720 matches
-
valorilor terenurilor la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Criza a impus evident o amenințare pentru aristocrație și proprietarii de terenuri, al căror statut rural tradițional, identificat în continuare în unele zone ca feudal, a fost din ce în ce mai subminat de negustorii bogați și industriași care își cumpărau pozițiile de influență. Societatea britanică a rămas stratificată, desigur, dar mult mai puțin decât înainte, iar acceptabilitatea socială, profesională, personală și financiară din ce în ce mai ridicate mergeau mână în mână. Acest proces a fost simbolizat și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
rusesc. Pe parcursul primului deceniu al secolului al nouăsprezecelea, pe măsură ce transporturile maritime franceze începuseră să dispară, aceste corăbii grecești au ajuns să domine comerțul mediteranean. Noul port rusesc Odessa a devenit un important centru grecesc cu o influentă populație într-ale negustoriei. Firește, legăturile rușilor cu Patriarhia de la Constantinopol au continuat. Șefii bisericii, fanarioții și negustorii se așteptau cu toții la sprijinul Sankt Petersburgului. Practic, Rusia era unica putere permanent interesată de împărțirea teritoriului otoman. Albanezii În ciuda faptului că albanezii, ca și grecii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
port al întregii regiuni. După încheierea Tratatului de la Karlowitz, care acorda o serie de privilegii comerciale Austriei, comerțul a înflorit, atingînd un punct culminant în ultimul sfert al secolului. Francezii fuseseră primii care s-au stabilit în Salonic, urmați de negustorii britanici, olandezi și venețieni. Rute regulate de caravane legau acest oraș de centrele comerciale din peninsulă, ca Sofia, Skopje și Bitola (Bitolj, Monastir), și o luau spre nord, prin Belgrad, către Austria, sau spre vest, către porturile de pe țărmul Mării
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și în alte regiuni. În ciuda acestui fapt, populația sîrbească de pe teritoriul monarhiei, organizată în cadrul bisericii ortodoxe și beneficiind de o serie de privilegii clar definite, dobîndise către sfîrșitul secolului o poziție puternică și includea practic reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale. Negustorii, clerul ortodox, profesorii și ofițerii din cadrul Frontierei Militare alcătuiau clasa de sus. Soldații țărani ai Frontierei Militare nu numai că erau oameni liberi, dar dispuneau și de o considerabilă experiență de luptă. Biserica ortodoxă era mai mult decît o instituție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aproape două lumi distincte. Pătura inferioară era alcătuită din locuitorii Greciei propriu-zise. Populația ei, țărani, pescari, notabili și militari, era similară cu aceea a ținuturilor balcanice învecinate. La vîrf, alți greci, în primul rînd fanarioții de la Constantinopol și din Principate, negustorii implicați în comerțul internațional și alți membri ai diasporei, beneficiau de privilegiile pe care Imperiul Otoman le putea asigura supușilor creștini cu care colaborau. Scopurile acestor două grupuri erau de asemenea destul de diferite, în ciuda faptului că amîndouă urmăreau sfîrșitul dominației
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
religiei, alegerea conducătorilor ei, independența administrației ei interne, reanexarea districtelor desprinse de Serbia, comasarea diverselor taxe într-una singură, trecerea în mîinile sîrbilor a proprietăților aparținînd musulmanilor, plata impozitelor pe veniturile rezultate din acestea odată cu tributul, libertatea comerțului, permisiunea pentru negustorii sîrbi de a călători pe teritoriile otomane cu propriile lor pașapoarte, înființarea de spitale, școli și tipografii; și, în sfîrșit, interdicția pentru musulmanii care nu aparțineau garnizoanelor de a se stabili în Serbia.2 Firește, atingerea acestor țeluri avea să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
l-au ales drept conducător al statului pe Alexandru Karagheorghević, fiul marelui lider revoluționar. Domnia lui Alexandru a fost marcată de dominarea Partidului Constituțional condus de Toma Vučić-Perišić, Avram Petronijević și Ilija Garašanin. Ei erau sprijiniți de notabilii, birocrații și negustorii care alcătuiseră fosta opoziție a regimului lui Miloš. Puterea din cadrul guvernului se afla acum în mîinile consiliului, nu într-ale domnitorului. Țelul noii administrații era un stat bine guvernat. Ea era interesată de asigurarea domniei legii, a libertății economice și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cei eliminați dinainte de la beneficiile, ca și de la pagubele amoroase. Să fie apoi adevărat că dragostea femeilor nu ne face mai apți pentru acel rest din viață destinat „comerțului“ superior cu bărbații și Îndeletnicirilor acestora? Politica și creația artis tică, negustoria și meșteșugurile, sportul? Nu e semn bun, zic unii, când omul de acțiune se simte prea fericit În preajma femeilor. Iar Christos: „Ce este mie și ție, mu iere? Încă nu a venit ceasul meu.“ Mă recunosc datornicul femeilor pentru contribuția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lucrarea sub braț. Stai așa, va spune cititorul. Ce-i atât de special la omul tău? E vorba despre o marfă și despre un cost, despre o plăcere și despre o persoană care nu-și irosește vremea în discuții cu negustorii. Lucruri normale. Chiar foarte normale. Numai că tot ce-i normal în comerțul cu bucata din fiecare zi e anormal în cel de artă. Bizarul e aici marca normalității. Iată cazul unui domn îndrăgostit de o pictură înfățișând ceva, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
casele lui Mărtinaș Anton în care se afla secția de încălțăminte a cooperativei de consum a existat în acel timp și un post de Securitate comandat de maiorul Pârvu Constantin. Tot în Săbăoani, până în 1941, anul deportării evreilor a practicat negustoria și comerțul particular într-o casă închiriată de la familia evreului Herșeu Bercu, care se ocupa cu vânzarea diferitelor produse industriale, iar fiii săi, Solomon și Lazăr erau geambași de cai care în timpul programului evreilor au fost ridicați din sat și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
adevărată. Acum, ea sună ca o sentință dureroasă, verificată, și ca un avertisment, deopotrivă. 27 noiembrie 2000 Evanghelia după Freud: "Reușita în viață constă în a vinde cât mai bine celorlalți ceea ce de fapt NU cunoști. Impostura și frauda constituie negustoria vieții de zi cu zi, piatra de încercare dincolo de care nu se mai găsește nimic". Aproape mistic. 29 noiembrie 2000 Toamnă rece, umedă, friguroasă, pâclă (ce cuvânt frumos, și ce bine mă simt să-l scriu iarăși), așa cum doar la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
războiul tăcut și balcanic al brânzei telemea, bulgarii sunt de departe câștigători, cel puțin în Occident. Cosmetice Duru, bere Efes, dulciuri Ulker, gumă de mestecat de formă pătrată Tipi Tip o adevărată întoarcere în timp, la începutul anilor 90 când negustorii turci au fost pionierii comerțului liber din România. Coafură și frizerie: unul dintre cele mai active și lucrative domenii din cartier din ultimii 20 de ani, odată cu sosirea masivă în cartier a imigrației afro-caraibeene, dar și a celei pakistaneze. Fiecare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ar trebui să fie neglijat pentru că evreii posedă exact acele trăsături care nouă polonezilor ne lipsesc și care, adăugate la trăsăturile noastre, ar crea un tot destul de impresionant <endnote id="(682, p. 100)"/>. Când s-au simțit suficient de puternici, negustorii români - fiind deranjați de concurența celor străini - au Început să ceară fie privilegii În folosul „neguțătorilor celor de loc [= autohtoni]” În detrimentul „neguțătorilor streini”, ca În 1731 <endnote id="(193)"/>, fie mărirea impozitului plătit de comercianții evrei, ca la jumătatea secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
perfecționează meseria sa ori inventează În istoria civilizației omenești epoca care se cheamă capitalism”. Între teoria lui Karl Kautsky și cea a lui Werner Sombart, Mihai Ralea era, evident, mai aproape de aceasta din urmă, considerând că „raționalismul” evreului a generat „negustoria și capitalismul”, și nu invers. „Pentru unul [Kautsky], rațiunea e efect, pentru celălalt [Sombart], cauză. Amândoi sunt de acord Însă că evreul e raționalist, indiferent dacă a fost de la Început ori a devenit astfel” <endnote id="(204, p. 64)"/>. Simplificând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tocmești]”, sună două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Evident, târguiala În exces nu era un obicei anume al comerciantului evreu, ci al comerciantului În general și mai ales al celui oriental. Irina Nicolau a prezentat adevărate „strategii ale târguirii” la negustorii sud-est-europeni. O butadă englezească arată modul În care erau percepuți de către vest- europeni comercianții balcanici : „În Balcani, dacă cumperi un obiect la jumătate de preț, poți să fii sigur că ai plătit dublu de cât face” <endnote id="(817, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
europeni comercianții balcanici : „În Balcani, dacă cumperi un obiect la jumătate de preț, poți să fii sigur că ai plătit dublu de cât face” <endnote id="(817, p. 185)"/>. Există și o altă formulare a acestei reguli privind relația cu negustorii sud-est-europeni : „Armeanului dă-i jumătate din cât cere, grecului o treime și evreului un sfert” <endnote id="(842, p. 44)"/>. Reflexele mentale prezentate mai sus s-au dovedit atât de puternice, Încât au intrat și În limbă, În special În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În presa de extremă dreapta (Sfarmă Piatră, Buna Vestire etc.) din România anilor ’30. Ei ar fi „traficanți de «libertate»”, „negustori șmecheri”, „negustori de pornografie”, „comercializatori de excremente sufletești”. De la „taraba lor”, evreii „jefuiesc sufletește, nu numai materialmente”, astfel ca „negustoria evreiască să meargă tot atât de bine și În literatură, ca și În celelalte tărâmuri de jaf metodic al nostru” <endnote id=" (202, pp. 448-451)"/>. În aceeași epocă, evreii erau acuzați nu doar că „otrăvesc băuturile”, ca hangii și cârciumari, dar că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care să-și asigure existența. [...] De ce să nu le dăm pământ evreilor ? De ce să nu-i admitem În corporațiile meseriașilor ?” <endnote id="(557, p. 87)"/>. „Israeliții din Ardeal” se plângeau În 1842 Dietei transilvănene că „sunt obligați să practice exclusiv negustoria [...], din cauza faptului că toate celelalte posibilități de trai le-au fost Închise” și că ei „se orientează Înspre cămătărie nu din cauza firii lor, ci din cauza acelor hotărâri potrivit cărora li se Închid toate căile de acces spre alte domenii și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se Închid toate căile de acces spre alte domenii și Înspre propășire”. În alte țări, conchid petiționarii, „evreii practică demult meseriile, iar acolo unde emanciparea a devenit realitate, peste tot, israeliții, Într-un număr tot mai mare, se orientează dinspre negustorie spre meserii” <endnote id="(536, pp. 287-288)"/>. Din cauza restricțiilor administrative, procentul comercianților evrei Înregistrați În Transilvania (negustori, cârciumari, hangii) era În epocă relativ mare, chiar dacă În scădere (69,8% În 1813 și 60,6% În 1848), iar cel al producătorilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu din țara Moldovii”, Își vindea povarna În 1706. La 1738, fiul acestuia, Herșcu Jidovul, era și el cârciumar la Focșani <endnote id="(43, p. 12 ; 416, II, p. 38)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir vorbea despre „negustoria și cârciumăritul” practicate de evreii din Moldova [opificium, praeter mercaturam et cauponariam, nullum exercent ]. Pentru aceste activități, evreii „trebuie să plătească o dajdie deosebită În fiecare an, mai mare decât cea obișnuită” [tributum annuum peculiare, gravius ordinario] (Descriptio Moldaviae, XVI
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au fost complet nefavorabile În această privință. Înainte de părăsirea Palestinei, evreii fuseseră buni cultivatori ai pământului și crescători de animale. „În ce ne privește - scria istoricul evreu Josephus Flavius În secolul I e.n. -, nu ne place să ne ocupăm cu negustoria, deoarece, locuind Într-o țară fertilă, ne mărginim să practicăm agricultura” <endnote id="(481, p. 281)"/>. În 1870, Alianța Israelită Universală a Întemeiat prima școală de agricultură din Palestina (lângă Jaffa), nu Întâmplător numită Mikweh-Israel („Speranța lui Israel”). Theodor Herzl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vrednici de osândă pentru că l-au născocit pe Cristos, nu pentru că l-au omorât” <endnote id="(115, p. 48)"/>. Într-un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Inc., New York, 1995, p. 77. 571. Shulamit Volkov, „Exploring the Other : The Enlightenment’s Search for the Boundaries of Humanity”, În 540, pp. 148-167. 572. Gheorghe Brătescu, Către sănătate perfectă. O istorie a utopismului medical, Editura Humanitas, București, 1999. 573. Negustorii de vin și de alte băuturi alcoolice (adesea evrei) se foloseau de degustători, care certificau faptul că producătorul posedă băuturi de calitate ce nu se vor strica (vezi germ. și idiș [Ge]schmack = „gust”, Schmecken = „a gusta”, Schmecker = „degustător”). Câteodată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu vin de la ud, cum credeam altădată, ci de la numele biblic Udea sau Hudea (vezi și Hudești, jud. Dorohoi de pe timpuri). Negustorul evreu Dudel, vecinul tatălui tău, avea o fată Hudea, cea mai mare, mereu în picioare prin sat, cu negustorie ambulantă. Ce vremuri între 1913-1943, pe care nu le-ai apucat! Am primit ieri-alaltăieri ultimul număr din Ateneu din care n-am putut citi decît un bun articol despre ediții. încolo - demagogie. Hîrtie bună, tipar, muncă irosite. La Udești am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
într-un loc sau între granițe.” CAPITOLUL 14 Identificarea cu romii Aceeași situație (descrisă la sfârșitul capitolului precedent) era și aici, în cartierul Simileasca, în primul an când am venit și am început lucrarea pentru Dumnezeu. Am început și eu negustoria. Mă iubeau romii și nu erau geloși pe mine, ba din contra, mi-au propus să merg cu ei în străinătate pentru a cumpăra marfă, urmând să o vindem împreună, în târguri. După ce mi-am făcut pașaport, am plecat cu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]