634 matches
-
Crasnei, ținutul Fălciu proprietatea lui Gheorghe Duca, a fost donată Cetățuiei la 23 august 1667; Ghindișeni, lângă Băbiceni, cumpărat de Duca Vodă, a fost donat Mănăstirii Cetățuia la 21 noiembrie 1669<footnote Ibidem, p. 71 footnote>; Dănceni donat de Ruste neguțătorul la 14 iunie 1671<footnote Ibidem, p. 75 footnote>; Parcova la Hotin, atestat Cetățuiei la 28 februarie 1673<footnote Ibidem, p. 77 footnote>; Dăngeni la Hotin tot atunci; Lălești din ținutul Covurlui, atestat Cetățuiei la 21 noiembrie 1669<footnote Ibidem
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zid dreptunghiular, turnulețe de veghe, o curte exterioară pentru animale și mărfuri, o curte interioară mărginită de cămăruțe. Omar ar dori să Închirieze una, dar hangiul e adânc mâhnit: nici una nu e liberă pentru la noapte, tocmai au sosit niște neguțători bogați din Isfahan, cu copii și cu slugi. Ca să-i verifice spusele, nimeni n-are nevoie să consulte un registru. Locul geme de rândași gălăgioși și bidivii plini de fală. În ciuda iernii care Începe, Omar s-ar fi culcat sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
că el Însuși merge la marele vizir. Cu toate acestea, se răzgândește În ultimul moment. Mai stăruie o fărâmă de neîncredere care, deși s-a Îndepărtat, n-a dispărutcu totul. Peste două zile, după ce s-au alăturat unei caravane de neguțători, călătoresc unul alături de altul, citând din belșug din memorie, În persană sau arabă, cele mai frumoase pagini din autorii pe care-i admiră. Câteodată, se pornește o discuție, dar aceasta se oprește imediat. Când Hasan vorbește despre certitudini, ridică tonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
caravanserai situat În apropierea Porții Tirah. Acolo se lungesc și, fără a mai avea timp să schimbe măcar un cuvânt, se pun pe sforăit la unison. A doua zi, Khayyam se duce la marele vizir. În Piața Zarafilor, călători și neguțători de toate originile, andaluzi, greci sau chinezi, forfotesc În jurul prețuitorilor de monede, care, Înzestrați cum se cuvine cu balanța lor regulamentară, râcâie un dinar de la Kirman, Nishapur sau Sevilla, adulmecă un tanka de la Delhi, cântăresc În palmă un dirham de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În cea mai Îngustă ulicioară din bazar, se strecoară printre oameni și animale, Înaintează pe sub bolțile de stuc printre grămezi de mirodenii. Cu fiecare pas, ulicioara devine tot mai Întunecoasă, mulțimea pare să se miște molcom, să vorbească În șoaptă, neguțătorii și mușteriii sunt niște actori mascați, niște dansatori somnambuli. Omar merge pe orbecăite, când la stânga, când la dreapta, se teme să nu cadă sau să nu-și piardă cunoștința. Pe neașteptate, dă peste o piațetă scăldată În lumină, adevărată poiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
curios, de la primele cuvinte se descoperă complici. Omar n-are altceva de făcut decât să dispară pe furiș. Astfel, foarte repede, Hasan Sabbah a devenit colaboratorul indispensabil al marelui vizir. A reușit să organizeze o rețea stufoasă de iscoade, falși neguțători, falși derviși, falși pelerini, care străbat În lung și-n lat imperiul selgiucid, nelăsând nici un palat, nici o casă, nici un capăt de bazar la adăpost de urechile lor. Comploturi, zvonuri, clevetiri, totul e raportat, explicat, dejucat, În mod discret sau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
-și primește taqvim-ul din mâinile lui Omar Înainte de sfârșitul lunii, Îl citește cu nesaț și i se conformează cu sfințenie. Încetul cu-ncetul, alte personalități au dobândit acest privilegiu, cămărașul, marele cadiu din Isfahan, vistiernicii, unii emiri din armată, unii neguțători bogați, ceea ce Înseamnă pentru Omar o corvoadă considerabilă, care-i ocupă ultimele zece nopți din fiecare lună. Oamenii sunt atât de avizi de preziceri! Cei mai avuți Îl consultă pe Omar, ceilalți Își găsesc un astrolog mai puțin celebru, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ismailiților, acest tâmplar fu primul lor martir”, consideră un cronicar, adăugând că primul lor mare succes a fost repurtat În apropiere de cetatea Kain, situată la sud de Nishapur. O caravană sosea de la Kirman, cuprinzând mai bine de șase sute de neguțători și pelerini, ca și o importantă Încărcătură de antimoniu. La o jumătate de zi de drum de Kain, bărbați Înarmați și mascați i-a oprit calea. Conducătorul caravanei crezu că era vorba de tâlhari, vru să negocieze o răscumpărare, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de erezie? Ei bine, de trei ani, de când s-a alăturat ismailiților, le propovăduiește rătăcirile cu același zel pe care-l folosea pentru a apăra Adevărata Credință. Sute, mii de cetățeni Îl urmează. Este stăpânul străzii, Își impune legea asupra neguțătorilor din bazar. În mai multe rânduri, m-am dus să-l văd pe han. Tu, tu l-ai cunoscut pe Nasr Han, furiile sale care Începeau deodată și tot deodată se sfârșeau, izbucuirile de mânie sau de risipă, Dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trasase astrograma pe care avusese grijă s-o comunice cronicarului Beihaki. Un alt contemporan al său, scriitorul Nizami Aruzi, povestește: „Îl Întâlnisem pe Omar Khayyam, cu douăzeci de ani Înainte de moarte, În cetatea Balkh. Găzduise la un notabil, În strada Neguțătorilor de Sclavi, și, ținând seama de faima lui, Îl urmăream ca o umbră, ca să-i sorb fiecare cuvânt. Așa l-am auzit zicând: «Mormântul meu se va găsi Într-un asemenea loc Încât, În fiecare primăvară, vântul din nord va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și demne temenele. În aceeași seară, prietenul meu Fazel se prezenta la legație Împreună cu un grup de prieteni, fiind grabnic primit. Deși Împlinise abia treizeci de ani, el era deja, ca moștenitor al tatălui său, unul dintre cei mai bogați neguțători din bazar. Dar vasta sa cultură Îi sporea Încă și mai mult rangul și printre cei asemenea lui avea o mare influență. Unui om de condiția sa, diplomații britanici nu puteau să-i propună decât una din Încăperile rezervate oaspeților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
unde, pe baza vechilor rețete chinezești, acel fabricant evreu de hârtie dădea Încă formă, În veacul al XI-lea, ramurilor de dud alb? Vreme de săptămâni, m-am preumblat pe jos, apoi pe spinarea unui catâr; i-am Întrebat pe neguțători, pe trecători, pe imamii din moschee, dar m-am ales doar cu expresii neștiutoare, zâmbete amuzate și invitații generoase să mă așez pe divanele lor de culoarea cerului ca să Împărțim ceaiul. Norocul meu a fost să mă aflu, Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
à la turca,bre!”. Piramidele serveau drept paravan pentru jocurile piramidale. Credeți că veniturile se împărțeau la palestinieni? Nu !!! Faraonul lua tortul ! Mai lua și jumătate din birul strâns pentru Forumul Roman. Uneori faraonul primea câte ceva și din ceea ce spălau neguțătorii de vinuri,sponsori oficiali ai campionilor de conjunctură. Victoriile egiptenilor au atras ura romanilor. Insuși Caesar vorbea în Senat,la alegerile preliminare,cu gândul la Cleopatra. Avea o ciudă romană împotriva fotbalismului. Au fost echipate 2 corabii,cu 2 echipe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a născut filosof! Nelu:Dincolo,s-au aprins discuțiile pe tema economiei de piață. Americanu:Economia de piață.Puf! Așa cum spune onorabilul Auguste Barbier : Ce ne pasă nouă de lătrăturile grosolane ale tuturor șarlatanilor care dau cu cu clanța, ale neguțătorilor de patos,ale făuritorilor de emfază și ale tuturor măscăricilor dănțuitori în frază?”. Popa:Se ceartă rău? Nelu:Nu.Mai degrabă se pregătesc pentru “Cartea Recordurilor”,la rubrica “Cea mai guralivă femeie de pe mapamond”. Popa(pentru sine):Să rețin cugetarea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în Basarabia, aflăm că "epidemia, holera, a intrat și aici în București de la 22 ale lunii lui iunie [st.v.] și a secerat un număr de oameni [...]. De frica ei, s-au spărgăluit Bucureștii, ieșind afară cei mai mulți din boeri și neguțători și alte stări de oameni, cu familiile lor, și cu aceasta rărire a locuitorilor s-au folosit Politia [orașul] mult, neputând să facă boala atâtea jertfe câte au făcut la Iași și aiurea"93. Din pricina gravității situației, generalul Kiseleff a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dar n-am certat-o. Mi-a plăcut trăsnaia ei și am surâs. ― Știi, Dor, mi-am adus aminte de cinteza noastră. Mi se părea că una din păsărici e chiar ea. Păcat că n-am avut mai mulți bani... ― Neguțătorul ce-a spus văzând o clientă atât de risipitoare? Nu s-a crucit? ― Ba da, era grec. Dac-ai ști câtă lume s-a strîns: Cineva chiar m-a fotografiat. ― O fi fost reporter de gazetă?! Nu m-am înșelat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe oamenii aceia de rând. Era foarte improbabil ca Nobunaga să-i tolereze drept prieteni numai fiindcă erau maeștri ai ceaiului. Pe Nobutada, conversația îl plictisea. Nu i se trezi interesul decât când discuțiile dintre tatăl său și cei doi neguțători se îndreptară spre subiectul pământurilor din miazăzi. Toate acele lucruri erau noi în urechile lui și-i trezeau visuri și ambiții tinerești. Indiferent dacă înțelegeau sau nu în profunzime ținuturile de la miazăzi, intelectualii acelei epoci manifestau interes pentru ele. Însăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
toate noutățile, cât de repede puteți. Cum doriți, stăpâne. — Sau, dacă nu reușiți, mestecați bine și apoi scuipați iarăși, adăugă Nobunaga. — Să scuipăm? Mestecați cât mai bine, rețineți ceea ce e de calitate și scuipați drojdiile. Dacă războinicii, agricultorii, meșteșugarii și neguțătorii din Japonia înțeleg acest principiu, atunci se va putea importa orice, fără probleme. — Ba nu, nu e bine așa, dădu din mână cu tărie Soshitsu; era întru totul împotrivă și se grăbi să-și prezinte opiniile despre direcția guvernării. Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și iubiri se depărtează tot mai mult, până ce rămâne un fir de cenușă. Iar rezolvarea problemei și aplicarea formulei deocamdată mă eludează. Albastrul covor magic zboară exact atât de bine pe cât mă așteptam când l-am furat din pivnița acelui neguțător, merge ca uns și este foarte năzdrăvan, face când curbe și salturi spectaculoase, când opturi nebune, ca apoi să se răsucească complet de câteva ori. Mă tem însă că nu-l pot stăpâni îndeajuns de bine. Acum zburăm cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
jur! Sigur că Ea este. Deasupra intrării în bar se legăna firma cu poza lui Shakespeare pe ea. E aceeași poză a lui Shakespeare pe care mi-o amintesc încă de când eram elev și citeam încruntat Timon din Atena și Neguțătorul din Veneția. Nu putuseră să facă rost de una mai bună? Chiar așa arăta Shakespeare tot timpul? Ți-ai fi putut închipui că oamenii care îi făceau reclamă ar fi trebuit să vină cu ceva mai atrăgător. Buza de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
această întrebare. „Da. Zău că vreau s-o fac pe doamna Macbeth. Sau Antoniu și Cleopatra. Sau Comedia erorilor.“ Jur că una din fete credea, din cine știe ce motiv, că Pericle era un fabricant de mașini. O alta credea, firește, că Neguțătorul din Veneția e plasat în Los Angeles și împrejurimi. — Foarte interesant, Veronica sau Enid sau Serendipity, repeta întruna Fielding. Acum, te-am ruga să-ți dai jos hainele de pe tine. — Pe muzică? — Sigur, spunea el și se ducea la casetofon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Toți făceam chestia asta. Schimbau cearșafurile de câte cinci ori pe zi, dar camerele erau în perfectă stare și bine aerisite. Am sorbit din pahar și am așteptat. — Era aglomerație mare în după-amiaza aia. Cât se poate de comic. Toți neguțătorii ăștia albi de sclave care gâfâiau în fața tejghelei. M-a apucat râsul și am strigat: „Grăbește-te, Didier, că ne apucă noaptea aici!“ În capul cozii era Selina cu un tip. — Ce fel de tip? — Unu’ înalt, cu păr blond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
are un alt zeu. Iar Zaleucos, jignit, îl întrebă pe Gajus: — Ai vrea să vezi chipul lui Socrates? Băiatul încuviință entuziasmat, strigând. Coborâră pe coasta colinei, ajungând la o vilă frumoasă care cunoscuse, cu siguranță, vremuri mai bune. Proprietarul, un neguțător de stofe necioplit, surprins și măgulit de solemnul cortegiu roman, deschise larg ușile unei biblioteci vechi, iar ei văzură că rafturile erau pline nu cu cărți, ci cu bucăți de in colorat, inul de Butous, extrem de scump. Rușinat, neguțătorul dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
un neguțător de stofe necioplit, surprins și măgulit de solemnul cortegiu roman, deschise larg ușile unei biblioteci vechi, iar ei văzură că rafturile erau pline nu cu cărți, ci cu bucăți de in colorat, inul de Butous, extrem de scump. Rușinat, neguțătorul dădu la o parte marfa, descoperind un perete: pe el era o frescă înfățișând un bărbat așezat. — Iată-l, tresări Zaleucos. Bărbatul stătea într-o poziție de o neglijență studiată; purta o tunică albă, brațele-i scurte erau descoperite, capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
escortă, cu un cortegiu mic. Iar Gajus, fiul pe care Germanicus nu-l pomenise încă, așteptă cu răsuflarea tăiată ca ochii tatălui său să se oprească asupra lui. Germanicus îl privi. Ne vom îmbrăca precum grecii. Vom vorbi grecește. Un neguțător împreună cu colaboratorii și cu fiul său. Unii încuviințară, zâmbind. — Un neguțător grec nu stârnește bănuieli, confirmă Germanicus văzând aprobarea celorlalți. Îl vom lua cu noi și pe Zaleucos. El e grec de-adevăratelea. Astfel, Gajus descoperi cât erau de ușoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]