9,682 matches
-
Inspirația pentru mine e aproape identică cu excitația. [...] Prin poezie se împlinește actul exact cum se împlinește actul în iubire. „Și încă: „sunt convinsă că instinctul sexual e mai inteligent decît inteligența. Chestia asta i-a plăcut Hertei Müller la nebunie și a făcut-o publică.“ Răspunzînd unei întrebări a reporterilor („Mai credeți, cum spuneați odată, că femeia trebuie să aibă puțin sictir ?“), poetul declară : „Da, trebuie un pic de sictir, unul intrinsec. Un sictir al trupului, să aibă o mișcare
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
l-am alăturat pe Călinescu de Urmuz”, Cioculescu... „citează pe Liviu Călin... deși obiecția îmi aparține” etc.), când nu este vorba decât de superficialitatea obișnuită în orice publicistică, și mai ales în țara lui Caracudi. Întreprinderea sa este deci o nebunie: „În țară nu va avea cine să-l citească... În Italia, în Franța, în Germania, Anglia și Spania nu va ajunge. Atunci înseamnă că Baudelaire, Eminescu, Benedetto Croce și G.Călinescu sunt în viață și că îl pot citi... Dar
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
va avea cine să-l citească... În Italia, în Franța, în Germania, Anglia și Spania nu va ajunge. Atunci înseamnă că Baudelaire, Eminescu, Benedetto Croce și G.Călinescu sunt în viață și că îl pot citi... Dar dacă e o nebunie, obligația de a scrie cât pot de bine... are o notă specială” (p.1028) etc. Și dacă „propunerile” sale care definesc „momentele decisive ale gândirii artistice de la început până în zilele noastre” au avut parte de unele comentarii și aprecieri (în
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
deșertăciunii acestei lumi nu l-a putut face pe acesta roditor. 683. Experiența este un artificiu al visului acestei vieți și de aceea trăim până la moarte focul de artificii al înstrăinării de noi înșine. 684. Bogăția este o măsură a nebuniei iar sărăcia a deșertăciunii de aceea nu este recomandată nici una și nici alta. 685. Poate o democrație să excludă ierarhia sau poate o ierarhie să fie democratică? 686. Ziua este atributul suprem prin care noaptea poate să se justifice și
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
suferințele atroce, teroarea adâncă a ființei trec în carte cu semnul schimbat. Evident, am simplificat puțin această translație, care este adesea contaminată de elemente opuse, de nuanțe ale împotrivirii și protestului, de impulsuri contrare ale eului diurn. Dar nu din nebunie de om îndestulat căuta Tolstoi să-și provoace suferință (și îl invidia pe Dostoievski pentru ale sale!), ci anume pentru a cunoaște infernul uman și a scrie despre el pagini mai-puțin-luminoase. Mizeriile vieții și „răul gras și gros”, „nemuritor”, suportă
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
Rusia a devenit o clinică psihiatrică dirijată de psihopați. Cum să explici altfel faptul că o sută de scriitori au semnat o petiție în sprijinul lui Putin sau că acesta din urmă a decorat sute de jurnaliști care îi susțin nebunia politică?” Nota bene: Kurkov este rus născut în Ucraina. Béatrix Beck revine... Laureată Goncourt în 1952, Béatrix Beck (1914-2008) face parte din generația Margueritei Duras, născute ambele în același an, dar bucurându-se de onoruri nu la fel de mari pentru cărțile
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
literar, motorul aspirațiilor sale intră în declin. Apare îndoiala, nu legată de chestionarea continuă a existenței, atribut al oricărui scriitor, ci aceea care vizează propriul act, propria justificare a prezenței sale în lume. Se întreabă retoric: „Dar dacă e o nebunie, obligația de a scrie...”? Numai că retorica aceasta nu mai rămîne în suspensie. Înaintarea vieții, descinderea acesteia spre straturile precare ale existenței zădărnicesc retorica. Constată lucid: „Înaintez atât de încet încât poate ca ar trebui să abandonez.” Pierde legătura cu
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
în profesia pe care și-a ales-o și suntem siguri că va fi un bas de viitor. Premiul II a fost acordat sopranei ruse Svetlana Moskalenko, cu o voce lirico-lejeră cu coloratură nativă. M-a impresionat mult în aria nebuniei din Lucia di Lammermoor de Donizetti, poate mai puțin în celebra arie a lui Lakmé „Où va la jeune hindoue...” de Delibes, unde îi lipsesc anumite rafinamente pe acut, deși ea posedă o frumoasă coloratură, care trebuie bine direcționată în
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
m-au pus pe gînduri: Storin, Băltăteanu, Manolescu și cîți alții! ...Am fost, întotdeauna, un om liber. Am avut libertatea absolută de a-mi alege bucuriile. Am avut tot felul de slujbe, pînă cînd am simțit că mă bîntuie această nebunie, cu actoria. Pe la 16-17 ani am urcat pe scenă, la amatori, am gustat din bucuria succesului, am mers mai departe, am primit alte roluri... Bucuria succesului e o bucurie imensă. Te face să uiți toate mizeriile. E hrană meseriei noastre
Gheorghe Dinică - 65 PUZZLE ANIVERSAR by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18201_a_19526]
-
Balkans". Regizorul sârb Bojan Vuletic a primit premiul special al juriului pentru producția "Practical Guide to Belgrade with Singing and Crying". Povestea lungmetrajului “După dealuri“ este plasată într-o mănăstire ortodoxă și se centrează pe deformarea psihică până la alunecarea în nebunie a unei tinere, exorcizarea ei și investigațiile ulterioare ale poliției.Filmul este inspirat dintr-o dramă reală despre care presa a scris mult în 2005, când o tânără, Irina Cornici, moare într-o mănăstire din nord-estul României în urma unei ședințe
Cristian Mungiu, câștigătorul Marelui Premiu al Festivalului de la Herceg Novi by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/21642_a_22967]
-
și ea i s-a dăruit trupește. Dar, și după aceasta, singurul ei gînd era să moară amîndoi odată, acolo, la locul actului care le-a pecetluit unirea. "Se priveau cu ochii pe jumătate închiși, cu acei ochi pasionați de nebunie senzuală. Nu mai puteau să vorbească. Veneau apoi melancolii și tristeți de moarte, somnolențe dulci și leneșe, pline de visuri... Totul lua forma de iluzie a vieții". Și gîndeau mereu nu la însoțire ci la moarte, viața distrugîndu-i lent. Plecară
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
în acele scrisori s-ar fi putut descoperi, așa cum era la 26 de ani, în momentul, sosirii în Franța. Lipsit de această oglindire retrospectivă îi era greu să reconstituie doar din amintiri și din cărțile proprii, imaginea acelui "nebun fără nebunie", care bântuia insomniac străzile Sibiului, Bucureștilor și apoi ale Parisului. O parte a scrisorilor considerate pierdute, de fapt doar ascunse timp de decenii prin diferite arhive, se află în colecțiile Muzeului Literaturii Române, fiind în bună parte inedite. În număr
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
lăsați așa, de ce nu-i duc? - Cine? - Poliția! (știam ce știam, venind din țara cu "miliție"). - Unde?" Colegii au dat din umeri resemnați, grăbindu-mă să urc în mașină. Și iată că trăiesc acest coșmar acum, la noi: "Moștenitori ai nebuniei lui Ceaușescu", "proba vie a coșmarului dictaturii", scriu Hien Lam Duc și Gérard Milhès, autorii (implicați șí în fondarea Casei "Gavroche" și bine intenționați, deloc răutăcioși la adresa României) ai cărții-album, cu impresionante fotografii, Roumanie. Les gamins du pavé (șFranceț, Ed.
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
scâncește ca un copil neajutorat, dându-i lui Freud - acolo, în ceruri, unde se află - satisfacția de a-și vedea confirmată teoria: "nimeni nu mă iubește nimeni/ nu m-a iubit în afară de mama" în sfârșit, există și poeme care frizează nebunia. Iată ca exemplu poemul în hol cu Alexandru Matei, poem delirant, în care referirea la Godot reprezintă singura sclipire a lucidității: " Fii atent, i-am spus, vine un șoarece/ se desface și din el iese o flacără/ care sparge câteva
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
iar bănuitele disensiuni între infirmieri și polițiști se datorau faptului că "unii erau trimiși la ordinul lui Brătianu, ceilalți - urmare a aranjamentului lui Maiorescu". Și: "Eminescu a căzut victima unei înscenări. Scopul? Eliminarea lui din viața publică. Intensa mediatizare a "nebuniei" sale i-a răpit încrederea celorlalți, înlocuind-o cu într-adevăr înnebunitoarea milă. Iar dacă motivul arestării sale l-a constituit înscenarea unei crize de nebunie, evident că nu e deloc imposibil ca el să fi fost ajutat s-o
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
a căzut victima unei înscenări. Scopul? Eliminarea lui din viața publică. Intensa mediatizare a "nebuniei" sale i-a răpit încrederea celorlalți, înlocuind-o cu într-adevăr înnebunitoarea milă. Iar dacă motivul arestării sale l-a constituit înscenarea unei crize de nebunie, evident că nu e deloc imposibil ca el să fi fost ajutat s-o ia cu adevărat razna. Altfel spus, într-o atare lumină, Eminescu apare drept primul deținut politic din România, distrus în mod sistematic..." Tot întrebîndu-se asupra cauzelor
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
întrupare recurentă a crimelor morale, a delațiunilor sau lașităților adaptării. Fapt e că Ștefan Moise își rezervă pentru moartea sa Ziua Întâi, a unei Geneze adulterate prin încălcarea tuturor celor zece porunci. Romanul lui Nicolae Stan dă semne că oricând nebunia, depravarea și vânzarea de frate pot da "apă neagră" la moara istoriei. Fapt e că nu ne amintim să fi citit de curând scene atât de eficiente stilistic, performante ca forță epică, ce nu pregetă să coboare în profunzimea subliminară
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
femeiuștile specializate în naveta nădușită între paturi acaparează primele pagini ale ziarelor. Oricărui prostănac lovit cu leuca i se face loc în puzderia de "talk-show"-uri, de unde împărtășește vulgului ambetat marile sale descoperiri științifice. Muieri despletite, în privirea cărora citești nebunia, sunt proclamate "vizionare mistice", iar în jurul lor cohorta de "paranormaliști" se înghesuie adorator mai ceva decât la statuia Sfintei Bernardette. Nu mai vorbesc de realizatorii emisiunilor de televiziune. Parcă au turbat cu toții, ahtiați după reclame electorale și după subiecte al
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
mîncat un mort! Știrea era prezentată ca un fapt senzațional și pusă sub umbrela mizeriei materiale și morale actuale. Se invocau cerurile, soborurile de preoți, se cerea producerea unei cantități industriale de agheasmă pentru stîrpirea unor asemenea practici vecine cu nebunia! Se făcea un proces al zilei de azi și al zilei de ieri, iar canibalul cu pricina era fotografiat, ca să nu cumva să-i rămînă necunoscută fața în analele moderne ale crimei față de umanitate! Luat mai din scurt, omul nostru
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
-i să nu mai aibă o percepție reală a ceea ce se întâmplă în propria lor țară. Prima pagină e cea care dă pulsul, și-a justificat reacția acest cititor neprevenit și revoltat de mizerabilismul ziarelor. Normalitatea începe să pară astfel nebunia, alcoolismul, depresia psihică. Și dacă îți începi ziua cu un asemenea tablou, pe lângă greutățile pe care oricum le ai, ești și mai deprimat și mai lipsit de motivație. În schimb, capeți o stare de agresivitate provocată de nemulțumirea acumulată citind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
ani. Commodus cel rău, laș, paricid și incestuos (căci are și o soră, care "ar fi fost un împărat bun", dar s-a născut prea devreme pentru asta) e jucat de Joaquin Phoenix, cu sclipiri de copil țîfnos bîntuit de nebunie criminală; proprietarul de gladiatori, Proximo, e jucat cu o robustețe bonomă de Oliver Reed (peste 100 de filme în 40 de ani de carieră; a murit spre sfîrșitul filmărilor, la 61 de ani). Distribuția e dominată, de la mare distanță, de
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
Efortul lui Faigley merită salutat datorită gradului său de dificultate, dacă nu felului în care e dus pînă la capăt. În ultimă instanță, a analiza un întreg teritoriu disciplinar și apoi și un subiect precum postmodernismul poate fi calificat drept nebunie curată. Fiecare în parte e mult prea vast pentru un volum de sub trei sute de pagini, iar împreună depășesc resursele unei vieți de om. Asta pentru cei ce nu concediază lejer compoziția ca simplă formă de învățămînt postliceal. Dar deși pare
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
un best-seller. La fel de șocant este și autoportretul poetului: " Am ratat totul/ Cum am găsit un bun prilej de ratat l-am ratat/ Cum am dat peste o ocazie din care să mă fi salvat am pierdut-o/ Am ajuns cu nebunia mea aproape de tâmpla lui Dumnezeu - / Mi-aș fi construit o muzicuță/ Din sexele tuturor femeilor pe care le-am cunoscut"... (De mâine ne vom întâlni direct în copac) Ideea cu muzicuța confecționată din sexele femeilor întrece tot ce știam în
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
și mîinile iuți./ El are faimă și precizie./ Cîte unul se crede Vasilescu Dorel și nu are nimic./ Umblă ca hăbăucul și nu știe ce înseamnă aia: Vasilescu.// Nea Gică e cel mai mare frizer din lume" (Despre nea Gică, nebunie și Vasilescu Dorel). Acest "cel mai mare" nu traduce oare egocentrismul individualizării? Oare sub badinajul consemnării amuzate nu se întrevede un accent grav, general-omenesc? Firește, nea Gică dorește a-și depăși condiția. Altfel spus, se visează pe sine. E sentimental
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
modifică pe Hamlet. Adriana Titieni este o Ofelie foarte pămînteană, mai mult fiică a lui Polonius, decît iubită a prințului. Ceea ce se înscrie în logica montării și în ceea ce am putea bănui c-ar fi puterile interpretei, pînă la scena nebuniei, cînd ambele sînt depășite. Cuplul regal, Dan Aștilean și Valeria Seciu intenționează să arate rapacitatea senzuală la maturitate. Actorii nu par prea convinși de realitatea legăturii dintre ei și nici nu e clar de ce țin atît de mult să cumințească
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]