3,901 matches
-
dificile de drept. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții. Interpretarea urmărește cunoașterea înțelesului exact al normei, clarificarea sensului și scopului acesteia, așa încât procedura prealabilă nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
obiectul sesizării, ținând cont că problema acordării caracterului de titlu executoriu facturii emise pentru furnizarea utilităților publice a făcut obiectul mai multor norme juridice din cadrul unor acte normative diferite, ce au suferit modificări în timp și care conțin prevederi neclare și incomplete“. De altfel, în soluționarea acestei sesizări Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat nu numai textul art. 42 alin. (6^1) din Legea nr. 51/2006, ci și calitatea de beneficiar al serviciilor de utilități publice și drepturile utilizatorilor
DECIZIA nr. 15 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266572]
-
observând că scopul cererii de reexaminare îl reprezintă îmbunătățirea actului normativ. ... 6. Se arată că, în ceea ce privește cauza de față, prin cererea de reexaminare, Președintele României a subliniat că în cuprinsul dispozițiilor supuse reexaminării se folosește o terminologie neclară în privința domeniilor de studii solicitate membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare și, având în vedere importanța, rolul și atribuțiile acestora, a susținut necesitatea menționării exprese a nivelului de studii solicitat în cadrul condițiilor de selecție. Totodată, prin cererea
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
arătând că în cuprinsul dispozițiilor art. 42 alin. (4) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2020, aprobată prin legea criticată în prezenta cauză, se folosește o terminologie neclară în ceea ce privește circumstanțierea domeniului de studii necesare pentru selectarea membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare ale porturilor în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al statului. ... 45. În acest sens, având în vedere că modificările
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
în care susține că formularea „de la data nașterii dreptului de creanță“ produce confuzie, întrucât dreptul de creanță s-a născut la data producerii faptei ilicite. De asemenea, arată că și mențiunea referitoare la termenul de 90 de zile este neclară, având în vedere că nu se precizează dacă acest termen este de decădere sau este de recomandare. ... 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în realitate, autorul excepției
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
ca tardivă în contextul în care reclamantul avea pe rol procesul penal privind același eveniment rutier. Prin urmare, dacă prevederile art. 14 din Legea nr. 213/2015 primesc în mod uzual această interpretare, atunci textul de lege respectiv este incomplet și neclar, nu asigură cerințele constituționale specifice unei legi, adică orice normă juridică trebuie să fie clară, inteligibilă, întrucât cei cărora li se adresează trebuie nu doar să fie informați în avans asupra consecințelor actelor și faptelor lor, ci să și înțeleagă
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că, pentru a fi considerată reală, chestiunea de drept trebuie să privească posibilitatea unei interpretări diferite sau contradictorii a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete ori, după caz, incerte sau incidența unor principii generale, al căror conținut sau sferă de aplicare este discutabilă (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
în rândul cetățenilor și afectând, astfel, drepturile constituționale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, libertatea individuală și dreptul la apărare. Astfel, cu privire la art. 154 alin. (2) din Codul penal, se arată că textul are o redactare neclară și lipsită de predictibilitate, deoarece, spre deosebire de celelalte forme ale infracțiunii, în cazul infracțiunilor în formă continuată - înșelăciune, în speță - nu se poate stabili cu precizie care este ultima acțiune sau inacțiune pentru a se determina apoi momentul din
DECIZIA nr. 586 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266432]
-
și transport Persoana trebuie să achite sume excesive pentru cazare, masă, instrumente de lucru sau echipament de protecție din salariu Persoana trebuie să achite depozite financiare sau comisioane de garanție Termenii de rambursare a avansurilor din salariu sunt manipulați sau neclari Ratele dobânzii asupra avansurilor salariale nu sunt rezonabile și pot depăși limitele legale Lucrătorii trebuie să muncească pentru a rambursa, de fapt, o datorie generală sau moștenită Părinții au primit o remunerație pentru a-i permite copilului să plece Care
MECANISM NAȚIONAL din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265243]
-
acest context s-a arătat că, oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Totodată, s-a arătat că, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Pentru
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
nr. 153/2017, de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În paragrafele 76-78 din această decizie s-au reținut următoarele: „(...) încheierea de sesizare cuprinde opțiunea provizorie a judecătorilor instanței de sesizare, motivată, însă fără a argumenta caracterul îndoielnic, lacunar sau neclar al prevederilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. În acest sens, instanța de trimitere s-a mărginit la reiterarea pur formală a cerințelor prevăzute de art. 519
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
lui (prin ultraactivitate), fie că ar intra în coliziune cu principii fundamentale ale dreptului. Pentru a fi considerată reală, chestiunea de drept trebuie să privească posibilitatea unei interpretări diferite sau contradictorii a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete ori, după caz, incerte sau incidența unor principii generale, al căror conținut sau sferă de aplicare sunt discutabile (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât, ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 64. Așadar, este vorba despre o interpretare cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca fiind incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de determinarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să-i facă aplicare punctuală
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. ... 68. De altfel, din încheierea de sesizare pronunțată de instanța de trimitere nu rezultă dificultatea de interpretare, caracterul îndoielnic, lacunar sau neclar al prevederilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind precizată opțiunea provizorie a completului în sensul actualizării pensiilor de serviciu ale judecătorilor cu luarea în considerare a
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
timp a legilor. ... 70. Formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile contravine exigențelor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru că nu urmărește, în realitate, o interpretare și o dezlegare de principiu a unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, față de succesiunea legilor în timp. ... 71. Or, acesta este atributul instanței de trimitere, în virtutea plenitudinii ei de jurisdicție, de a stabili norma juridică aplicabilă cauzei deduse
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
demonstrează contrariul, pentru că de lege lata normele în discuție sunt clare și neechivoce. “ ... 73. Ca atare, se constată că întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se circumscrie necesității unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale neclare, echivoce, neconstituindu-se într-o chestiune de drept autentică. Această situație contravine, cum s-a arătat anterior, exigențelor art. 519 din Codul de procedură civilă, care impun ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii, la nivel de
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
caracterului ilicit al dobândirii, ci ca urmare a nejustificării dobândirii licite a bunului, contrar prevederilor art. 44 alin. (8) din Constituție. ... 6. Constatăm că proiectul cuprinde soluții legislative contradictorii și nu este redactat într-un limbaj specific normativ, cuprinzând dispoziții neclare, echivoce, lipsite de claritate, previzibilitate și precizie, contrar prevederilor art. 8 alin. (4) teza I din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice
PROIECT DE LEGE nr. 221 din 10 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266123]
-
primă Cameră sesizată. ... 8. În ceea ce privește încălcarea principiului legalității, a principiului nediscriminării și a dispozițiilor art. 53 din Constituție, cu referire la principiul securității juridice, se arată că normele a căror neconstituționalitate este criticată din această perspectivă sunt neclare, imprecise și dau naștere unor situații de insecuritate juridică și de inechitate. Aceasta, deoarece, din punct de vedere juridic, nu există nicio definiție a noțiunii de „culturi energetice nonagricole“, care este o instituție nouă și ambiguă, fiind încălcate accesibilitatea și
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație (a se vedea, de exemplu, Decizia
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
de drept, iar sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor situații. Intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura reglementată de art. 475 din Codul de procedură penală este legitimă atunci când tinde la clarificarea înțelesului uneia sau mai multor norme
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
și a unei redactări clare și previzibile, sunt contrare dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituția României, aducându-se atingere în mod direct dreptului la un proces echitabil, din perspectiva securității raporturilor juridice. De exemplu, normele criticate, prin caracterul lor neclar și incomplet, sunt susceptibile de a pune instanța de judecată în situația de a reține existența impreviziunii față de incidența prezumției absolute prevăzute de lege în raport cu o notificare formulată ulterior intrării în vigoare a actului modificator al legii
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
un litigiu privind funcționarii publici. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul excepției apreciază că limitarea adusă destinatarilor prevăzuți de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, este imprecisă și neclară, ceea ce a generat dificultăți în aplicarea sa. Spre exemplu, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a emis un ordin de ministru clasificat privind salarizarea, prin care acest text a fost restrâns și aplicat doar angajaților din aparatul central al
DECIZIA nr. 102 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273870]
-
Ciocsan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. ... 16. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece sunt neclare și imprevizibile, permițând interpretări confuze și contradictorii. Astfel, într-o primă versiune, textul este neconstituțional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă doar dacă există contrarietate între dispozitivele a două hotărâri judecătorești, nu
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
măsură, la autoritatea de lucru judecat a dispozitivului. Considerentele care sprijină în mod necesar hotărârea instanței trebuie să se bucure de autoritate de lucru judecat pentru că, în fapt, ele fac corp comun cu dispozitivul, în absența lor soluția fiind neclară, necunoscându-se limitele judecății și nici aspectele tranșate în mod definitiv, fără posibilitatea reluării dezbaterii judiciare asupra lor. (…) Intră în autoritatea de lucru judecat și acele motive care conțin ele însele, separat de soluția din dispozitiv (și făcând posibilă adoptarea
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
31 mai 2018, paragraful 37. ... 6. Având cuvântul, domnul avocat Adrian Nica susține, în esență, că sintagma „valoare numerică“ din cuprinsul art. 5 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ creează confuzie și este neclară, singura interpretare constituțională a textului fiind aceea în care numărul natural întreg rezultat ca urmare a aplicării definiției din textul criticat nu mai trebuie rotunjit. Problema care se pune, în opinia sa, este dacă instanța de contencios constituțional poate oferi
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]