2,121 matches
-
simbolice prin care dă trăirilor sale orizonturi nemărginite. Poemele lui Ioan Vasiu sunt simbioze muzicale în care se împletesc sentimente nobile și prin care ne transmite mesaje deosebite de a iubi frumusețile universale și a ne cufunda în puterea lor nebănuita. Iată o destăinuire sinceră prin care poetul ne revelă universul său lăuntric, reliefând coordonatele care-l definesc. Un “cântec triumfal” ... Citește mai mult În cel mai nou volum de poeme pe care îl semnează Ioan Vasiu, anume "Livada cu metafore
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
simbolice prin care dă trăirilor sale orizonturi nemărginite.Poemele lui Ioan Vasiu sunt simbioze muzicale în care se împletesc sentimente nobile și prin care ne transmite mesaje deosebite de a iubi frumusețile universale și a ne cufunda în puterea lor nebănuita. Iată o destăinuire sinceră prin care poetul ne revelă universul său lăuntric, reliefând coordonatele care-l definesc. Un “cântec triumfal” ... XXXI. SONET COPILĂRIEI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Unde mi te-ai ascuns
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
timp să-și clădească și întrețină la cârciumă relațiile aducătoare de beneficii. Vă spun eu cine este persoana - a scris trei cărți fundamentale despre poetul neamului, Previziuni științifice în opera lui Eminescu (2010), Eminescu versus Einstein (2012) și Mihai Eminescu, nebănuitele enigme ale nuvelei „Sărmanul Dionis” (2014), toate tipărite la editura Brumar Timișoara, și are în manuscris încă două, cu aceleași teme pentru care caută sponsori să-l ajute să le tipărească îndată -; se numește medicul Virgil Ene, doctor în științe
Constelaţii Diamantine – revistă luminoasă, instructivă şi educativă… [Corola-blog/BlogPost/92395_a_93687]
-
Poetica psalmilor blagieni”, p 12; Daniel Marian - „Întregirea iubirii prin ea însăși”, p 14; Anca Sârghie - „O carte de învățătură despre Japonia”, p. 15; Petru Hamat - „Poezia ca un puzzle. Moarte a lui Federico Garcia Lorca”, p. 17; Octavian Mihalcea - „Nebănuite propensiuni labirintice”; Olimpia Mureșan - „Priviri în împrejurimi și spre înălțimi”, p 29; Marin Ifrim - „Și la Buzău există poeți”, p. 31; Marinela Preoteasa - „Statut de bolnav la Cardiologie”, p.35; Boris Marian - „De la Felix Aderca la H. Zalis”, p. 39
Constelaţii Diamantine – revistă luminoasă, instructivă şi educativă… [Corola-blog/BlogPost/92395_a_93687]
-
în lucrările sale veți găsi plexiglas, capace de cutii de la vopsele de păr, cutii de bomboane, fragmente din haine, culori transparente, metale, dar și foiță de aur. Și, uneori, vidul. Tema principală este „Suport”. Pornind de aici, artista inventează evoluții nebănuite ale materiei și ale ideilor. De la un foc de artificii până la lucrări inspirate de tradiția românească, așa cum este, de exemplu, „Legenda Meșterului Manole”. Georgeta Ștefănescu, o artistă celebră în lume, care a expus în America, în Europa, în Asia, ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92458_a_93750]
-
explicativ. Să nu credeți că dacă este așa, valoarea ei ar fi micșorată. Această poezie a unei așa-zise ,,observații crude’’ ascunde (pentru cei care au răbdarea și puterea de a o înțelege) o sensibilitate și o profunzime deosebită. Este nebănuit de infinită din punct de vedere al valențelor ei lirice și interpretative. Este o (auto)-explicație cu fiecare vers, cu fiecare imagine. E ciudat cum un om cu firea lui Mircea Ștefan (vesel, comunicativ, vibrant, optimist) se poate transforma atât
CÂTEVA CUVINTE DESPRE POEZIA LUI MIRCEA ȘTEFAN, CLEVELAND, OHIO, SUA [Corola-blog/BlogPost/92507_a_93799]
-
acum. Nu am ratat ocazia să-i” smulg” primarului Constantin Gherghe, prietenul meu de-acum și de” ieri”, câteva gânduri pentru vâlcenii mei, unde domnia sa spune că are mulți prieteni:” Există clipe în viață când gândurile te poartă prin lumi nebănuite, unele pierdute în istorie, altele regăsite în cuvintele unoroameni. Acest sentiment l-am avut când Puiu Răducan, om aflat mulți ani la Drobeta, mi-a cerut, să lansez către vâlceni un salut. Ce să le spun vâlcenilor? Că deseori am
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
pe noi, românii, și pe alți cititori de pe alte tărâmuri îi va bucura. Ei vor descoperi astfel o proză vâlvătăie, o proză vijelie, o proză incitantă și tulburătoare în același timp, o proză de un realism crud amestecat cu o nebănuită dar atentă sensibilitate. Vor afla despre oameni, locuri, fapte, unele care astăzi ar părea grotești, dar care, din nefericire, constituiau realitatea în timpul copilăriei și a primei tinereți a lui Mihai Vișoiu. Curgerea povestirii este firească, de parcă ne-ar fi descrisă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
o bucurie, iar pentru orașul Bocșa este un record (nici una dintre publicațiile de după 1990 din Bocșa nu au rezistat decât foarte puțin timp)! Mai știm că nouă, truditorilor, ne oferă o anume doză de satisfacție! Că a fost greu, că „nebănuite sunt căile...” și ale unei publicații, că nu a fost întotdeauna soare și că, uneori, cu greu am străbătut prin hățișurile Timpului. Dar tot Timpul a fost cel care a demonstrat că această modestă revistă este utilă, că truda noastră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
dat o masă cu mulți oaspeți în cinstea revederii lor, prilej cu care a ținut să-și motiveze atitudinea față de Dinu Pillat. - Pasiunea și studiul intens în Arta medievală românească i-a oferit perspectiva de a scoate la lumină comori nebănuite de cultură și gândire. Domnia sa, considera că toate aceste descoperiri sunt mărturia creatoare, caracteristică, a poporului român. La vârsta de 29 ani deja studiase pe marii cronicari: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin. Descoperiri importante din veacurile al - XIV - lea
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
cetatea viselor sale și doar necuprinsul îl poate îngâna. Poezia lui Sandu Cătinean vibrează de iubire, dor și jale. Adânc recunoscător Domnului pentru tot ceea ce poartă în sinea sa, acesta scrie cu sufletul pe clipe neostenite poeme care prind orizonturi nebănuite. “Când clopetele bat a-nchinăciune” și poetul se înclină divinității, cerând iertare și mulțumind, plin de recunoștință, pentru menirea pe care o duce cu vrednicie. Volumul “ Antizeism” este dedicat ființei care i-a dat viață si care este simbolul bunătății și
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
încredere pentru orice lucrare de la suprafața exploatării miniere, dar și acolo, în adâncul pământului, acolo unde nu-i vede nimeni, dar unde ei muncesc asudând, să-și facă treaba pentru care se angajaseră, sacrificându-se pentru a scoate omenirii acele nebănuite bogații ale pământului. Munca această de coborâre în mină, unde nici aerul nu e respirabil, e comparabilă cu cea a căutătorilor de perle, care se scufundă în adâncul oceanului, pentru a scoate la suprafață mărgelele prețioase. Cât de puțin i-
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
de ține minte? Păi, cum să fi uitat?! Era așa frumoasă amiaza aceea, se auzeau albinele și bondarii zburând prin crengile pomilor încărcați de roade și... Marietei îi picurară lacrimi șiroi. Ca să le ascundă, apucă vasul cu flori, dovedind o nebănuită putere. Rămase așa, aspirând mirosul florilor, până ce Mira termină de povestit. Trecuse timpul. Era mai mult de ora două. Mira întrerupse terapia rememorării cu gândul ca Marieta să mănânce. Când îi propuse, aceasta dădu ușurel, dar categoric din cap, a
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
dezvăluie dinții inegali și strungăreața neagră și urâtă. - I do not need employees ! Please go ! Engleză lui era cu mult mai bună ,dar Mihai nu avea de gând să renunțe atât de ușor. Foamea îți dă de multe ori curaj nebănuit. - Cine-l iubește pe Zorba,iubește sigur viața. Iar eu am plecat de acasă ,fiindcă vreau să trăiesc neapărat , îi dă replica în aceeași limbă , de care Shakespeare nu ar fi fost chiar mândru, că e atât de sugrumată. - Vrei
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
Ba și dusă, într-un triumf șugubăț, până-n centrul Stațiunii. Acolo s-a produs o radicalizare bruscă: femeile au vrut să dea un exemplu potrivit oricui va mai dori desfrâul; Caravella aproape că a fost ruptă în două: forța justițiarelor, nebănuită, s-a dovedit pe măsura urii ce le măcinase ani de-a rândul. Despre Actor nu se știe nimic, probabil că l-a prins prăpădul în Pensiune, beat. Și pe Erou, se pare. Filozoful a fost alungat cu pietre, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
probabil că l-a prins prăpădul în Pensiune, beat. Și pe Erou, se pare. Filozoful a fost alungat cu pietre, iar iepurii, eliberați, s-au răspândit pe străzi. Mânia populară nu a fost de tot oarbă. Chiar a dezvăluit o nebănuită delicatețe. Copiii Doctorului, văduv, au fost luați sub protecție publică. Toți patru, numai băieți, au primit dulciuri și jucării din magazinele devastate; în zilele următoare, vor fi înfiați de familii oneste, unde vor fi crescuți în spiritul noii ordini ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ridică pe vârfurile picioarelor, uitându-se după polițai. Dar nătărăii se vede treaba că dispăruseră. Tresări. Cineva Îl apucase de o mână. Căută să se elibereze din strânsoare smucindu-se, dar cel ce i-o strângea rezistă cu o forță nebănuită. Un bănuț! Ce naiba vrei de la mine, babo? Îi strigă poetul femeii care Îl reținuse. Acoperită de zdrențe, cu părul lung și alb despletit peste spatele cocârjat, Își ținea capul plecat, ca și când n-ar fi cutezat să Îl privească În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Bargello și oamenii lui bâjbâie prin beznă, spuse. Așteptă o clipă Înainte să continue, fixându-i rând pe rând pe bărbații așezați În jurul mesei. Era din ce În ce mai convins că erau la curent cu asasinatul și că se prefăceau din cine știe ce pricini nebănuite. Cu siguranță, ideea că acei Înțelepți ar fi putut avea de a face cu o crimă atât de cumplită părea absurdă. Dar de câte ori nu cunoscuse duplicitatea cea mai imprevizibilă În purtarea oamenilor? Nu mi-ai răspuns, messer Alighieri. Cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
avusese nici o reținere În a-și ilustra propria cosmologie nesăbuită. Căuta martiriul? Ori se simțea atât de sigur Încât să Își râdă de călău? Pentru o clipă, fu ispitit să creadă că ciuma aceea asiatică prinsese rădăcini Într-un mod nebănuit, infestând chiar și nivelele cele mai Înalte ale ierarhiei ecleziastice. Se mai uită odată către inchizitor. Omul nu părea să aibă de gând să intervină: se Întorsese și o pornise Încetișor spre ieșire, furișându-se de-a lungul peretelui. Lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
bronz. Se pare că omul purta o platoșă. Voia să verifice, dar văzându-l cum se apropia, milogul se grăbi să se desprindă din strânsoarea potrivnicului, care continua să mugească de durere. Îndreptându-se brusc din șale, cu o iuțeală nebănuită pentru Înfățișarea sa masivă, se ridică În picioare și o zbughi de partea cealaltă a străzii, strecurându-se printre trecătorii care se apropiau curioși și făcându-se nevăzut În masa de capete, după ce Îi adresase poetului un gest obscen. — Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ai Shamballei și toți ceilalți? Care este elementul comun al lucrării tuturora, așa cum rezultă din texte sacre, protocoale, documente programatice și așa mai departe? - Știu și eu? Să spunem, Înfrățirea universală, ameliorarea ființei umane, dobândirea de cunoștințe tainice și puteri nebănuite necesare instaurării păcii și binelui În lume - lucruri de-astea... - Excelent! Iartă-mă că fac cu tine euristică minoră, dar Încearcă să te concentrezi Încă puțin. Și, mai ales, nu uita prima parte a discuției noastre. Deci, cui ar folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
este o nostalgică a vremurilor de altădată și se pretinde deținătoarea unor secrete Încredințate cu limbă de moarte de abatele Bérenger Saunière. Îl asigură repetat pe Noel Corbu că Într-o zi va fi bogat, foarte bogat, și că măruntaiele nebănuite ale pământului satului ascund o comoară fabuloasă. „Oamenii de aici calcă pe aur și habar n-au de asta”, Îi spune ea, nu o dată, aprinzându-i imaginația și readucându-i În memorie timpurile fericite În care știuse ce Înseamnă bogăția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în piatră... Și de fiecare dată când va trebui să urcăm și să coborâm într-un asemenea defileu vom risca să fim împușcați, fiindcă puii ăștia de curvă nu greșesc niciodată ținta și obișnuiesc să se ascundă în cele mai nebănuite locuri. — Dacă nu te-aș cunoaște aș zice că ești cam speriat. Cine e obligat să se înfrunte cu un tuareg pe propriul său teritoriu și nu e speriat e un cretin care merită să-și piardă gâtul cu prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
se furișase cu suplețe peste tot, ca apoi să zboare ca un animal preistoric de forma unei comete pregătite să transforme în scrum case după case. Praful și fumul făceau imposibilă munca pompierilor. În lumina flăcărilor se descoperea o lume nebănuită. Un peisaj ascuns în cel creat de oameni de-a lungul secolelor. Era lumea primitivă a elementelor. Tot ce exista putea să devină pulbere într-o clipă, se gândi Rudi. Focul era atât de agil, nimeni nu-l putea opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
arabe prinseră a mișca furtunos, modelând nisipul, schimbându-și semnificația la intervale neregulate, nu mai lungi de două secunde. Furtuna începu astfel, covârșitoare, înecând totul în particule minerale, în semne din alăturarea cărora ar fi rezultat o literatură nouă, veche, nebănuită. Hessiano. Heptic hessiano. Heptic hessiano vestalico, dei infinite recreazione per inestimabile and insembrabile regrupare tautologicaes. Void. Restless void, eager to wolf down any piece of flesh you could possibly come up with and provide to him, you filthy human beings
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]