea de la neștiință la știință - apreciau Walter Friedrich și Bernd Vetter, care reprezentau astfel locul ipotezei în cunoașterea științifică. Septimiu Chelcea identifică trei condiții pe care trebuie să le îndeplinească un enunț pentru a deveni ipoteză: În primul rând, enunțul trebuie să fie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
traduce evaluarea unei performanțe în domeniul învățământului”. Philippe Perrenoud (1998) consideră că nota este un mesaj care spune elevului nu atât cât știe, ci mai curând ce s-ar putea să i se întâmple dacă merge pe aceeași linie a neștiinței sau neimplicării. O astfel de semnificație poate induce stres elevului, neliniște părinților sau inconfort profesional dascălilor. În opinia lui Vasile Pavelcu (1968), nota poate îndeplini mai multe funcții: rol de informare (pentru elevi, părinți, profesori), rol de reglare a procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
acei profesori care abia așteaptă să-și „articuleze” elevii (cu note proaste, bineînțeles), să le demonstreze că „nu știu”, că „știu prea puțin” (comparativ cu ei!). Aceștia pun note, paradoxal, când elevii nu știu, și nu atunci când ei știu. Evaluează neștiința, nu știința. Notarea nu trebuie să se transforme într-o instanță „psihanalitică” de deturnare a unor pulsiuni, de tratare a nervilor acumulați. Evaluăm nu pentru a ne „rezolva” pe noi înșine, ci pentru a-i ajuta pe alții. 2. Simptomul
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
opune oricărei Încercări inovatoare, este puțin probabil ca ei să realizeze un progres real În medicină sau să renunțe la teoriile absurde; nouă nu ne rămâne altceva de făcut decât să-i compătimim pe cei sortiți să rămână În Întunericul neștiinței. Pe de altă parte, nu putem desconsidera cu totul scrierile celor vechi, ci ar trebui să selectăm, așa cum eu Însumi am făcut, acele pasaje ce se dovedesc a fi de un real folos. Am testat câteva dintre remediile simple menționate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În dogmele lor. Îmi reprezint aceste tărâmuri nemăsurate ale medicinei ca pe o republică Întemeiată pentru bunăstarea și prosperitatea umanității. N-ar trebui așadar să existe nici autarhie și nici vreun interes personal. Căutând calea de a ieși din Întunericul neștiinței, cetățenii acesteia vor afla, cercetând cu atenție, cărările unice spre ascunsele comori ale naturii. Astfel mi-am petrecut eu Însumi cea mai mare parte a vieții, iar acum sunt dornic să le indic și altora drumul cel mai sigur și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mireasa.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 11), „Acei ochi de-un albastru întuneric (...) devin prin asta mai dulci, mai întunecoși, mai demonici.” (Ibidem, p. 77) Observații: Gradul de intensitate superioară poate fi accentuat prin adverbul modalizant de intensificare și: „În neștiința ta ești și mai frumoasă...” (M. Eminescu, Proză literară, p. 56) Augmentarea intensității unei însușiri la un obiect se poate produce într-o perspectivă dinamică, în momente succesive: gradul de intensitate devine atunci de superioritate progresivă 5: „Din ce în ce mai singur mă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spre steaua înflăcărată, iar aceasta le retrimite către soare, formând un triunghi al luminii. E o eternă simbolistică care impresionează prin cuvânt întreaga ființă a inițiatului și chiar a profanului avid de cunoaștere. Pentru a-ți închipui magia ca o neștiință sau o prereligie, pentru a o diferenția de vrăjitorie sunt teme dificile și care au fost abordate în mod explicit de antropologie 141. Acțiunile se intrică și limitele albe sau negre ale magiei sunt de asemeni obscure. Există tot așa
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o traistă goală, seria de schimburi catastrofale, mai întâi amuză, apoi, însă, scandalizează, stupefiază. Din personaj comic, Dănilă devine o victimă ca oricare alta, o victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neștiinței sale. Rareori prostia și-a râs de om cu atâta cruzime: „parcă dracul mi-a luat mințile” se mira eroul, rămas perplex, „cu o pungă goală” în mână, de proporțiile autopăcălirii. Dracul i le-a luat, dracul i le dă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
centură de siguranță; moneda din hârtie s-a impus pe fondul dezvoltării fără precedent a schimburilor comerciale, după descoperirea Americii și începutul procesului de globalizare; crizele monedei din hârtie nu sunt crize ale consumerismului, așa cum în mod eronat și din neștiință se exprimă mulți dintre noi, ele existând odată cu criza lalelelor din cursul secolului al XVII-lea; inflația trebuie redefinită și am redefinit-o pornind de la viziunea keynesistă și, de asemenea, inflația trebuie analizată ca un fenomen economic universal, specific tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
partitul național se fac Socrat, Ippocrat, Demosten, Diogen, ba chiar și Aristot"23. Termenul indică ignoranța în opoziție cu știința de carte: "nu mai suntem buchieri or Sarsaili, ci începem și noi a semăna a oameni literați"24. Evident, această neștiință se găsește pretutindeni. Heliade Rădulescu o întâlnește la jurnaliști, gramaticieni, literați sau la vorbitorii de rând, toți sunt pentru el Sarsaili. Dar să-i numească astfel, să spună fiecăruia "Sarsailă" ar fi monoton și ineficient. Criticul va căuta deci modalități
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vălul său mortuariu și să-l lumineze prin învățătură și educațiune"86), fie prin ilustrarea riguroasă a ideii de raționalitate triumfătoare: "un singur lucru îi lipsește: încă nu are destulă lumină. Să ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile patriei noastre și atunci printre razele luminei vom vedea-o mare și frumoasă, așa cum o dorim!"87. Astfel se constituie ca pandant al apostolatului, figura luceafărului. Ea face parte dintr-o întreagă clasă de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ba cu un împărat, ba cu un dac, ba cu un arab etc. Eminescu i se înfățișează ca sfântul național al românilor: „Pentru români, Mihai Eminescu este sfânt, deoarece el a trăit cea mai sfântă dorință de a risipi negurile neștiinței spirituale”. SCRIERI: Muzica, artă greu de înțeles, București, 1960; G. Enescu - mesajul estetic, București, 1962; Enescu - viața, București, 1963; Gustav Mahler, București, 1964; Muzica, temă de meditație filosofică, București, 1965; Eu, Richard Wagner, București, 1966; Înnoirile muzicii, București, 1966; Dincolo de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285569_a_286898]
-
să le combine și să ajungă, pe această cale, la idei superioare celor inițiale, la un nou produs; 4. în cadrul discuției, subiecții sunt încurajați permanent, indiferent de valoarea intervenției lor; nicio idee, nicio soluție nu trebuie să fie înlăturată. Ironizarea neștiinței sau a greșelilor sunt total nefavorabile unui proces de creație; 5. evaluarea și selecția ideilor emise și a soluțiilor propuse sunt lăsate pe mai târziu ( peste o zi, peste două zile) și se face de către profesor sau împreună cu participanții. Punctul
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
de Studiu pentru Uniunea Europeană, dar a pledat pentru Planul Briand în ansamblul său. În acest sens, Nicolae Titulescu în calitate de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor arăta: “ideile domnului Briand au fost așa de desfigurate, așa de maltratate, fie din neștiință, fie din rea voință, încât un sentiment de justiție mă obligă să le pun sub adevărata lor lumină deși ele sunt numai în faza de studiu. S-a spus mai întâi că problema domnului Briand implică pentru anumite state prin
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau neștiință și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și recomandările lor, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să simțim astfel împreună din belșug
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Plaut, Bacch., 79: te ueniat codd., te eueniat Camerarius; Amph. 54: faciam cod., faciam iam Lachmann. Dimpotrivă, textul originar poate spori prin Înglo barea unei glose; termenul glossa desemnează un cuvînt dificil, care are nevoie să fie explicat. Adesea, din cauza neștiinței sau a neglijenței copiștilor, au fost incluse În text glose adăugate În margine sau deasupra cuvin telor pe care le explicau. Uneori glosa Înlocuiește cuvîn tul autentic; e.g. Vergiliu, Buc., VI 40: ignotos, glosa din Pag, a Îndepărtat ignaros R.
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
profesor Bostan, care, în dulcele grai moldovenesc, la orice răspuns ne punea obsedanta întrebare ” Da di ci?” D-lui profesor Rugină, care ne-a prezentat istoria atâtor domnii și războaie, deși uneori îi mai declaram război când eram pedepsiți pentru neștiință, îi mulțumim pentru lecțiile frumoase de istorie și cultură universală. Să uităm în aceste momente că ne-am chinuit să învățăm gimnospermele și angiospermele, Daucus carota sau Ranunculus acer și, cu ocazia împlinirii frumoasei vârste, să-i oferim d-lui
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
La Științe Naturale trebuia să învățăm denumiri latinești pe care, cu cei doi ani de latină, nu le înțelegeam și nu le asociam, așa cum trebuia, unor caracteristici ale plantelor și animalelor. Profesorul știa cu o glumă să treacă însă peste neștiința noastră. Astfel am învățat denumirile latinești, genurile, familiile, speciile, etc. Imi plăceau și lecțiile de limbi străine. La franceză eram foarte bună și, cu acele cunoștințe căpătate în liceu, voi putea menține corespondența și prietenia cu MarieMichele, o franțuzoaică pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]