822 matches
-
de aici cinismul la adresa mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului negustorului reliefează măsura nebuniei sale anterioare. Naratorul înfățișează cu atâta convingere motivele pentru care Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și mai controversate eroine ale scriitorului englez, mulți critici literari opinând că poemul acesta are o importanță deosebită 954, reprezintă primul roman în adevăratul sens al cuvântului din literatura engleză 955 și o capodoperă a creației chauceriene 956 . Povestirea iubirii nefericite dintre cei doi tineri ne readuce, ca și la Boccaccio, în timpurile mitice ale războiului troian. Chaucer împrumută firul epic al istorisirii de la scriitorul italian, reliefând, ca de fiecare dată atunci când face prelucrări, spiritul său critic, dezvoltând anumite pasaje și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de aici cinismul la adresa mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului negustorului reliefează măsura nebuniei sale anterioare. Naratorul înfățișează cu atâta convingere motivele pentru care Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și mai controversate eroine ale scriitorului englez, mulți critici literari opinând că poemul acesta are o importanță deosebită 954, reprezintă primul roman în adevăratul sens al cuvântului din literatura engleză 955 și o capodoperă a creației chauceriene 956 . Povestirea iubirii nefericite dintre cei doi tineri ne readuce, ca și la Boccaccio, în timpurile mitice ale războiului troian. Chaucer împrumută firul epic al istorisirii de la scriitorul italian, reliefând, ca de fiecare dată atunci când face prelucrări, spiritul său critic, dezvoltând anumite pasaje și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rupându-și oasele. După multe peripeții, acest Icar valah își va construi, la maturitate, propriul avion și va zbura în voie. Dar romanul e scris foarte stângaci și complicat, încât astăzi nu mai prezintă chiar nici un interes. Titlul însuși e nefericit și rămâne obscur cititorilor contemporani. Care nu știu că fofezele erau niște piese de lemn destinate unei mișcări circulare autonome la capătul brațelor vârtelniței, instrument popular anacronic ca și scriitura lui V.I. Popa. Un ofițer lăudăros din romanul lui Octav
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de vedere neurologic și cultural. Limbajul și libertatea sunt creații sociale. Dar, În afară de această calitate socială, ființele umane doresc În mod conștient să trăiască În societate, pentru că descoperă mai multe posibilități de viață. „Oamenii nu se adună pentru a fi nefericiți”, spuneau filosofii Iluminismului, iar revoluționarii de la 1789 au inclus cu bucurie această frază În constituția lor: „Țelul unei societăți este fericirea comună”. Cetatea, pentru a folosi denumirea clasică, este o sursă de soluții. Un om solitar nu poate supraviețui. Asfel
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
al Primăriei l-a luat tot Biserica, din cimitirul evreiesc se fură oase și e tot o paragină, începînd cu portalul de la stradă, portalul de la Sfîntul Spiridon de asemenea, casele memoriale nu le mai vizitează nimeni, majoritatea statuilor orașului sunt nefericit alese și mai nefericit plasate, spitalele Iașiului au devenit adevărate focare de infecție, ca și Bahluiul, rîulețul care ne traversează orașul și pe care așteptăm ca dl. Cîrlan să-l facă navigabil, cum a promis, ș.a.m.d. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
își petreacă sâmbăta cu mine. Totuși, după ce am început, s-au implicat și chiar ne-am simțit bine. I-am făcut să se concentreze la un atelier de lucru în care un chirurg fusese dat în judecată din cauza unui incident nefericit cu o călugăriță. Nu-mi venea să cred cât de agresivi erau. Majoritatea începuseră cu amenințări și deveneau mult mai violenți după aceea. Am fost nevoit să opresc exercițiul și să le spun că dacă vor să rezolve cazul fără
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
din Asia de Sud își aleg domenii de studiu care să le permită să fie soții foarte cultivate, care să poată spori statutul social al soților lor. Ambiguitățile au fost resimțite intens de subiecții studiului în propriile familii. Mamele lor casnice erau nefericite în rolurile lor circumscrise tradițional, dar erau incapabile sau nu doreau să facă nimic pentru situația lor, în special fiindcă erau prea puțin încurajate să-și dorească o carieră. Conflictul interior la care au fost martore în copilărie a lăsat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de perspectivă nici nu poate fi suplinită prin alte mijloace. Oamenii înșiși sunt cei mai în măsură să spună ceea ce ei simt și gândesc despre viața lor. Nu li se poate pretinde din exterior să se declare fericiți dacă sunt nefericiți și invers, dar se poate interveni pentru schimbarea condițiilor care sunt sursă de nemulțumire și frustrare. Tocmai cu un astfel de obiectiv în minte am inclus în analiza condițiilor de viață ale populației din mediul rural imaginea pe care o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
veacuri mai târziu. Ea nu este negativă, ci pozitivă, activă. Aristip califică acest moment specific în care nu cunoaștem tulburarea drept stare intermediară: nici plăcere, nici neplăcere, ci ceva între, ceva ce nu poate fi numit plăcere. A nu fi nefericit nu înseamnă că ești fericit; a nu suferi nu înseamnă a te bucura; absența negativității nu echivalează cu o pozitivitate. Distrugerea dorințelor nu constituie un mod de a crea plăcere - altfel, Platon și creștinii ar aparține și ei hedonismului! În
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
străinul”, cel căruia îi aparținuse odinioară Tekla și de care Adolf se teme mai mult decât de orice și de oricine altcineva. „Gândul care nu-mi dă pace, care mă chinuiește, e că omul ăsta ar putea afla că sunt nefericit” (p. 348), spune el, neștiind că tocmai „omul” acela se află în spatele ușii și îl supraveghează cu încuviințarea lui. De acolo, diabolicul Gustav ascultă laudele implicite aduse de Tekla virilității lui și își contemplă satisfăcut opera de distrugere a familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mea. „Gol-goluț“, i-am spus și eu zâmbind... Replica era echivocă, dar glumeam și mă gândeam la ce ar fi urmat după plecarea ei. Nu știu ce-a fost în capul meu, mi se ștersese cu totul din memorie experiența nefericită cu pâinea goală. Abia când l-am auzit că face duș mi-am dat seama că urmează un déjà-vu (e drept că de data asta eram plasată într-o poziție favorabilă); nu l-am oprit, femeile suferiseră destul, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
înțelege e Sorana țopa. Venită la Paris, dorește să-l întâlnească. Cioran îi trimite un răspuns violent. Peste ceva vreme, notează: „Sorana a răspuns la scrisoarea mea. Răspunsul ei e cum nu se poate mai nobil. A înțeles că sunt nefericit, văzând și simțind ce era fals în insolența mea, în refuzul meu de a o vedea” (II, 328). Până și lacrimile, la Cioran, sunt „agresive” (III, 183). Nefericirea, dar, poate, chiar frica provoacă accesele de „nervozitate apocaliptică”. După ce citise undeva
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sunt neglijat, uitat, «necunoscut», sunt mult mai fericit decât înainte. În tinerețe voiam scandal, voiam să se vorbească despre mine, să fiu influent, puternic, invidiat, îmi plăcea să fiu agresiv, să umilesc oamenii etc. etc., ei bine, atunci eram mai nefericit decât acum. De când admit că pot foarte bine să nu exist pentru nimeni, mă simt ușurat dar nu împlinit Ă ceea ce dovedește că omul vechi e departe de a fi adormit” (III, 48). Omul vechi?! Omul vechi îl ascunde parcă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
eu mergeam tot călare pe ea în loc să merg pe scaun lângă tatăl meu sau eventual unul din frații mei care o conduceau. De aceea calul este și acum animalul meu preferat. Chiar în ciuda faptului că am avut și o întâmplare nefericită cu un mânz de-al ei. Crezând că este tot așa de liniștit ca mama lui, l-am încălecat. El nefiind învățat cu așa un călăreț, a zbughit-o la fugă pe strada noastră. Nu știu ce s-a întâmplat, eu am
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
prietena mea a fost tare mândră de finuța mea că este deșteaptă ca mine. Fina mea este astăzi o doamnă frumoasă, lucrează cu soțul ei la o bancă și are, la rândul ei, doi copii minunați. Prietena mea a fost nefericită cu soțul ei, un om harnic și bun dar care dăduse în patima băuturii. De altfel a și murit la 63 de ani din cauză că băutura i-a afectat ficatul. In ultimii ani ea a trăit fericită alături de cei 2 copii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
studenții la examen, indiferent de cunoștințele lor, pentru că oricum învățătura nu mai ajută la nimic !!! Trebuie schimbată zicala “Dacă ai carte, ai parte”, care m-a călăuzit în viață, în “Dacă ai carte, iți pui astfel de întrebări și ești nefericit”. Iar pentru EBA, care are multe “succesuri “ în activitatea de la Bruxelles, pe Forum Realitatea.net, în 16 iunie 2010 la articolul “Afacereza Elenei Băsescu, tradusă pentru popor” de Dan Duca am scris despre o întâmplare ce mi s-a întâmplat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și pelin. (Gh.F.C.) Inel E bine să ții inel, în dește, că, cînd blăstămi, se lipește de el. Dacă pierde unul din însurăței inelul de cununie sau dacă se frînge el, apoi se crede că căsă toria ori va fi nefericită, ori se va desface în curînd, murind unul dintr-înșii. Se crede că, mergînd mirii la cununie și uitînd inelele de cununie acasă, vor fi nefericiți în viața lor, sau unul din ei va muri curînd. Insectă în ziua de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau dacă se frînge el, apoi se crede că căsă toria ori va fi nefericită, ori se va desface în curînd, murind unul dintr-înșii. Se crede că, mergînd mirii la cununie și uitînd inelele de cununie acasă, vor fi nefericiți în viața lor, sau unul din ei va muri curînd. Insectă în ziua de Paști, cum vii de la biserică, pînă a nu intra în casă, șezi pe pragul ușii și zi: „Să se mănînce libarcă* pe libarcă, greiere pe greiere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cei născuți vinerea, de fără noroc. Copiii născuți după miezul nopții sînt mai norocoși. Dacă un copil se naște în ceas bun, în toată viața lui va fi norocos și fericit, iară dacă se naște în ceas rău, are să fie nefericit. Dacă la nașterea copilului va fi timp frumos, va fi cu noroc, iar dacă e timp rău și furtunos, va avea multe valuri în viață. Copilul care se va naște în căiță va fi norocos. Acea căiță să se usuce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asta cu profesionalism" și iubitorul de lume Sábato, căruia nu i-a fost străină nici una din ipostazele absolutului: singurătatea, iubirea, moartea. Exponenți ai unor popoare mici, susceptibili, așadar, că aparțin și unor literaturi mici încă o rațiune de a fi nefericiți -, pentru că "orgoliul unui om născut într-o cultură mică este întotdeauna rănit"5, atât Cioran, pesimist nevindecabil, cât și Sábato, pesimist cu speranță, spun ceea ce alții refuză și să gândească, având curajul să adune, unificând-o, întreaga lume, "măcar așa
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
care aceștia le dau și le tot repeta depind de alegerea cuvintelor, fără nici o finalitate metafizica."27 Întrebat asupra tristeții sale, Sábato spune că este un pesimist, dar nu un sceptic, pentru că "scepticii nu cred în nimic și nu sunt nefericiți, o duc bine cu oricare dintre guverne; ei spun că nu trebuie să crezi în nimic și că nimic nu are valoare, sunt oameni fericiți, ce fericire infama! Pesimiștii, cum spunea Nietzsche, sunt niște idealiști nemulțumiți, care au trecut prin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
formulare a dialecticii demonice a vietii care naște forme pentru a le distruge într-o succesiune irațională; problemă salvării, a mântuirii nu este valabilă pentru Cioran, în schimb la Sábato, salvarea constă în speranța. Speranța se naște când omul este nefericit, când ne simțim spune Sábato "în cea mai neagră disperare", când toate nefericirile s-au abătut asupra noastră. "Vorbesc mult în românele mele despre speranța, care este irațională, știu, dar ea este cea care nu piere niciodată; într-unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
această salvatoare care poate lua diferite forme: iubirea pentru ceilalți, mai întâi, cu atat mai intensă, cu cât se adresează celor nefericiți dar nefericiți nu din cauza lipsurilor materiale, pentru aceștia, Cioran nu are nici un fel de milă, ci pentru cei nefericiți în suflet, loviți de o disperare esențială"71. Pentru aceștia din urmă Cioran are compasiune, dorința de a prelua asupra să suferințele și blestemul ce-l au asupra lor, ca să-i aducă la o viață de care el însuși nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]