KorAP: Find »[drukola/base=nedemocratic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...46 >

1,146 matches

Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637

persoană în copilărie, ca urmare a influențelor părinților și ale propriei generații. Cum fiecare pas în procesul de socializare ne diferențiază ca indivizi, obiectul cercetării empirice este de a identifica pașii cei mai importanți pentru sprijinul acordat alternativelor democratice și nedemocratice. Teoriile performanței, prin contrast, (vezi de exemplu Rogowski, 1974) emit ipoteza că indivizii vor sprjini un guvern (și, prin extensie, un regim democratic) dacă ei consideră că "rentează" să o facă. Adeseori cîștigurile sînt definite în termeni economici, prin posibilitatea

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
bine și de a distribui beneficii economice. Cum indivizii diferă în condițiile lor eco-nomice, obiectul cercetării empirice este de a identifica acele condiții economice particulare care au cea mai mare influență pozitivă sau negativă asupra sprijinului acordat alternativelor democratice și nedemocratice. Dubla transformare a economiei și politicii în țările post-comuniste face extrem de relevante teoriile determinismului economic. Dar performanța se poate referi și la realizări politice, de exemplu aplicarea corectă și echitabilă a legii, asigurarea de servicii în domeniul sănătății și educației

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
o singură cauză, fie ea socială, economică sau politică. Trebuie să punem întrebarea: în care circumstanțe și la ce nivel ipotezele deduse din teorii contrastante explică felul în care oamenii de rînd din societățile post-comuniste evaluează efectiv alternativele democratice și nedemocratice? Analiza de regresie multiplă oferă metodologia statistică adecvată pentru determinarea influențelor care sînt (sau nu sînt) semnificative. Pentru că BND pune aceleași întrebări în nouă țări diferite, avem posibilitatea unică de a determina dacă influențele cros-naționale (cum ar fi educația) sau

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
să introducă schimbări mari în societate. De la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial pînă la căderea comunismului, toate societățile din Europa Centrală și de Est au trecut printr-o revoluție triplă socială, economică și politică. Deși majoritatea țărilor erau nedemocratice înainte de instalarea comunismului, nici una nu dorea să creeze un stat-partid totalitar. Mobilizarea în sistemul de tip sovietic a creat o ruptură radicală față de trecut și a introdus țeluri politice și economice noi. Între introducerea și căderea comunismului, strucura socială și

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
forma "noilor" divizări determinate de vîrstă, educație și gen. Dacă era comunistă a fost martora îndepărtării societăților centralși est-europene de societățile occidentale, nici vechile și nici noile teorii vestice nu vor explica sprijinul acordat în aceste societăți regimurilor democratice și nedemocratice. MOȘTENIREA COMUNISTĂ: MODERNĂ SAU ANTI-MODERNĂ? Modernizarea este un concept multidimensional: se poate referi la schimbare în structura socială (secularizare și creșterea nivelului de educație), în economie (industrializare sau "post-industrializare") sau în organizarea politică (democratizare) sau la toate trei. Adeseori termenul

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
sociale asupra sprijinului acordat regimului în societățile post-comuniste. I6.1 Dacă indivizii fac parte din părțile mai "moderne" din cadrul structurii sociale, este mai probabil ca ei să sprijine noul regim. Cum societățile centralși est-europene au avut în mod tradițional forme nedemocratice de guvernămînt, putem emite și această ipoteză: I6.2 Dacă indivizii fac parte din părțile mai tradiționale din cadrul structurii sociale, este mai probabil ca ei să sprijine alternativele nedemocratice. GRUPURILE SOCIALE NOI ȘI SPRIJINUL FAȚĂ DE REGIM Vîrsta divizează populația oricărei

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
regim. Cum societățile centralși est-europene au avut în mod tradițional forme nedemocratice de guvernămînt, putem emite și această ipoteză: I6.2 Dacă indivizii fac parte din părțile mai tradiționale din cadrul structurii sociale, este mai probabil ca ei să sprijine alternativele nedemocratice. GRUPURILE SOCIALE NOI ȘI SPRIJINUL FAȚĂ DE REGIM Vîrsta divizează populația oricărei societăți, iar scara și viteza de schimbare în Europa Centrală și de Est creează un orizont larg pentru diferențe intergeneraționale în ceea ce privește vederile politice. Dacă cetățenii din democrațiile stabile au

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
persoanele mai în vîrstă să aibă o părere favorabilă vechiului regim, acest lucru nu afectează evaluarea lor asupra noii democrații (vezi Rose și Carnaghan, 1995: 28 ș.u.).1 Există de asemenea diferențe mici între generații în ceea ce privește sprijinul pentru alternativele nedemocratice. Dintre cei tineri, între 18 și 29 de ani, 49% au respins toate alternativele nedemocratice; la fel și cei între 30 și 40 de ani. Dintre cei cu vîrste între 40 și 60 de ani, 47% au respins toate alternativele

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
evaluarea lor asupra noii democrații (vezi Rose și Carnaghan, 1995: 28 ș.u.).1 Există de asemenea diferențe mici între generații în ceea ce privește sprijinul pentru alternativele nedemocratice. Dintre cei tineri, între 18 și 29 de ani, 49% au respins toate alternativele nedemocratice; la fel și cei între 30 și 40 de ani. Dintre cei cu vîrste între 40 și 60 de ani, 47% au respins toate alternativele nedemocratice. Dintre cei cu vîrste de peste 60 de ani, care reprezintă grupul de vîrstă cu

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
Dintre cei tineri, între 18 și 29 de ani, 49% au respins toate alternativele nedemocratice; la fel și cei între 30 și 40 de ani. Dintre cei cu vîrste între 40 și 60 de ani, 47% au respins toate alternativele nedemocratice. Dintre cei cu vîrste de peste 60 de ani, care reprezintă grupul de vîrstă cu amintiri vii despre diferitele regimuri nedemocratice, 46% au respins toate aceste alternative. Educația oferă o teorie alternativă a sprijinului acordat regimurilor. Generalizînd pentru grupul democrațiilor stabile

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
30 și 40 de ani. Dintre cei cu vîrste între 40 și 60 de ani, 47% au respins toate alternativele nedemocratice. Dintre cei cu vîrste de peste 60 de ani, care reprezintă grupul de vîrstă cu amintiri vii despre diferitele regimuri nedemocratice, 46% au respins toate aceste alternative. Educația oferă o teorie alternativă a sprijinului acordat regimurilor. Generalizînd pentru grupul democrațiilor stabile, Dalton (1996: 21) teoretizează faptul că indivizii mai instruiți ar trebui să fie mai înclinați spre democrație deoarece sînt mai

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
regim este cu 12% mai mare decît în cazul celor fără nici o calificare. Deplasarea concepției nu este uniformă: ea este mai pregnantă la cei cu educație secundară sau universitară, care reprezintă grupul cel mai mic de populație. Sprijinul pentru alternativele nedemocratice indică o corelație mai puternică și mai consistentă cu nivelul educației. Dintre cei cu diplomă universitară, 70% resping toate alternativele nedemocratice; procentul scade la jumătate în cazul celor cu studii liceale și la mai puțin de două cincimi în cazul

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
pregnantă la cei cu educație secundară sau universitară, care reprezintă grupul cel mai mic de populație. Sprijinul pentru alternativele nedemocratice indică o corelație mai puternică și mai consistentă cu nivelul educației. Dintre cei cu diplomă universitară, 70% resping toate alternativele nedemocratice; procentul scade la jumătate în cazul celor cu studii liceale și la mai puțin de două cincimi în cazul celor fără nici o calificare. Figura 6.1 Nivelul educației și sprijinul pentru regim Sursa: Societatea Paul Lazarsfeld, Viena, Barometrul Noilor Democrații

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
1 Nivelul educației și sprijinul pentru regim Sursa: Societatea Paul Lazarsfeld, Viena, Barometrul Noilor Democrații III. În societățile comuniste, femeile au avut aceleași drepturi ca și bărbații. Aparent, acest lucru a dat măsura egalității de gen. Dar pentru că regimul era nedemocratic, nici femeile și nici bărbații nu aveau nici un fel de drepturi politice. Mai mult decît atît, conducerea comunistă Biroul Politic și Comitetul Central al partidului era disproporționat de masculină. În mod ironic, femeia cu rangul cel mai înalt într-un

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
stabile, femeile sînt de obicei tratate ca un grup social "nou", invocînd drepturile democratice ca o justificare pentru egalitatea de gen. De aceea, ar fi mai probabil ca femeile din societățile post-comuniste să susțină regimul actual și să respingă alternativele nedemocratice. Totuși, deoarece femeile au atins un nivel ridicat de egalitate la locul de muncă în societățile comuniste, ele ar putea reacționa împotriva schimbării. De fapt, nu există mari diferențe între femei și bărbați în privința atitudinilor politice de bază. În ansamblu

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
și bărbați în privința atitudinilor politice de bază. În ansamblu, dintre femeile din cele nouă țări, 51% au o părere bună despre noul regim, doar cu 3% mai puțin decît bărbații. Totodată, femeile sînt doar marginal mai predispuse să susțină alternativele nedemocratice: 51% dintre bărbați resping toate aceste alternative, față de 45% dintre femei. GRUPURILE TRADIȚIONALE ȘI SPRIJINUL PENTRU REGIM Pot fi identificate trei grupuri cu particularități culturale care pot afecta sprijinul acordat regimului. Oamenii de la țară se pot identifica cu un mod

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
sociale a fost sfîrșitul clivajelor politice dintre locuitorii din zonele urbane și cele rurale. În țările cu democrații noi, diferența medie în nivelul sprijinului acordat regimului actual, între marile orașe și zonele rurale, este de doar 2%. Sprijinul pentru alternativele nedemocratice demonstrează o influență ceva mai mare a urbanizării. Locuitorii capitalelor au cel mai intens contact direct cu guvernele naționale; ei sînt totodată cei mai înclinați să respingă alternativele nedemocratice, în timp ce locuitorii din zonele rurale sînt cu 13% mai puțin predispuși

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
orașe și zonele rurale, este de doar 2%. Sprijinul pentru alternativele nedemocratice demonstrează o influență ceva mai mare a urbanizării. Locuitorii capitalelor au cel mai intens contact direct cu guvernele naționale; ei sînt totodată cei mai înclinați să respingă alternativele nedemocratice, în timp ce locuitorii din zonele rurale sînt cu 13% mai puțin predispuși în acest sens, în raport cu media BND. Religia a fost din punct de vedere istoric o linie de divizare importantă între și în cadrul țărilor. Samuel Huntington (1996) a afirmat chiar

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
biserică (tabelul 6.2). Acest lucru nu este surprinzător, dat fiind faptul că noile democrații au recunoscut libertatea religiei la un nivel de neconceput în epoca comunistă. Cei care merg la biserică vor fi probabil mai înclinați să respingă alternativele nedemocratice. Tabelul 6.2 Frecventarea bisericii și sprijinul pentru regim Total % Frecvența cu care merge la biserică Sprijină regimul actual % Respinge toate alternativele nedemocratice % 18 9 19 21 33 Săptămînal Lunar De cîteva ori pe an Rar Niciodată 62 57 51

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
neconceput în epoca comunistă. Cei care merg la biserică vor fi probabil mai înclinați să respingă alternativele nedemocratice. Tabelul 6.2 Frecventarea bisericii și sprijinul pentru regim Total % Frecvența cu care merge la biserică Sprijină regimul actual % Respinge toate alternativele nedemocratice % 18 9 19 21 33 Săptămînal Lunar De cîteva ori pe an Rar Niciodată 62 57 51 48 50 55 56 49 48 44 Sursa: Societatea Paul Lazarsfeld, Viena, Barometrul Noilor Democrații III. Deoarece statul modern a fost creat după

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
Regimurile comuniste erau în mod ideologic antinaționaliste, încurajînd un cosmopolitism centrat pe Moscova. Marxism-leninismul a fost proclamat drept filosofie universală, ceea ce făcea naționalismul perimat. Ca reacție împotriva "modernizării" în stilul Moscovei, oamenii se puteau identifica cu simboluri naționale, democratice sau nedemocratice (cf. Gellner, 1983). Însă izolarea de curentul principal al Europei a făcut ca lumea de dincolo de Cortina de Fier să devină atractivă, iar căderea ei a permis "întoarcerea la Europa" (Garton Ash, 1989: 142 ș.u.). Ca și ideea de

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
cei care iau Europa de Vest drept model de dezvoltare, 53% au o părere bună despre noul regim, cu 4% mai mult decît cei care dau prioritate tradițiilor naționale. În mod similar, 54% din cei favorabili Europei resping toate cele patru alternative nedemocratice, comparativ cu 44% din cei care preferă tradițiile naționale. Deși acest lucru implică faptul că tradițiile naționale e mai probabil să fie asociate cu respingerea democrației, asocierea este limitată. Mai mult decît atît, în unele țări central-europene, ca Republica Cehă

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
nu a putut fi testată prin confruntarea cu date empirice. BND oferă date consistente pentru testarea teoriilor concurente. Paginile anterioare au ilustrat o corelație simplă, deși limitată, între unele dimensiuni ale structurii sociale și sprijinul pentru regimul democratic și cele nedemocratice. Însă, pentru că multe aspecte ale structurii sociale de exemplu vîrsta și nivelul educației pot fi legate,2 avem nevoie de statistici multivariate pentru a face distincția între efectele independente și cele false. Analiza de regresie multiplă (cele mai mici pătrate

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
sprijinului pentru noile democrații, cei șase indicatori ai structurii sociale explică mai puțin de 1% din varianța sprijinului pentru regimul curent, respingînd astfel ipotezele 6.1 și 6.2 (vezi tabelul 6.3). Influența structurii sociale asupra sprijinului pentru alternativele nedemocratice nu este chiar atît de mică, explicînd 5% din varianță. Singura influență constantă a noii structuri sociale este nivelul educației. Mai presus de toate celelalte influențe, cu cît nivelul educației unei persoane este mai ridicat, cu atît este mai probabil

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
explicînd 5% din varianță. Singura influență constantă a noii structuri sociale este nivelul educației. Mai presus de toate celelalte influențe, cu cît nivelul educației unei persoane este mai ridicat, cu atît este mai probabil ca persoana respectivă să respingă alternativele nedemocratice (beta: -0,19). Este foarte probabil ca micul procent al celor cu diplomă universitară să nu sprijine nici una din alternativele nedemocratice, în timp ce persoanele care au doar studii primare vor sprijini probabil două alternative nedemocratice. Într-o măsură mai mică (0

Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]