911 matches
-
din istoria Terrei de acum câteva milioane de ani. Privit de la înălțime, seamănă cu un șir de trepte, care coboară de la vest la est. Prima treaptă, formată ca urmare a ciocnirii plăcii indiene cu cea euro-asiatică, a dus la înălțarea necontenită a Podișului Qinghai-Tibet până la altitudinea medie de peste 4.000 m, cunoscut azi ca "Acoperișul Lumii". Piscul principal al Munților Himalaya de pe acest podiș are o înălțime de 8.844,43 m, fiind cel mai înalt din lume. Urmează a doua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
al grânelor. Grupul de construcții imperiale are două părți. Cea din față este locul unde împărații desfășurau activitățile administrative și organizau diferite ceremonii și ritualuri. Partea din spate era rezervată locuinței împăratului și familiei sale. Odată cu trecerea timpului și din cauza necontenitelor războaie, s-au păstrat puține construcții imperiale în China. Pe lângă Palatul Imperial din Beijing, mai există Palatul Imperial din Shenyang. De asemenea, în orașul Xi'an mai există vestigiile unor palate din dinastiile Han și Tang. Arhitectura templelor Templele fac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de stat a României datorată jertfei miilor de ostași români pe câmpul de luptă a reprezentat unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre. Este de notorietate faptul că de-a lungul veacurilor istoria poporului român a cunoscut necontenite lupte pentru libertate, pentru dreptate socială, pentru neatârnare, lupte duse Împotriva celor care voiau să ne Încalce hotarele, să ne supună, să ne răpească libertățile. Ideea independenței politice a țării a fost Înscrisă În programul revoluțiilor din 1821 și 1848
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
și în palmă, și în degete, și în unghiile mele movulii, care mă dor. Mă uit pe pereți și ochii mi se rotesc observând totul, și mintea mea se rotește și ea și gândește întruna, pot auzi rotirea și rostirea necontenită a gândurilor înlăuntrul meu... înnebunitor. Nu mă pot oglindi la nesfârșit doar în propriile gânduri, veșnic învălmășite! Și totuși, trebuie să continui să gândesc și să scriu, e singura mea scăpare, altminteri gândurile mele nu ar avea unde să se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ieșea din bazin, mai lua o cameră pentru câteva ore și stătea acolo, întinsă în pat, cu ochii închiși, gândindu-se la Eduard, băiatul de care fusese îndrăgostită. Și la Edo, personajul imaginar al romanului ei nescris. La pendularea ei necontenită din adolescență între realitate și ficțiune. Ce ușor i se părea pe atunci să intre în ficțiune și să-și găsească acolo per sonajele imaginare, care erau cu mult mai interesante și mai reale decât persoanele din jurul ei! Contempla realitatea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Iulia să termine înghețata. Plăti ușurată nota, își luă rămas-bun și se în toarse la aeroport. în avionul care o ducea înapoi spre casă, Clara căută să-și re alinieze la start armăsarii nervoși ai gândurilor, să le domolească frământarea necontenită, cu care nu era obișnuită și care o tulbura peste măsură. Dar gândurile nu prea voiau să o asculte, de data asta. Dădeau năvală spre afară provocându-i un gol insuportabil în stomac, care-i accentua starea de vomă și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cineva glumea pe seama felului cum arătam, râdeam fără să mă simt ofensat. Totuși, adesea, eram cuprins de alean la culcare, după ce-mi petreceam seara cu ochii la stelele neclintite de pe cer și la hoinăritul licuricilor pe pământ. Enervat de necontenitul țârâit al greierilor, de orăcăitul asurzitor al broaștelor și chiar și de cântecul priveghetoarei, scoteam moneda căpătată de la Kakko și o tot învârteam între degete. Flacăra lămpii împrăștia o lumină galbenă-roșiatică, iar eu vedeam în ea, cu mâhnire, clădirile, tavernele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
scrie o lucrare care ar fi trebuit să stingă disputele. În ea, Iustinian a pus sub acuzație trei lucrări scrise de trei teologi care au trăit cu un veac mai înainte și care au fost considerați de el vinovați pentru necontenitul șir de diatribe. De aici și numele de „cele Trei Capitole“. Așadar, fără să-l consulte pe papă, și-a trimis opera către toți episcopii imperiului cu porunca de a subscrie la ideile acesteia. Mulți episcopi din Orient au semnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
departe de curte. Doar noi doi nu rămăseserăm acasă, căci ceilalți se temeau ca arșița să nu le dăuneze la cap. Pe lângă cei câțiva câini, însoțindu-ne liniștiți și fără țintă, mai auzeam cotcodăcit de găini, bâzâit de muște și necontenitul țârâit al greierilor. Dintre păsări, doar rândunicile mai cutezau să se avânte pe cerul azuriu și vrăbiile, să țopăie printre smocurile rare de iarbă. Scosesem din puț un urcior de apă proaspătă și beam agale din el, uitându-ne amuzați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mâna a doua. Nevoiți să-și plece adesea capul și să-și țină gura acolo, aici își dădeau aere și vorbeau ca niște pontifi, încercând să se-ntreacă în faimă. Voind fiecare să-și arate propria importanță, se aflau în necontenită rivalitate între ei și nu pregetau să-și demonstreze puterea călcându-i în picioare pe locuitorii sărmani care-i urau din această pricină. Iată de ce acest loc era prielnic celor care voiau să se ascundă sau să uneltească. Fațada bisericii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cel de fum. Era un sat unde se făceau cărbuni pentru vase de încălzit patul și forje, locuit de un neam sălbatic, ce vorbea o limbă necunoscută. Păreau mai curând animale decât oameni, asta și din pricina murdăriei și a negrelii necontenite. Bărbații aveau bărbi și plete lungi încâlcite, fiind îmbrăcați într-un amestec de lână groasă și piei de tot soiul. Femeile purtau tunici fără mâneci, cusute grosolan, copiii având pe ei doar un veștmânt scurt. În picioare aveau cu toții piei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Sant’Eustorgio, în afara zidurilor orașului, și și-a umplut patul de concubine. În pofida stării ei de ostatică nefericită și umilită, Gundeperga era la curent cu tot ce se întâmpla și, exercitându-și puterea din mănăstire, întreținea relații epistolare, secrete și necontenite, cu papa Onoriu și cu Dagobert, regele francilor. Își păstrase de asemenea importante relații politice și-și folosea propriul patrimoniu pentru a-și asigura fidelitatea a numeroși duci și nobili din regat. Intrigată probabil de faptul că eram atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
șapte marinari se temeau de el. Călătoria a fost lungă, primejdioasă și obositoare. Înaintam urmând din ochi coasta, cârmaciul fiind mereu atent și gata să dea ordine celor doi timonieri să se refugieze într-un port prielnic, legănați de tangajul necontenit și însoțiți de țâșnirea delfinilor care nu ne slăbeau. De mai multe ori am mulțumit Celui Atotputernic pentru sângele meu sirian, negustor sadea, căci, în afara unor grețuri, n-am vomitat deloc. În felul ăsta am mers până la Leuca, de unde am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu borduri de aur. Giuliano m-a așezat alături de el, în rândul din spate al lojei pe dreapta, în mijlocul celei mai distinse nobilimi și al liderilor partidului albastru. Nici vorbă de urletele mojice de la hipodrom; în schimb, era un zumzet necontenit, centrul privirilor fiind persoanele din imediata apropiere a lojii imperiale sau cele îndepărtate recent de împărat. Garda imperială și-a făcut apariția, cu lăncile la picior, și s-a aliniat în două pătrate. Primul în jurul lojii imperiale și al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a băgat de seamă? Nu i-ai spus toate astea? A privit de la fereastră acoperișurile din Pavia și, cu o tandrețe mâhnită, mi-a răspuns: - Din dragoste pentru mine, regele ar transforma zilele care mi-au mai rămas într-o necontenită perindare de medici, vrăjitori și șarlatani, pe care și-ar vărsa ulterior mânia și durerea. Îl cunoști. Cât timp va fi cu putință, nu trebuie să știe nimic; iată de ce te-am chemat și ți-am cerut să te porți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-vă de onoratul dumneavoastră tată. Pentru a apăra Owari, lupta pe hotarul de la miazănoapte dimineața și Înfrunta năvala dinspre răsărit seara. Erau puține și rare zilele În care Își scotea armura și-și petrecea timpul cu copiii săi. În pofida războaielor necontenite, avea un profund simț al loialității față de Tron, iar pe mine m-a trimis În capitală să refac zidurile de lut ale Palatului Imperial și a donat la Curte patru mii de kan-i. Pe lângă asta, nu a precupețit nici un efort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
te rog, să mi le legi? — Firește, stăpâne. — Sado. — Stăpâne? — Te-am deranjat, nu-i așa? Nici pomeneală, stăpâne. Nu numai eu pot pica pe neașteptate, ci și vizitatorii din provinciile inamice. Fii În alertă, tu răspunzi! — Stau de gardă necontenit, de dimineața până seara. — Bine. Mă bucur să am asemenea vasali de nădejde. Dar nu e vorba numai de mine. Dacă faci o greșeală, Își vor pierde capetele și acești oameni. Katsuie, ai terminat? — Le-am legat, stăpâne. — Mulțumesc. Nobunaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
deranj. Cu ce-ți pot fi de folos? — Privește acolo, arătă Osawa spre malul opus. — Inamicul de la Sunomata? — Întocmai. Sunt sigur că stai cu ochii pe ei zi și noapte. — Bineînțeles! Te rog să fii convins că stăm de veghe necontenit. Ei, deși castelul de care răspund eu e mai În sus, mă preocupă să apăr mai mult decât Unuma. — Da, firește. Când și când, iau barca sau pornesc pe mal ca să văd care e situația În josul apei, iar azi, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
pe jar. — Reverența Voastră pare să aibă unele rețineri față de planul meu. Kaisen ridică privirea. — Nu am nici un motiv să-l dezaprob. La urma urmei, e ambiția dumneavoastră de-o viață. Ceea ce mă tulbură sunt intrigile meschine ale Shogunului Yoshiaki. Necontenitele scrisori secrete prin care vă tot Îndeamnă să mergeți În capitală nu ajung numai la dumneavoastră. Am auzit că le-a primit și Seniorul Kenshin. Se pare că i-a cerut și Seniorului Mori Motonari să-și mobilizeze forțele, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cu o armată numeroasă, ca ariergardă pentru Hamamatsu, probabil că ar trebui să chibzuiți cu băgare de seamă problema, stăpâne. Dacă ofensiva asupra Castelului Hamamatsu durează până după Anul Nou, va trebui ca oamenii noștri să ierneze pe câmp. Cu necontenitele atacuri neprevăzute din partea inamicului, proviziile ni se vor termina, iar soldații se vor Îmbolnăvi. În orice caz, oamenii vor avea de suferit. — Pe de altă parte, mă tem că ne-ar putea bloca retragerea pe coastă și În alte părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ora amiezei, iar soarele strălucea În Înaltul unui cer care anunța sfârșitul anotimpului ploios. Ardea pământul cu o căldură neașteptată și o culoare care anunța o vară fierbinte. Ostilitățile Începuseră În zori, În jumătatea a doua a Orei Tigrului. Cu necontenitele schimbări de noi trupe, oamenii armatei din Kai ajunseseră de-acum scăldați În sudoare și gâfâiau. Sângele vărsat de dimineață li se Închegase ca un clei pe armuri, pe păr și piele. Iar acum, oriunde priveau, se vedea numai sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Călugărul plecă, pentru a se Întoarce apoi repede să-l invite Înăuntru. Nobumori răspunse Încuviințând din cap și Îl urmă pe preot. Ușile glisante din hârtie ale clădirii cu acoperiș de stuf erau Închise, dar, dinăuntru, se auzea o tuse necontenită - probabil agravată de faptul că Hanbei Își părăsise patul de suferință pentru a-și primi oaspetele. Nobumori mai așteptă un moment afară. Înfățișarea cerului sugera zăpadă. Deși era Încă miezul zilei, la umbra munților din jurul templului domnea un frig amarnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fi complet Învins e primul pas spre ziua victoriei. Ciclul etern al suișurilor și al coborâșurilor din viața unui om nu ține doar de bucuriile și de tristețile temporare. — Așadar, ceea ce regret nu e nici propria mea distrugere personală, nici necontenitul ciclu al schimbărilor, replică Shibata Katsuie. Nu regret decât că mi-am pierdut reputația. Dar fii liniștit, Inuchiyo. Totul e predestinat. Un asemenea răspuns din partea lui Însemna o despărțire completă de Katsuie cel de pe vremuri. Dar nu părea nici chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de cele două surori ale ei, Chacha nu putea decât să râdă din ce În ce mai tare. Mama lui Hideyoshi râdea la rândul ei din când În când, privind dansul comic al fiului său, dar Nene, obișnuită cu bufoneriile soțului ei și cu necontenitele lui glume din cercul familial, nu părea deosebit de amuzată. În acea zi, Nene avea chef să observe, În liniște, pe țiitoarele soțului ei, care stăteau așezate ici și colo, Înconjurate de cameriste. Cât timp locuiseră Încă la Nagahama, Hideyoshi avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Nicovalele lui Urthona, verigă cu verigă lanțurile suferinței, Pe vînturi împletindu-se și răsucindu-se în jur în afunzimea-ntunecoasă, Au biciuit ale lui Enitharmon mădulare, si focurile de pucioasa, Vărsate din cuptoare, o-ncolăciră-n jur, înlănțuită-n foc necontenit. Urlắ femeia-ncîntătoare, si Urizen, dedesubt, adînc gemu 190 Mortal între bătăile ciocanului, mulțumind Urechilor Lui Los în cruntă răzbunare înghițit; sorbi cu bucurie strigătele Lui Enitharmon și gemetele lui Urizen, hrana de foc mîniei sale Și indurării sale, hrănindu-se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]