2,163 matches
-
mari pot fi rezolvate prin embolizare pe calea unui cateter arterial. Pseudoanevrismele mari pot necesita intervenția chirurgicală. Aceasta constă În identificarea și ligatura arterei principale, excizia fistulelor anevrismale cu ligatura și secțiunea tuturor ramurilor arteriale aferente și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
aferente și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate și plombare cu mare epiploon
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate și plombare cu mare epiploon. 7. Sindromul de compartiment abdominal Cauzele sindromului de compartiment abdominal sunt reprezentate de hemoragia postoperatorie, meșajul perihepatic și edemul intestinal. Deși
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
regiunea infundibulară - calcul fixat ce determină compresiune. B. Conținutul: calculi (colesterolici, pigmentari, calcici, micști); bila - tulbure, cu flocoane, vâscoasă, purulentă. C. Forme clinice: - supraacute: coleperitoneu cu vezica biliară perforată; coleperitoneu cu vezica biliară intactă (perforații microscopiceă; gangrena veziculară supraacută prin necroza masivă a pereților. - acute: colecistite flegmonoase și gangrnoase cu evoluție blocată; colecistite purulente septice; piocolecist cu conținut steril; colecistite acute hidropice (cataralăă. - subacute: după tratament cu antibiotice; piocolecistitele scleroretractile +/microabcese; piocolecistitele fistulizate. - germeni frecvenți: - E coli, B. perfringens, S. aureus
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vecine. 1. Peretele Ț din punct de vedere anatomopatologic se descriu: ω colecistita acută catarală: numită și hidropică; colecist mărit de volum, cu edem masiv și congestie. ω colecistita acută flegmonoasă: caracterizată prin infiltratul inflamator poliblastic; Îngroșarea pereților; +/- zone de necroze; acum se pot grefa germenii și apare semnul de iritație-inflamație peritoneală parietală. - colecistita acută gangrenoasă: alterarea tuturor straturilor parietale; necroză parcelară sau cvasitotală; evoluează frecvent cu perforație. - colecistita acută reziduală scleroatrofică: pereți Îngroșați; intens proces de pericolecistită; posibilă restitutio ad
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
subacut sau cronic; icter rubinic; hepatomegalie + febră + insuficiență hepatică; ○ etiologie: germeni microbieni (tuberculoză, sarcoidoză); protozoare (amoebiaza, toxoplasmozaă; viermi (helminți - trematode și nematode); ciuperci. - hepatoze: ○ leziuni intrahepatice generate de agenți chimici; ○ medicamentoase, toxine: ciuperci; CCl4, Bi, Hg, Pb, As, cloroform; determină necroze zonale sau difuze (frecvent letale). - hepatite cronice: ○ antecedentele de hepatită acută toxică virală; ○ morfologie: infiltrat inflamator În spațiul port; infiltrat și În lobulul hepatic + necroză + fibroză. - ciroza de „tip portal”: ○ caracteristic sexului masculin; antecedente de etilism cronic +/nutriție dificilă; ○ clinic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
encefalopatia, tulburări de coagulare, ulcere gastroduodenale, infecții, steluțe vasculare, circulație colaterală. ○ paraclinic: sindrom hepatopriv: scăderea albuminelor, indice de protrombină scăzut, retenție anormală de BSP; sindrom de citoliză - uneori TGO, LDH crescute; sindrom colestaticbilirubine crescute mixt. ○ diagnostic cert: morfologic - fibroză fină + necroză celulară + noduli de regenerare mici. - ciroza postnecrotică(posthepatiticăă: ○ anamneza - hepatită virală, intoxicații (ciuperci, fosfor, medicamente - izoniazida); ○ clinicidem; ○ paraclinic - predomină sindroamele: citolitic și inflamator. ○ diagnosticul cert: morfologic - fibroză + necroză + noduli mari. - ciroza pigmentară - hemocromatoza: ○ clinic: hepatomegalie + splenomegalie + ascită; pigmentație generalizată a
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fosfor, medicamente - izoniazida); ○ clinicidem; ○ paraclinic - predomină sindroamele: citolitic și inflamator. ○ diagnosticul cert: morfologic - fibroză + necroză + noduli mari. - ciroza pigmentară - hemocromatoza: ○ clinic: hepatomegalie + splenomegalie + ascită; pigmentație generalizată a tegumentelor (melanodermie). ○ paraclinic: glicozurie; hipersideremie; sideroblastoză medulară. ○ diagnostic cert: impregnare marțială hepatocitară; ○ fibroză + necroză + noduli de regenerare. iii. Suferința obstructivă este de tip hepatocanalicular? - caracteristică tuturor „variantelor pronunțat colestazice” din suferințele enumerate mai sus și În special cirozelor biliare. - ciroze biliare primitive: ○ femei de vârstă medie (raportul femei:bărbați = 9:1); anamneză Ț frecvent
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
peretele abdominal - fistule biliare externe sau În calea biliară și În tubul digestivfistule bimodale. Fistulele bilio-biliare: - pot fi: colecistocoledociene; colecisto-hepatice; colecistohepatocoledociene. - se produc frecvent prin inclavarea unui calcul În infundibul sau bursă Hartmann, rezultând bursă Hartmann aderentă la CBP, cu necroză, fistulă: colecistul se sclerozează și se mulează pe calcul; căile hepatice se dilată; coledocul rămâne aproximativ normal; În CBP - calcul migrat. - colangiografia i.v. arată colecist exclus sau e absent; - colangiografia intraoperatorie este obligatorie; - constituirea fistulei - crize dureroase violente + febră
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
obligatorie; - constituirea fistulei - crize dureroase violente + febră + frison + contractură sau Împăstare, după care se instalează angiocolita recidivantă +/- icter. Fistulele bilio-digestive: - trei factori concură: presiunea crescută În colecist datorită obstrucției cisticului sau coledocului; eroziunea peretelui prin acțiunea calculului; supurația peretelui cu necroză și edem de sfacel. - pot fi: directe sau indirecte - cu segment intermediar (abces pericolecistic). - pot fi: fistule colecisto-: duodenale, colice, gastrice, jejunale; fistule coledocodigestive (rare). - după constituire: conținutul colecistului se evacuează complet sau parțial; calculii: micipot fi eliminați prin fecale
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
viscerele vecine - pancreas tumefiat, lucios, congestionat, renitent - Revărsat peritoneal serocitrin bogat În amilaze Microscopic - edem interstițial intens - fără sau cu infiltrat leucocitar Pancreatita acută necrotico-hemoragică (forma severă) Macroscopic - pancreas mărit de volum, roșcatcenușiu, pete de citosteatonecroză (fig.II.2) Microscopic - necroza lobulilor, țes. adipos, hemoragie, tromboze, leziuni ale canalelor excretoare (obstrucții, secțiuni, dilatareă Leziuni extrapancreatice La nivelul cavității pancreatice se pot constata prezența de: lichid serohemoragic bogat În enzime; congestie peritoneală; pete de citosteatonecroză; hematoame; perforații de organe cavitare. Retroperitoneal sunt
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
rădăcina mezenterului sau Întregul retroperitoneu. Extraabdominal pot fi prezente următoarele modificări: revărsat pleural bogat În enzime; congestie pulmonară, atelectazie; revărsat pericardic, leziuni de miocardită; edem cerebral, hemoragii, necroză Ț modificări identice cu cele din pancreas; degenerescență mielică; măduva osoasă Ț necroză grăsoasă; țesutul celular subcuanat Ț necroză grăsoasă; articular Ț necroză, lichid. CLINICA Durerea abdominală, greața și vărsăturile sunt simptomele dominante pentru pancreatită. Durerea este epigastrică, dar poate interesa și hipocondrul drept și stâng (durere iradiată „În bară”), abdomenul inferior sau
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pot fi prezente următoarele modificări: revărsat pleural bogat În enzime; congestie pulmonară, atelectazie; revărsat pericardic, leziuni de miocardită; edem cerebral, hemoragii, necroză Ț modificări identice cu cele din pancreas; degenerescență mielică; măduva osoasă Ț necroză grăsoasă; țesutul celular subcuanat Ț necroză grăsoasă; articular Ț necroză, lichid. CLINICA Durerea abdominală, greața și vărsăturile sunt simptomele dominante pentru pancreatită. Durerea este epigastrică, dar poate interesa și hipocondrul drept și stâng (durere iradiată „În bară”), abdomenul inferior sau toracele inferior. Poate avea o componentă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
modificări: revărsat pleural bogat În enzime; congestie pulmonară, atelectazie; revărsat pericardic, leziuni de miocardită; edem cerebral, hemoragii, necroză Ț modificări identice cu cele din pancreas; degenerescență mielică; măduva osoasă Ț necroză grăsoasă; țesutul celular subcuanat Ț necroză grăsoasă; articular Ț necroză, lichid. CLINICA Durerea abdominală, greața și vărsăturile sunt simptomele dominante pentru pancreatită. Durerea este epigastrică, dar poate interesa și hipocondrul drept și stâng (durere iradiată „În bară”), abdomenul inferior sau toracele inferior. Poate avea o componentă pleurală și se poate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de pancreatită, Computer tomografia poate oferi imagini ale abdomenului superior și a pancreasului fără a fi obstrucționat de gazul intestinal. Computer tomografia spirală poate detecta și modificările din pancreatita medie (tumefacția pancreatică și edemul) sau mai severă (grade diferite de necroză pancreatică și prezența de colecții lichidiene peri- sau intrapancreatice). Pancreasul neperfuzat observat la examenul CT indică necroza parenchimului pancreatic. În ultimul timp, În timpul evoluției unui puseu, CT poate fi utilizat pentru detectarea și urmărirea evoluției unor complicații , cum ar fi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de gazul intestinal. Computer tomografia spirală poate detecta și modificările din pancreatita medie (tumefacția pancreatică și edemul) sau mai severă (grade diferite de necroză pancreatică și prezența de colecții lichidiene peri- sau intrapancreatice). Pancreasul neperfuzat observat la examenul CT indică necroza parenchimului pancreatic. În ultimul timp, În timpul evoluției unui puseu, CT poate fi utilizat pentru detectarea și urmărirea evoluției unor complicații , cum ar fi pseudochistul pancreatic .Poate fi utilizat și pentru a realiza aspirația cu un ac fin din zonele suspecte
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Oddi și pancreatita acută recurentă prin pancreas divisum. Pentru aceste situații sfincterotomia endoscopică efectuată În primele 72 ore de la debutul bolii scade incidența sepsisului biliar concomitent și scade rata mortalității. CHIRURGICAL Indicațiile sunt reprezentate de:pancreatita acută de cauză biliară - necroza pancreatică infectată - când diagnosticul este nesigur la un pacient cu durere abdominală severă - pancreatita acută cu semne de abdomen acut chirurgical Tratamentul chirurgical este contraindicat În cazurile de pancreatită acută necomplicată. Tratamentul chirurgical este diferențiat funcție de severitatea bolii: A. Pancreatită
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la nivelul cozii pancreasului se poate realiza și o rezecție pancreatică. 2. ABCESUL PANCREATIC Abcesele pancreatice, complică 5% din cazurile de pancreatită acută, pot fi fatale dacă nu sunt tratate chirurgical. Apar În cazuri severe Însoțite de șoc hipovolemic și necroze pancreatice și sunt complicații frecvente a pancreatitelor postoperatorii. Formarea abceselor urmează după contaminarea bacteriană secundară a detritusurilor pancreatice necrozate și a exudatului hemoragic. Bacteriile pot contamina pancreasul hematogen sau direct prin peretele colonului transvers. Antibioterapia profilactică instituită precoce În cursul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de 7,3 cm), apoi coada, apoi cefalice (5,7 cm). - Mai rar sunt Întâlnite: 1. tumori mucinaose: ○ secțiuni: microchistică. tumori adenoscuamos - seamănă cu cel ductal; tumori pleomorfe - cu celule gigante: ○ tumoră mai mare, gri; ○ secțiune: gri, cu arii de necroză. 2. adenocarcinomul acinar: ○ fond gri-galben cu zone de necroză. 3. chist adenocarcinomul: ○ tumoră chistică, mare de 2-20 cm; ○ Înconjurată de o capsulă bine vascularizată; ○ conținut lichidian brun roșcat; ○ În interior excrescențe numeroase; ○ se dezvoltă În orice segment (mai frecvent În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
7 cm). - Mai rar sunt Întâlnite: 1. tumori mucinaose: ○ secțiuni: microchistică. tumori adenoscuamos - seamănă cu cel ductal; tumori pleomorfe - cu celule gigante: ○ tumoră mai mare, gri; ○ secțiune: gri, cu arii de necroză. 2. adenocarcinomul acinar: ○ fond gri-galben cu zone de necroză. 3. chist adenocarcinomul: ○ tumoră chistică, mare de 2-20 cm; ○ Înconjurată de o capsulă bine vascularizată; ○ conținut lichidian brun roșcat; ○ În interior excrescențe numeroase; ○ se dezvoltă În orice segment (mai frecvent În cel corporeo-caudal). 4. pancreas prins În totalitate, mărit de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În timpul perfuziei cu substanța de contrast a fazei arteriale, fazei parenchimatoase și În final, a fazei venoase. - cancerul pancreatic apare de obicei ca o masă tumorală hipodensă cu margini slab delimitate și poate avea un centru mai hipodens, indicând atât necroza centrală sau modificările chistice, iar canalul pancreatic poate fi dilatat (fig.IV.5). - are specificitate pentru diagnosticarea tumorilor pancreatice de peste 95%. - sensibilitatea depinde de mărimea tumorii și este de peste 95% pentru tumori mai mari de 2 cm diametru. - ductul pancreatic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și apariția cariei cavitare. INFECȚII ODONTOGENE 113 Caria evoluează de la smalț spre dentină, unde se găsesc tubulii dentinari. Tubulii dentinari sunt căi de pătrundere a florei microbiene spre pulpa dentară ducând în prima faza la inflamarea acesteia (pulpita), ulterior la necroză și gangrenă. Infecția poate depăși nivelul odonto parodontal extinzându-se la nivelul osului alveolar (parodontite apicale, osteite, osteomielite, abcese periapicale, fistule) și a structurilor învecinate ( sinuzite maxilare, abcese ale lojelor superficiale și profunde, flegmon al planșeului bucal, flegmon hemifacial, limfadenite
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
evolutive: anicterice, comune, prelungite, severe sau complicate. Formele prelungite se caracterizează prin persistența și evoluția ondulantă a simptomelor clinice și a citolizei. Formele complicate asociază anemie aplastică, pancreatită, insuficiență renală, crioglobulinemie. Forma severă sau fulminantă de hepatită acută este consecința necrozei hepatice masive și a creșterii nivelului de aminoacizi în sânge, în asociere cu intoxicația endogenă a sistemului nervos Hepatitele acute virale 124 central. Evoluția fulminantă este mai frecventă în hepatitele acute cu VHB la tineri și cu VHE la gravide
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]