901 matches
-
Israel merita sacrificiul a șase milioane de evrei 1. În orice caz, iudaismul și supraviețuitorii, inclusiv cei mai secularizați, ies dezorientați din încercările războiului. Elie Wiesel citează un hasid care ar fi spus: "Pentru credincios nu există întrebări, iar pentru necredincios nu există răspunsuri"2. Se putea totuși prelua, înainte și după genocid, explicația marelui gânditor Hermann Cohen, dispărut în 1918, potrivit căreia "tristețea și suferința sunt necesare pentru a trezi conștiința omului și a susține astfel cauza progresului etic"? Răul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Memorie a pericolului trecut, conștiință a pericolelor prezente și viitoare? Da, cu siguranță, dar și memorie constructivă a unui popor liber, care va ști să învingă acest pericol, și chiar memoria lui. Acest avertisment este valabil și pentru noi, cortegiul necredincioșilor. Note BIBLIOGRAFIE Aiken, Lisa, Why me, God? A Jewish Guide for Coping with Suffering, N.J., Jason Aronson, Londra/Northvale, 1996. Amato, A. Joseph, cu colaborarea lui Monge, David, Victims and Values, pref. de Eugen Weber, Greenwood Press, Londra, 1990. Amishai-Maisels
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în sud vest de una similară, în lungul Buzăului, unde existau numeroase lacuri (Balta Albă, Jirlău etc.). Izbânda ghiaură De cum a dat buzna în țara ghiaurilor, pașa se gândea că nici nu trebuia să ducă vreun răzbel. Numai văzându-l, necredincioșii se vor înspăimânta de el. Până și vârcolacii care bântuiau ținuturile se vor teme de puterea semilunii. Vor încerca să fugă cu toții din calea turcului. Dar pentru că nu aveau unde să se ascundă, i se vor înfățișa plini de umilință
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
non-dualist al doctrinei catharilor monarhieni, care nu contenesc să insiste asupra faptului că lucrarea Diavolului s-a Înfăptuit cu Îngăduința lui Dumnezeu. Definiția acreditată a ereziei se potrivește de minune monarhienilor: eretic este cel care are o credință greșită, nu necredinciosul*83. Mai greu de definit sînt radicalii. Este evident că temelia credinței lor o formează origenismul 84. Însă, În privința eticii și a practicilor, atît radicalii cît și monarhienii derivă din bogomilism. Acest lucru arată că n-ar fi exclus ca
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ferestre; fostul; fricos; galben; ghinion; haios; hoț; iad; ignoranță; ignorare; indiferent; individ; infidel; intrigă; ipocrit; împotrivă; încordare; îndepărtare; înfrîngere; înger; înverșunat; lan; lup; mafie; manie; mare; merit; minciună; cine nu-i cu mine; minte; mîhnire; mînca; mort; mulți; nenorocit; nebun; necredincios; negativ; negativism; de neiertat; neinteresant; neîncredere; neînțeles; neloial; nemernic; nepăsare; nepăsător; neplăcere; neprieten; nervi; neutru; Nicolae Guță; nimic; Oana; ocrotitor; oglindă; om fără mască; om neputincios; opoziție; oribil; oriunde; ostilitate; penibil; persoană rea; pervers; pierdere; pleacă de aici; plictiseală; prefăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întreține; jaf; jefuire; jura; lasă; lămîie; lăsa; lege; un leu; lipsire; a lua ce nu îți aparține; a lua intenționat; a lua pe nedrept; lucra; nu lucrează; magazin; mașina mare; mașini; meseria; meseriaș; minți; a minți; mîncare; neajuns; necinstit; necioplit; necredincios; neliniște; neliniștit; nemernic; nemilos; nemulțumire; neputință; netrebnic; nevoia; noapte; noaptea; nu!; oameni; obraznic; cu ochii; din ogor; om rău; ca tot omul; pantof; păcăli; păcătos; a păcătui; pere; pierde; pleacă; poamă; politică; Ponta; popă; portofel; primește; primi; prinde; prună; rană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fugi; gagică; găinar; gelozie; groaznic; grup de fete; haină; idiot; imoralitate; incapacitate; infidela; inimă; instabilitate; ipocrit; a iubi; iubitul; încerca; încrederea; înșelăciune; înșelător; jignit; jur; lacrimi; lașitate; lume; marketing; mereu; meșter; a minte; mințea; mișel; mîrșav; mîrșăvie; moarte; murdar; murdari; necredincios; nedemn; nefamilist; neînțelegere; nemulțumit; nenorocire; nenorocit; neplăcut; nerespectat; nervos; nervozitate; nesăbuință; neserios; nesimțită; nimic; nu mai fac; nulitate; obișnuință; obosi; omul; opinie; opoziție; oribil; oriunde; pa! pa!; parșiv; partener; pasaj; pat; păcălește; a păcăli; păcătui; păgubi; părăsire; penibil; pereche; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ceva (2); credincios (2); cruce (2); pe cuvînt (2); dragoste (2); Dumnezeu (2); fals (2); că nu fură (2); gîndi (2); greși (2); gură (2); hotărît (2); judecător (2); lega (2); martor (2); mereu (2); a nu minți (2); necredincios (2); nimic (2); nu (2); proces (2); promit (2); rău (2); sacru (2); sfînt (2); strîns (2); -; adeseori; adevărul; admirație; admite; angaja; angajare; asigură; bîrfe; blestema; pe bune; bunicii; buze; carte; cavaler; ceartă; certa; cetățenia română; cinstire; cinstit; a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); biblie (4); dezamăgire (4); diavol (4); încălcare (4); necaz (4); patimă (4); părere de rău (4); plăcere (4); religie (4); tristețe (4); căință (3); conștiință (3); divin (3); greși (3); greutate (3); înjurătură(3); lege (3); lucru rău (3); necredincios (3); păcătos (3); preot (3); risipă (3); trist (3); urît (3); avort (2); chin (2); desfrînare (2); dorință (2); grav (2); ierta (2); iertat (2); interzis (2); ispășire (2); iubire (2); înjura (2); înșelat (2); măr (2); milă (2); necredință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inflamabil; influențabil; inimă; intelect; împuținat; încercare; îndrăgostit; înfometat; înger; jele; josnic; limitat; limonadă; lipit; lipsa puterii; lipsă; lipsit de putere; Lore; mai bine decît gras; malnutrit; micuț; mintal; de minte; mînca; mîrțoagă; model; molcom; molîu; moșneag; mușchi; neadaptat; neajutorare; necăjit; necredincios; nedrept; nefericit; negras; nehrănit; neimportant; neiscusit; neîncercat; nevoie; nevrednic; normal; nu mănîncă; oarecare; obez; obosit; ogor; omul; omuleț; pas; păcat; pericol; persoană; persoană slabă; picior; piele și os; pierdut; plăpînd; poet; prăpădit; prea; cu probleme; profa; pui; de putere; fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
invidie; invidios; Ion; închin; încruntare; îngâmfat; întotdeauna; jlob; jmot; lacom,rău; laș; leneș; leu; de loc; mama; de mama focului; meschin; fără milă; ca mine; mînă largă; mîncăcios; mîncare; mîndru; morocănos; Moș Costache; mudac; mult; multe; nasol; nașpa; nebun; necăjit; necredincios; necunoscut; nedăruitor; nedoritor; nedornic; neghiob; nemulțumit; neom; nepăsare; neprietenos; nesimțire; nesuferit; netot; ca noaptea; nu; nucă; oameni; oltean; om rău; oprobiu; orgolios; păcat; pentru el; fără pereche; persoană; piatră; piel; pîine; pisălog; politician; Ponta; porc; prieten fals; pungă; refuză; repugnant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
metodelor cioraniene de a-și fixa identitatea; el preferă tortura de sine: „Creștinească la mine e doar pasiunea de a mă tortura, de a-mi complica inutil conștiința și zilele” (I, 177). Nu-i vorbă, Cioran se declară adesea un necredincios: „Dacă aș fi credincios, m-aș ocupa de Dumnezeu. Nefiind credincios, mă ocup de mine...” (III, 153). Pentru a nuanța, într-un loc își spune „a-creștin” (III, 217). De fapt, dacă se simte „ispitit de credință”, lucrul acesta se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
asta întregul edificiu al textului. M-am convertit aproape întotdeauna la ideile pe care mai întâi le-am atacat” (I, 316). În plus, îi citește pe gânditorii religioși, probabil pentru că descoperă în ei căutări identice cu ale sale: „Sunt un necredincios care nu citește decât gânditori religioși. Motivul adânc este că doar ei s-au apropiat de anumite abisuri. La care «laicii» sunt refractari sau de care sunt incapabili” (III, 238). Ba mai mult, ajunge să le ia apărarea: „S-a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sfintei: "Tu nu trebuie să mai stai de vorbă cu oamenii, ci cu îngerii"10. Teresa de Ávila era, prin ardoarea ei, spune Cioran, "atât de fascinantă, încât ai sentimentul credinței, chiar dacă nu crezi (...) Primejdia convertirii îl paste pe orice necredincios care o citește cu pasiune pe spaniolă această"11. Cioran vorbește despre atracția irezistibila a beatitudinii extazului mistic, "experiența extremă", pe care consideră că trebuie trăită numai în singurătate. Excesele sfinților l-au atras prin latura lor provocatoare, amăgit de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
doar lipsa de comunicare cu semenii, ci eșecul în a găsi o punte de dialog cu Dumnezeu. Încercările sale repetate de apropiere de instanța superioară, care a întors spatele fără concesii acestei biete ființe care este omul, deoarece "chiar și necredinciosul aspiră să stea de vorbă cu Unicul" 18, reprezintă cea mai dureroasă limită a lui Cioran, încât se întreabă dacă viața nu este cumva "un pseudonim al lui Dumnezeu." Cioran îl provoacă pe Dumnezeu la un dialog deschis cu creația
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a trimis direct la Coran. Iată cum sună pasajul în chestiune din Surata a IVa, în traducerea făcută de mine din franceză (arăbetele n-a vrut s-o facă pe textul sfânt, nu se atinge de el în prezența unui necredincios): "În Foc îi vom arde pe cei care Ne ponegresc semnele. Iar pe măsură ce focul i-a mistuit pielea, Noi alta îi vom da, astfel încât să-i facem să simtă pe deplin gustul pedepsei"108. Împelițate trebuie să fie colaboratoarele... Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mărturisi propriul crez și de a-și deschide sufletul, nu are darul să dureze; va învinge vanitatea literară și teama de a-și știrbi propria celebritate. Temându-se să-și piardă admirațiea lumii și a posterității din pricina statutului său de necredincios, se grăbește să înlocuiască versurile acelea lipsite de speranță ale canțonei cu altele pline de devoțiune creștină. Laura-Euridice-pasărea phoenix va muri precum o sfântă: "Plecă senină, știindu-se salvată / Pe lume-n schimb, doar jalea se arată". Dacă amalgamarea biograficului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Orientul Mijlociu sau din Africa. Pentru Europa, Islamul face parte dintr-o realitate culturală și demografică ce caracterizează periferiile cele mai sărace ale marilor orașe. Clișee și fantasme iraționale vechi de secole izbucnesc aici tot mai des: credința fanatică, jihadul împotriva necredincioșilor și acceptarea pasivă a gimat-ului sau destinului, de unde seninătatea cu care se pleacă la moarte omorînd nenumărați nevinovați. De fapt, între lumea islamică și cea creștină există o lungă tradiție conflictuală, care a răbufnit din nou în ultimele decenii. Criza
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
găsim la Sf. Nil din Ancyra (m. cca 430) în lucrarea De monastica exercitatione. Olympiodoros din Alexandria (495-570), în comentariul său la Cartea lui Iov, vede în furnicoleu un analogon al diavolului, furnică pentru cei evlavioși și leu pentru cei necredincioși. Interpretarea mitologică, pur moral-alegorică, nu este însă unica în literatura creștină a primelor veacuri. Sf. Grigorie cel Mare însuși (în Comentariile la Iov, V, 20, 22) se referă la furnicoleul biblic ca la o insectă înaripată, pe care o numește
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
timpinat cu nourul cel de lăcuste, cum vine o oaste stol". Calamitatea, telescopată cu dibăcie, pare desprinsă fie din semnele veterotestamentare 74, prefigurând a opta pedeapsă a Faraonului și a supușilor săi egipteni, fie din cele neotestamentare 75, anunțând chinurile necredincioșilor la sfârșitul timpurilor: În loc ni s-au luat soarele de desimea muștelor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulițe nu era mai sus, iară carile era mai gios, de un stat de om și mai gios
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lui Paley drept foarte convingătoare. Mai târziu, descoperirea principiului selecției naturale le-a subminat. Totuși nu considerații teoretice, ci mai degrabă reflecții morale l-au îndepărtat de credința creștină, în înțelegerea ei curentă. Cu trecerea timpului ideea pedepsei veșnice pentru necredincios i-a apărut nu numai inacceptabilă, dar și condamnabilă: „Într adevăr, mi-ar veni greu să înțeleg cum ar dori cineva să fie adevărat creștinismul, când în cazul acesta limbajul simplu al textului ne asigură că oamenii care nu cred
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Lordului Balfour”. Suma fusese ordonanțată „D-lui D. Grünberg”, ce era patron al magazinului sugestiv numit „La doi lei”, situat pe strada Ghica Vodă, nr.46. Dar, cum de au investit ovreii hușeni această sumă de bani pentru un „goim” (necredincios) creștin? Răspunsul este foarte simplu și ține de ideea realizării lui Eretz Israel (Marele Israel), ca stat al evreilor de pe tot întinsul globului pământesc. De fapt, asta a fost, timp de decenii, atât în secolul XIX cât și în secolul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi vizionat sau criticat în același mod de societăți diferite, de religii diferite sau de generații diferite. Savatie Baștovoi, scriind despre pelicula Patimile lui Hristos preciza: "Ceea ce supără la acest film nu este atât subiectul, căci e făcut de un necredincios, ci faptul că el a fost arătat într-o țară preponderent ortodoxă"37. Aceste dispute au, firește, natura lor subiectivă. Un practicant va vedea acest film cu un ochi extrem de aspru, pe când un ateu poate că va aprecia pelicula drept
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
timp prin intermediul verbului însoțit, având, așadar, doi regenți: unul verbal și altul nominal. Dublul subordonat simultan se exprimă prin: 1. substantive a) fără prepoziții: Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece de vină mare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Gracq, Le rivage des Syrtres. Să luăm incipitul: "Fac parte din una dintre cele mai vechi familii din Orsenna. [...] Supremația Orsenna trăiește ca la umbra unei glorii pe care i-au adus-o, de-a lungul secolelor, succesul armelor împotriva Necredincioșilor și cîștigurile fabuloase din comerțul cu Orientul: este asemenea unei persoane foarte bătrîne și nobile care trăiește departe de lume și care, în ciuda pierderii creditului său și a ruinei bogăției sale, are încă prestigiul asigurat în fața creditorilor; slaba ei activitate
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]