910 matches
-
chiar credincioși, ca să se raporteze la credo-ul din Niceea (325). E de ajuns să-i deschizi jurnalul ca să aderi la Misterul fundamental. "Sensul istoriei" de exemplu, foarte răspîndit pînă nu demult, și care nu poartă mirosul sacristiei, este creștinismul necredinciosului sau evanghelia agnosticului. Ideea că timpul care se scurge ne privește personal și că trebuie să evoluăm de la o stare neînsemnată la una superioară ni se pare de domeniul evidenței; dar un hindus și un bantu o consideră fără îndoială
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de a gândi la un copil; să ne amintim de stupoarea manifestată chiar de apropiații lui Hristos când au aflat că Învățătorul lor s-a întors din moarte. Această stupefacție nu a fost considerată un păcat capital Pedeapsa lui Toma Necredinciosul a fost o dojana, atât. Cum putea gândi altfel un copil? În definitiv, evenimentul a fost luat, de mulți oameni maturi, ca fiind sfruntată minciună... S-a dovedit o minune, un fapt extraordinar. Ce ar fi fost Isus, crucificatul, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
1989, dubiile care mai rămăseseră în legătură cu acuratețea informațiilor oferite de dl Pacepa autorităților americane aveau să dispară cu totul. A fost, de altfel, și motivul pentru care în acea perioadă dl Ioan Mihai Pacepa a fost redescoperit de mulți Toma Necredinciosul iar fostul Șef al Direcției de Informații Externe a Securității a fost solicitat intens să analizeze moștenirea post-Ceaușescu și caracterul deciziilor ori lipsa unor decizii a noilor guvernanți de la București. În România, dl Ioan Mihai Pacepa continuă să fie crezut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
abuzuri și atîtea racile adînci pe care noi le considerăm acum chiar mai grave și chiar sfidătoare căci și-au atras ocara (fie ca Sanctitatea voastră să-i creadă pe cei ce vorbesc în cunoștință de cauză) pînă și din partea necredincioșilor, care, din acest motiv, iau religia creștină în derîdere, așa încît noi socotim că numele lui Cristos este batjocorit printre neamuri"3. După aceste considerații, eu lăsai în urmă orice îndoială și, cu încredere în suflet și mînă liberă, mă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
drept ca poporul vostru să aibă încredere în voi, fiindcă sînteți urmași ai lui Cristos, și să fie asigurat că va fi guvernat așa cum ați promis, pentru ca să nu se întîmple niciodată ca poporul creștin să fie condus de principi sau necredincioși sau rebeli împotriva Bisericii? Prea drept este ca Dumnezeu să ne trimită toate nenorocirile, dacă nu ne ținem jurămintele. Declarați, așadar, că veți fi bucuroși să coborîți de pe tronuri, dacă vă veți îndepărta de smerenia față de Biserică? Declarați că veți
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
În ce făcea: era ca și cum spectacolele lui aveau doi autori. Ca și la Meyerhold, mergeai să vezi nu doar Revizorul lui Gogol, ci și al lui Pintilie. El provoca neliniști, se certa, era În centrul atenției, Îl juca pe Toma necredinciosul, testând parcă realitatea propusă de autor. Dar, surprinzător, Gogol nu e dat la o parte, căci prin aparenta lui nerespectare, era de fapt reinventat Într-o lumină nouă, În ce avea esențial. Mi-am găsit greu locul Între ei doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
am păstrat aceste obiceiuri curioase și după plecarea amicului nostru francez. Dar, pentru că Institutul Francez din România încetase de a mai exista, iar noi - cei patru - eram nevoiți să ne războim zi de zi cu forțe obscure, cu păgânii, cu necredincioșii, cu maurii, ne-am ales ca loc de reședință ideal Spania celui de-al treisprezecelea secol, Spania Reconquistei. În felul acesta, eu am devenit rege al Aragónului, Crin - rege al Castiliei, Vally - rege al Navarrei, iar Florino - rege al Estre
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mâna lui Dumnezeu, Domnul nostru, căruia îi poartă reverență și îi dau ascultare toți principii și toți creștinii. 93. Al doilea punct. Să privesc cum acest rege vorbește cu toți ai săi, spunând: „Voința mea este să cuceresc întreg pământul necredincioșilor; de aceea, cine ar vrea să vină cu mine trebuie să se mulțumească să mănânce ca mine și, de asemenea, să bea și să se îmbrace ca mine2 etc., trebuie, de asemenea, să trudească ziua și să vegheze noaptea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a zis: („Pace vouă!”). 3. Le-a dat pe Duhul Sfânt, spunându-le: („Primiți pe Duhul Sfânt! Cărora le veți ierta păcatele, le vor fi iertate”). 305. DESPRE CEA DE-A ȘAPTEA APARIȚIE. IN. 20,24-29. 1. Primul. Sfântul Toma, necredincios, întrucât nu fusese de față la apariția de dinainte, zice: („Dacă nu-L voi vedea, nu voi crede”). 2. Le-a apărut Isus, opt zile mai târziu, ușile fiind închise, și i-a spus Sfântului Toma: („Adu-ți degetul aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe Ana, atât eu, cât și Diana eram plini de speranțe, dar mie, personal, îmi era frică să cred în minunile pe care le invocam și chiar le promovam în discursul meu. Speranțe însoțite de îndoieli! Un al doilea Toma Necredinciosul. Ghiciți ideea: minunile trebuiau verificate! Obligatoriu! Îndoiala proprie muritorilor care-și clamează credința în Dumnezeu, în Fiul Său, în minunile Lui, dar dacă i-ar apărea în față - Iată-Mă, Eu sunt, am venit aici special pentru tine! - va păcătui
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
această poruncă atât de dragă Domnului nostru [Isus Cristos], pentru că porunca Sa este aceea «de a ne iubi unul pe altul»“. Lumea este deja scandalizată văzând că marea familie creștină este împărțită între catolici, ortodocși și protestanți cu atâtea secte; necredincioșii nu știu în cine să mai creadă; iar noi, la atâtea rupturi, adăugăm sfâșietoarele noastre împărțiri, gelozii și neînțelegeri. Se poate spune și despre noi, ceea ce păgânii spuneau despre primii creștini: „Priviți-i, cât de mult se iubesc!”? Lumea nu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
personalizat. C. își articulează demersul critic sprijinit pe concepte presocratice, „întemeiază adică o fenomenologie artistică pe un fundament ontologic. Asemănarea e, desigur, metaforică” (Radu G. Țeposu). SCRIERI: Emil Botta sau Despre frontierele inocenței, București, 1984. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Botta „necredinciosul”, RL, 1984, 9; Al. Ruja, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, O, 1984, 10; Al. Călinescu, Emil (Botta) și exegeții, CL, 1984, 5; Mircea Mihăieș, Autocritica, O, 1984, 38; Mircea Scarlat, Spectacolul tinereții dezlănțuite, AFT, 1984, 9; Gheorghe Grigurcu, „Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
În aceeași admirabilă culegere de scrisori din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, adnotată de Gustave Lanson) a drei D’Aumale, fostă elevă la Saint-Cyr, devotată până la moarte ilustrei patroane, Înțelesul acestui cuvânt evoluează spre acela de incrédule (necredincios Într-ale bisericii) și esprit fort (cel care ține neapărat să se situeze deasupra opiniilor curente). Iar În Înțelesul său de astăzi, li ber tinaj Înseamnă destră bălare, desfrânare (dérșglement des moeurs, cf. Larousse). În ce privește libertinajul meu, cu care am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe care i-am supărat cu ceva în viață, sau nu le-am împlinit dorințele. Iert pe toți care mi-au greșit sau mi-au dat de suferit. Binecuvântez pe toți frații mei din Ordin și pe toți credincioșii și necredincioșii. Spun la toți: Veșnicia e un lucru așa de important că nu trebuie pierdut din ochi nici un moment din viață! Confrații să observe Sfânta Regulă, Constituțiunile după spiritul Sf. Părinte Francisc. Doresc tuturor să viețuiască în dragoste, unire și pace
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
nu falsific caracterul și personalitatea eroului... În final, în ADDENDA, adaug câteva din mărturiile cronicarilor străini și români (unii contemporani) despre Ștefan cel Mare și Moldova lui. Istoria cere "adevărul", cere "dovada". Este și un răspuns celor care, ca Toma Necredinciosul, se îndoiesc că Ștefan ar merita cinstirea cu titlul suprem de "cel mai Mare Român al tuturor timpurilor". Și când, obosit de atâta viață, durere și luptă, s-a îndurat Domnul de l-a chemat la El să se odihnească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
străjerilor: La culcare cu el! Mă țineam să spun Măriei tale... începe Luca Arbore. Starețul de la Mănăstirea Humorului cu toți călugării săi au lepădat sutanele și cer Măriei tale să le dai săbii, că vor să lupte și ei împotriva necredincioșilor. Călugării?!... Cu sabia?!... Aiasta nu s-a mai pomenit! spune Ștefan și inima în el crește. Moldovenii mei!... A dat strechea în popi. Și Sfântul Gheorghe a luat sabia, ca să ucidă balaurul întruchipare a răului... Să li se împlinească voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
natale. Hermann ajunsese la Constantinopol Împreună cu alți cruciați. O credință naivă și puternică Îl Împinsese să străbată Europa pentru a elibera Sfântul Mormânt. Dar pe drum se Întâmplaseră atâtea, de neînțeles pentru mintea lui onestă. Cruciații nu așteptaseră Întâlnirea cu necredincioșii pentru a-și potoli setea războinică. Drumul lor fusese pre sărat cu jafuri, cu cadavre ale fraților lor creștini din această parte a lumii. Plătiseră și ei, ce-i drept, un tribut sângeros. Istrul oglindise În apele lui atâtea fărădelegi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Înviat din morți. Stăruința ei Înlăcrimată va fi Însă recompensată: Isus Însuși i Se arată pentru a o consola și pentru a-i spulbera Îndoielile. În această cheie de lectură, Maria Magdalena face pereche fără doar și poate cu Toma Necredinciosul, care devine protagonistul părții a doua a capitolului 20 din Evanghelia lui Ioan. Prin urmare, am avea de-a face cu doi „necredincioși”, care nu admit realitatea Învierii lui Isus decât după ce Acesta li Se Înfățișează personal. O asemenea interpretare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
un rol esențial În elaborarea constituției Dei Verbum despre Revelația divină. Gândirea delubaciană a ajutat, apoi, Conciliul să-și formuleze ecleziologia (Biserica, sacrament al lui Cristos și fruct al Euharistiei; Maria, typos al Bisericii), misiologia, precum și Învățătura privitoare la mântuirea necredincioșilor și a libertății religioase, prezentarea religiilor necreștine și a ateismului. Cât despre Jean Daniélou, el a avut un aport decisiv În redactarea constituției Lumen gentium, despre rolul Bisericii În lume (a participat și la Gaudium et spes). Charles Pietri a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
la Bârlad cu oastea și ....................... (Iunie) Turcii în Dobrogea. Noi Ștefan-Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, ne închinăm cu prietinie Domniilor Voastre tuturor cărora vă scriem și vă dorim tot binele și vă spunem Domniilor Voastre că Împăratul cel necredincios al Turcilor a fost de mult și este prigonitorul creștinătății și în fiece zi cugetă cum ar putea supune și nimici creștinătatea. De aceia facem cunoscut Domniilor Voastre că pela Boboteaza trecută Turcul a trimis în Țara noastră și împotriva noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
momente bune și face haz și privind la Doamnă, dulci amintiri din tinerețe îi vin în iarna vieții... Ștefan în anii din urmă își dă seama că în jurul lui e credință, pentrucă s-a întemeiat putere, dar că după el necredincioșii boeri își vor face de cap, când grozavul lui braț nu va mai fi, și moșia va trece prin amărăciuni multe: gândurile și îndoelile lui în ceasuri de suferință... "Perdaf" avea la bătrânețe pe un pitic rus, care trecuse pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în ferecătură înfățișate 12 icoane cu chinurile mucenicului în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-un necredincios în care intră necuratul și pentru care se roagă preoții și după ce-și vine în fire și necredinciosul mărturisește credința cea adevărată. Pelerinagiu la moaștele sf. Ioan în ziua de sf. Gheorghe. Ștefan și cu Bogdan în amurg în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-un necredincios în care intră necuratul și pentru care se roagă preoții și după ce-și vine în fire și necredinciosul mărturisește credința cea adevărată. Pelerinagiu la moaștele sf. Ioan în ziua de sf. Gheorghe. Ștefan și cu Bogdan în amurg în grădina curții domnești ori la Castel vorbesc ca doi prietini despre trecut, despre visele și planurile lor... Ștefan a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Serbia 1459 Trapezunt 1461 Lesbos 1462 Muntenia 1463 Coramania 1464 Negroponte (a Veneției) 1470 Bate pe Perși la Capadochia 1472 Caffa 1475 Sultan al otomanilor trimisul lui Alah pe pământ domnul Domnilor Lumii stăpân al tidvelor omenești. Mai-marele Credincioșilor și Necredincioșilor. Regele Regilor Împărat al Răsăritului și Apusului Împărat plin de putere a șahhacilor Prinț și Domn al preafericitei constelații Voevod măreț Sigiliu al Biruinței Adăpost al tuturor noroadelor lumii Umbră a Puternicului împărțitor al tihnei pe pământ. "Făgăduința a Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spovedești, nu te împărtășești”. „Astea-s forme exterioare”, îi zic. „Nu, sînt chiar credința: dacă nu le faci, degeaba spui că crezi”. „Sînt totuși atîția oameni care cred, dar nu le pot îndeplini. Cu ei cum rămîne?” „Rămîne că-s necredincioși, cum altminteri?” îmi reamintește visele sale, în care „Bunica” i-a apărut supărată, chinuită. „și ea încă se ruga și se împărtășea, dar voi (adică eu și nevastă mea)...!” Singurul punct în care îi dau dreptate e acela că nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]