558 matches
-
lui", că-i sare muștarul, de te miri ce zace în curu' blajinului!... Da... l-a costat scump pe moldovanu' ista "blajin, cu bătătura lui", dar am făcut o trebușoară pe cinste. Pentru noi... Pentru "Creștinătate". Noi ne-am cucerit "Neatârnarea". Lor, le-am fost bună pavăză. Socot că pentru trebușoara aiasta bine făcută și scump plătită merităm respectul, chiar recunoștința și, mai ales, ajutorul Apusului. Numa' să nu facă precum aceia: "După ce-și văd sacii-n căruță, dau bice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ne rupă, să ne împartă. Cu dinții o țin întreagă. Au încercat odinioară s-o rupă, spune Stanciu. Te gândești la Lublau? Păi... eu am luptat la Marienburg, când am dat o mână de ajutor Poloniei în lupta ei pentru neatârnare. Ce spui?! se minunează Ștefan. Ai apucat Marienburgul?!... Apucat! Nici nu-mi mijise musteața, era spada mai mare ca mine, începe să râdă Stanciu amintindu-și. Mă visam un magnific! Eram îndrăgostit lulea de Nastasia, fiica cea mică a voievodului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Lumii pe procente, o hăcuiesc după pohte, interese și chiar pentru că le-au căzut greu icrele la stomac. Ei trag sforile și noi tragem ponoasele, protestează Șendrea. "Marile Puteri" nu privesc cu ochi buni ridicarea capului micilor popoare ce năzuiesc neatârnarea, socotind că aiestea au "prea multe pretenții"! se oțărăște Ștefan. Vae soli! îi deplânge Țamblac. Vae Ioane! Vae!... Așa, mărunței cum ne vezi, când ne-a venit la socoteală, le-am tras câte o scatoalcă, să ne țină minte... Aiasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Moldova mea mă doare... Desigur, pacea-i mai bună, dar o pace cinstită, nu o pace în genunchi, cu iataganul la beregată. Moldova vreau s-o păstrez întreagă, cu prețul pieirii capului meu. Pax ottomanica! declară Țamblac. Visul tău, Doamne, "Neatârnarea"! D-aia ai poprit și haraciul! spune Vlaicu. Și, nu-i dreptul nostru?! sare Ștefan. Libertatea ne-a dat-o Dumnezeu! Ne-am săturat să ne tot ploconim la câte o "Poartă"! Ne-am săturat să ne sufle alții în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
domnului Unirii, ci din considerente politice, plecând de la convingerea că trebuia impulsionată dezvoltarea statului, trebuia asigurat un nou cadru politic pentru a fi posibilă desăvârșirea operei generațiilor de la 1848 și 1859, prin aducerea unui prinț străin și Îndrumarea țării spre neatârnare. După 11 februarie 1866, a fost numit secretar al Locotenenței Domnești, drept „recompensă” pentru participarea la detronarea lui Cuza, fiind trimis ulterior la Paris (nu În calitate oficială), pentru a sonda terenul și a studia atitudinea Împăratului Napoleon al III
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cu Austro-Ungaria, fiind de părere că actul În sine avea o importanță majoră pentru stabilirea viitoarelor relații cu Europa. Convingerea lui era atât de mare, Încât a susținut În Parlament semnarea Convenției care, deși era dezavantajoasă pentru industria națională, asigura „neatârnarea noastră economică" față de Turcia și că, În felul acesta, "fără a scoate paloșul putem cere neatârnarea noastră economică”. Fiind pentru apropierea de Germania, s-a plasat, inevitabil, pe poziții antițariste, criticând hotărârea guvernului I.C. Brătianu de a participa la războiul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
relații cu Europa. Convingerea lui era atât de mare, Încât a susținut În Parlament semnarea Convenției care, deși era dezavantajoasă pentru industria națională, asigura „neatârnarea noastră economică" față de Turcia și că, În felul acesta, "fără a scoate paloșul putem cere neatârnarea noastră economică”. Fiind pentru apropierea de Germania, s-a plasat, inevitabil, pe poziții antițariste, criticând hotărârea guvernului I.C. Brătianu de a participa la războiul ruso- turc (1877- 1878), alături de Rusia, În lipsa unei convenții de colaborare, susținând că Rusia biruitoare nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
singură se Îndărătnicește a ne contesta un drept, pe care toată lumea ni-l recunoaște”. Carp declara că românii erau În fața celui mai important act care a fost făcut de la Unire și de la fondarea Dinastiei, „fără a scoate paloșul, putem crea neatârnarea noastră economică”. În ceea ce privește problema egalității supușilor (cum că se urmărea naturalizarea evreilor), Carp l-a Îndemnat pe Boerescu să observe că În „toate tratatele de comerț, din toate țările lumei,....se stipulează egalitatea Între diferiți supuși și că prin urmare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lupta din 1453). Alegerea capitalei creștine orientale ca centru spiritual în secolul XIV, în detrimentul celei occidentale, nu a reprezentat și o subordonare de facto cu caracter politic. Opțiunea românilor pentru credința creștină ortodoxă, la acel moment, a așezat conceptul de neatârnare chiar la baza construcției lor statale. Pentru această autonomie vor milita în istorie, ea le va desena proiectul politic și profilul identitar. O lectură sistematică a imaginarului colectiv medieval este ajutată de faptul că el se bazează pe o cultură
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fost între stăpîn și slugă. Răscoalele nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe tezaurul geților și pe minele de aur și argint din munții Apuseni, vitale pentru acest
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să admire autorii comentați - vorbește, într-un loc de „neteama de admirație” -, continuă în eseurile, editate postum, din Monologul polifonic (1991). Se află și aici un moralist care iubește jocurile lingvistice ale spiritului cărturăresc. Zice „cu osebire”, „filotim”, „povățuitor de neatârnare”, „credințoșenie” sau oprește analiza pentru a face un portret, o referință subiectivă, chiar o rugăciune. Criticii literari sunt, de regulă, „răi”. G. Călinescu spune chiar că un critic care „nu latră” în text mănâncă degeaba pâinea literaturii. Dar bucuria lui
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
cu sensul de: voce, glas. Puternice temeiuri însă mă opresc a primi acest onor, mie făcut de Colegiul al IV-lea mehedințean; cu toate că scump îmi este a vedea în votul său și a lui întărire că țara, în a sa neatârnare, știe a-și revărsa dreptatea asupra urii și a orbirii patimilor. Mai este aceasta o dovadă că, dacă am putut face ceva pentru țară, ea nu a uitat-o și tot crede că, de departe ca și de aproape, nici o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întreprinderile la străini. Ea va cere complectarea construcțiunii căilor noastre ferate cu întreprinderi prin români, și regia pentru exploatarea lor. Presa va combate concesiunea vămilor și ocnelor la străini sau la pământeni, precum și monopolul tutunului. V Presa va lupta pentru neatârnarea învățământului public de puterea minis terială și administrarea lui de către un corp separat și ales, persoană juridică, dotat cu fonduri speciale. Va stărui ca învățământul general, gratuit și obli gatoriu să devină o realitate și să fie distribuit într-un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
somnu-ți de-o putredă mărime. Și vrei să ții în lanțuri popoarele creștine? Și vrei, Balcane gârbov, eu să mă-nchin la tine? Dar n-auzi cum te râde și Dunărea, și Marea? Deviza ți-e sclavia ș-a mea neatârnarea!“ Cum zic, doi vulturi ageri zburând din vârf de munte Se-nalță până-n ceruri și scot țipete crunte. E unul din Balcanuri și din Carpați e altul. Mult repede li-e zborul, mult falnic li e asaltul. Căci se izbesc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
însuși împăratul Rusiei adresându-i-se cu cuvintele: „Ai comandat un batalion nu de carne, ci de oțel“. Pentru a-și susține cauza el a scris un volum polemic, într-un stil grandilocvent imposibil, apărut postum (General Al. Candiano-Popescu, Războiul neatârnării. Istorie critică. Asaltul și luarea Griviței, București, 1913). 148. Generalul Alexandru Anghelescu, ministru de Război (1886-1887) în guvernul Brătianu, a fost nevoit să demisioneze în noiembrie 1887, fiind implicat într-un mare scandal de fraudă cu furnituri militare, fiind condamnat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se clatină ori sînt dați jos, devin „niște nemernici”, „incapabili” etc. *„Notă telefonică din 6 aprilie 1988/Tov Barac de la Secția Presă a C.C. al P.C.R. comunică:1. Să nu se mai folosească în presă următoarele cuvinte și expresii: a) neatîrnare; b) adîncirea democrației; c) îngrășăminte chimice (doar naturale); d) rezolvarea problemei naționale; e) denumirea localităților este corectă numai aceea din Legea nr. 2/1968”. *Sergiu crede că recenzia negativă la Peisaj cu prințesă, publicată de Romul Munteanu în „Flacăra” (nr.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spațiul închis de sumbre orizonturi, pândit de forțe potrivnice, tentaculare, cârmaciul valah nu se poate despresura decât contractând utile alianțe (în primul rând, căsătoria Ancăi, sora domnitorului și iubita lui Mircea Basarab, cu „kralul” sârb Simion Stareț), menite să întărească neatârnarea țării, ocrotind de factorii neprielnici „crucea, neamul și moșia”. Politica lui Vlaicu e, în condițiile date, una de renunțări amare și de sacrificii bine chibzuite, „cugetarea” primând, cu oricât de sfâșietoare urmări, asupra „simțământului”. Dacă voievodul nu are de ales
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Academiei) și poemul byronian Mazepa, iar în 1897, Antologia sanscrită și, din Kalidasa, Sacontala. Colaborează la „Vieața”, „Epoca literară”, „Povestea vorbei”, conduce „Foaia interesantă” și „Albina”. Solicitat pentru o istorie de popularizare a Războiului de Independență, scrie Războiul nostru pentru neatârnare și Povestea unei coroane de oțel (1899). Este ales membru corespondent al Academiei Române (1900; din 1916 va fi membru activ). La 2 decembrie 1901 C. și Vlahuță scot „Sămănătorul”. C. formula (în articolul Uniți) programul revistei: cultivarea unei literaturi care
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
pur. PETRU POANTĂ SCRIERI: Blestem de mamă, Sibiu, 1885; Pe pământul turcului, Sibiu, 1885; Fata craiului din cetini, Sibiu, 1886; Draga mamei, Sibiu, 1886; Fulger, Sibiu, 1887; Balade și idile, București, 1893; Fire de tort, București, 1896; Războiul nostru pentru neatârnare, București, 1899; ed. îngr. și pref. Andrei Gligor, Craiova, 1995; Povestea unei coroane de oțel, București, 1899; ed. îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1992; ed. Iași, 1997; Din țara Basarabilor, București, 1901; Ziarul unui pierde-vară, București, 1902; Dintr-ale
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
cu un pas înaintea contemporanilor săi. În afara asanării climatului electoral, reforma generoasă este cărămida pe care se așază tirania electivă a guvernelor care se succedă. Vasăzică, dacă dvoastre - și acesta este ținta guvernului - dacă dvoastre vreți să ridicați nivelul de neatârnare al colegiilor, atunci, bazat pe experiența trecutului, eu trebuie să zic: încercarea dvoastre este o încercare zadarnică, care, în loc de a produce rezultatele pe cari voiți să le atingeți, are să producă rezultate contrarii. Dlor, avem și alte țări unde aceste lucruri
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
le atingeți, are să producă rezultate contrarii. Dlor, avem și alte țări unde aceste lucruri se produc. Avem, de exemplu, țările latine, cari totdeauna au voit să lărgească cercul electoral, să facă colegii unice și, cu cât au lărgit, cu atât neatârnarea corpului electoral a scăzut și toată țara era la discrețiunea celui dintâi îndrăzneț, căruia soarta îi permitea să pună mâna pe guvern. Ei, aceasta se numește o reformă măreață; aceasta se numește un respect al voinței țării; aceasta justifică mișcarea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în mână cu glorificarea trecutului legendar al României în etapa întoarcerii spre național, culpabilizarea istoriei potrivnice României și victimizarea acesteia ca "insulă de latinitate într-o mare slavă", urmate sau împreună cu mitizarea faptelor eroice ale românilor ca salvatori ai Europei, neatârnarea și independența patriei, tema păcii, a neamestecului în treburile interne ale statelor, dezarmarea etc., reflectând tranziția dinspre internaționalismul marxist-leninist înspre naționalism, care a durat între 1964 și 1974. Criza ofensivei socialiste a Uniunii Sovietice permitea astfel o tentă individualistă în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Beidaud, descrise mai jos, conform hărților 1:10.000, anexate registrului cadastral al comunei Beidaud și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-118-C-c. Limita nordică: începe din apropierea extremității sudice a intravilanului localității Neatârnarea, pe care îl urmează în direcția nord-est până la marginea sa estică, după care se îndreaptă spre vest, pe versanții nordici ai dealului Giurgea, limitrof fondului forestier al Ocolului Silvic Casimcea. Pe culmea acestui deal, limita se îndreaptă spre est, de-
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
intersecția cu drumul D44 și pășunea P181. Ulterior ocolește spre est, nord și vest terenurile arabile A173, A113/1, continuă spre vest în lungul drumului De38, conturează terenul arabil A39, apoi se îndreaptă spre vest în lungul drumului comunal Sarighiol - Neatârnarea, conturând spre nord-est, nord și est terenul arabil A42, unde întâlnește intravilanul localității Neatârnarea. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Beidaud cuprinde parcelele și subparcelele Hr70, P89, Nb111, Pt119, P120, P122, Ppl23, P126, Pp55, P45, P127, P128, P40, PDt112/1, Nr110/1
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
terenurile arabile A173, A113/1, continuă spre vest în lungul drumului De38, conturează terenul arabil A39, apoi se îndreaptă spre vest în lungul drumului comunal Sarighiol - Neatârnarea, conturând spre nord-est, nord și est terenul arabil A42, unde întâlnește intravilanul localității Neatârnarea. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Beidaud cuprinde parcelele și subparcelele Hr70, P89, Nb111, Pt119, P120, P122, Ppl23, P126, Pp55, P45, P127, P128, P40, PDt112/1, Nr110/1, P100, P175, P150, Hr124, PDt125, A101/1. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]