544 matches
-
dacă o cer interesele partidului, fie. Brânzovenescu: Dar cel puțin s-o știm și noi! (Trahanache vrea să-i întrerupă, fără să izbutească.) Farfuridi: Pentru că eu am zis-o cu străbunii noștri, cu Mircea cel Bătrân și cu Vlad Țepeș, neică Zahario: îmi place trădarea, dar... Trahanache: Mă rog, ai puțintică... Brânzovenescu: Ce răbdare, neică Zahario! Nu mai e vreme de așa lucru. Astă-seară e întrunire? Farfuridi: Mâine începe alegerea? Trahanache: Da... Farfuridi: Ei! Pentru cine votăm? Brânzovenescu: Pentru cine votăm
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
noi! (Trahanache vrea să-i întrerupă, fără să izbutească.) Farfuridi: Pentru că eu am zis-o cu străbunii noștri, cu Mircea cel Bătrân și cu Vlad Țepeș, neică Zahario: îmi place trădarea, dar... Trahanache: Mă rog, ai puțintică... Brânzovenescu: Ce răbdare, neică Zahario! Nu mai e vreme de așa lucru. Astă-seară e întrunire? Farfuridi: Mâine începe alegerea? Trahanache: Da... Farfuridi: Ei! Pentru cine votăm? Brânzovenescu: Pentru cine votăm? Trahanache: Aveți puțintică răbdare! Pentru cine ați mai votat și până acuma? Brânzovenescu: Nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Nu bate telegraful?... Bate; ce treabă alta are? Poate că acuma când noi vorbim, poate să fi și sosit numele... pe sârmă, stimabile... Da, pe sârmă, ce crezi d-ta? Farfuridi: Toate bune și frumoase cum le tălmăcești d-ta, neică Zahario, dar nouă... nouă ni e frică de trădare... Brânzovenescu: Nu din partea d-tale... Farfuridi: Nu din a d-tale... Trahanache: Da' din a cui? Farfuridi: Din a cui, din a cui? Știi d-ta din a cui... Trahanache: Să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Da' din a cui? Farfuridi: Din a cui, din a cui? Știi d-ta din a cui... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Brânzovenescu: Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie... Farfuridi: Știi ce, venerabile neică Zahario, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din a cui... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Brânzovenescu: Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie... Farfuridi: Știi ce, venerabile neică Zahario, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stimabile. Nu dau voie nimănui să-și permită, mă nțelegi, să bănuiască măcar câtuși de puțin pe Fănică. Pentru mine, stimabile, mă-nțelegi, să vie cineva sămi bănuiască nevasta, pe Joițica... Brânzovenescu: Pe coana Joițica, onorabile... Farfuridi: Îmi pare rău, neică Zahario, noi nu... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... zic: pentru mine să vie cineva să bănuiască pe Joițica, ori pe amicul Fănică, totuna e... E un om cu care nu trăiesc de ieri de alaltăieri, trăiesc de opt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
SCENA IV Trahanache ieșind repede din fund, din cabinetul primarului în partea despărțită cu grilaj, după el Fănică și Zoe urmărindu-l. Scena aceasta se face misterior și răpede. Trahanache: Nu! Nu se poate... Zoe: (urmărindu-l) Nene... Tipătescu: (asemenea) Neică Zahario. Zoe: Dacă ai ținut vreodată la mine... Tipătescu: Dacă mi-ești prietin... Trahanache: Ei, aveți puțintică răbdare! (serios.) Cum putem noi să punem candidatura unui plastograf? Tipătescu: Bine, frate, plastograf, așa e; dar până să bage lumea de seamă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
n-am parte de Joițica că e de față să spuie... Zoe: (cu sentiment) Nene! Trahanache: N-am umblat în viața mea cu diplomăție; dar dacă e vorba să facem pe iezuitul a la Matternich, apoi să-i dau eu, neică... Tipătescu: (impacientat) Nu pricep, neică Zahario! Zoe: (asemenea) Nici eu. Trahanache: Ei, aveți puțintică răbdare! (scoate o hârtie din buzunar și o desface o poliță.) Asta tot pentru politică e? Girurile astea două cu care onorabilul d. Cațavencu a ridicat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că e de față să spuie... Zoe: (cu sentiment) Nene! Trahanache: N-am umblat în viața mea cu diplomăție; dar dacă e vorba să facem pe iezuitul a la Matternich, apoi să-i dau eu, neică... Tipătescu: (impacientat) Nu pricep, neică Zahario! Zoe: (asemenea) Nici eu. Trahanache: Ei, aveți puțintică răbdare! (scoate o hârtie din buzunar și o desface o poliță.) Asta tot pentru politică e? Girurile astea două cu care onorabilul d. Cațavencu a ridicat cinci mii de lei de la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tipătescu: Anunță îndată candidatura, ridică ședința și vino să mergem la preferanță, te așteptăm... Trahanache: (vrând să treacă prin portița grilajului în partea tribunii) A! Ți-am dat polița lui Cațavencu... Să nu o pierzi. (trece.) Tipătescu: N-ai grijă, neică Zahario, eu nu pierz hârtiile de preț... (sărută repede pe Zoe.) Zoe: Fănică! Tipătescu: A! Acuma, să-l lucrez eu pe nenea Cațavencu. (ies amândoi iute pe ușa din stânga.) SCENA V Trahanache, care s-a urcat la tribună, apoi Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cameră, si eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (Urale și ciocniri.) Trahanache: (cătră Cațavencu, care a coborât spre el și Tipătescu) Și așa zi, ai? D-ai noștri, stimabile? Bravos! Mă bucur. Cațavencu: Venerabile neică Zahario! În Împrejurări ca acestea (mișcat) micile pasiuni trebuie să dispară. Trahanache: Ei, aici mi-ai plăcut! Bravos! Să trăiești! Cațavencu: În sănătatea venerabilului și imparțialului nostru prezident, Trahanache! (Urale și ciocniri.) (Zoe vede pe Cetățeanul turmentat în grămadă, ia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
porțile fanteziei, lăsând să irumpă în versurile unui singur poem trei lănțari soioși, o fată dulce, splendidă, un plutonier, câteva babe șirete, o femeie trupeșă, deșteaptă, un japonez ceremonios, un băiețel blond și - nu în ultimul rând - tăbăcarul tocmai decedat (neica Marin). Similitudinea cu „Liliecii” sorescieni este frapantă. Numai că, la D., peisajul e preponderent citadin, astfel că periferia orașului, mahalaua pestriță iau locul unui sat, prin firea lucrurilor, mai închis, mai „structurat” și oarecum încremenit în ritualul arhaic. Aici, elementele
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
și-a revenit, a rupt-o pe englezește, iar grupul de arbitri au reparat "greșeala" care-l făcuse pentru vreo zece minute, campion olimpic pe băimăreanul Răzvan Florea... În acest caz, a fost anormal să-l întreb pe vecin: -Auzi, neică! Ia zi-mi: dacă "întoarcerea" o făcea Răzvan Florea al nost, crezi că arbitrii ar fi procedat la fel ? Eu cred că nu. Dar el mi-a zis, după ce m-a privit câteva momente ca pe-un evadat de la psihiatrie
Haralamphy și jocurile olimpice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12549_a_13874]
-
lui Mircea Rednic. Ca un pasionat telespectator ce ești, speri că luaseră cu ei și un televizor portabil unde o oltencuță îndurerată se tânguie, demnă și realistă totuși, la Etno Tv, probând că folclorul autentic e pe mâini bune: Credeai neică că-i mai bine, Să pleci neică de la mine... - Ce om fără suflet! Oftezi cu compasiune. De fapt, la ce să te aștepți de la un ins-ligament din primul vers ? Însă imediat te reechilibrează moral gândul că neicuțul o fi văzut
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
ce ești, speri că luaseră cu ei și un televizor portabil unde o oltencuță îndurerată se tânguie, demnă și realistă totuși, la Etno Tv, probând că folclorul autentic e pe mâini bune: Credeai neică că-i mai bine, Să pleci neică de la mine... - Ce om fără suflet! Oftezi cu compasiune. De fapt, la ce să te aștepți de la un ins-ligament din primul vers ? Însă imediat te reechilibrează moral gândul că neicuțul o fi văzut reportajul tv de la marele combinat-ruină "Siderca" de la
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
Dumitru, la alde nașa -, fie ,tipul": ,oameni ca..., specimene de felul..., de tagma" (DEX). Cel de-al doilea sens este de obicei depreciativ, în vreme ce despre primul se spune că ar avea - regional și popular - o (oarecare) valoare de reverență (alde neica). În fine, alde mai apare, cu valoare nehotărîtă, și în legătură cu non-persoane, mai ales precedat de prepoziția de: lucruri de-alde astea. În Dicționarul Academiei se sugerează explicații mai generale și foarte interesante privitoare la uzul lui alde (scris etimologic, potrivit
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
București b-dul Mărășești 47, 45 5442. Niculescu Georgeta, 3 apartamente, București, str. Militari 29 5443. Nichifor Gh. Emil, 6 apartamente, București, str. Poliției 3, str. Dimitrie Racoviță 32 5444. Nicolae C. Ana, 6 apartamente, București, str. Elenă Teodorini 12 5445. Neica P. Ion, 4 apartamente, București str. Spătar 1 5446. Negreanu Alex., 3 apartamente, București str. Lucaci 14 A 5447. Naica P. Iacob, 26 apartamente, București str. Spătar 1, str. Icoanei 24, Alexandria str. Libertății 173 5448. Nastase Niculae, 5 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
more am ajuns tocmai acum când L.P. înmormântează România în spanac patriotic și artistique merde și-l pune pe Mitică să tragă clopotele ziua în amiaza mare de parcă s-ar mai fi putut schimba ceva din AND-ul ei "mă neică - sunt Crăcănelul zilei deja ambetat cu amfetamina și poezia plângăcioasă a patriei - pe orizontul meu nordic umblă despuiată Venus din Cuca Măcăii cerșind un păhăruț un cântecel nupțial (auziți auziți la ce-o duce capul) încercănată gravidă intră pe bicicletă
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
locul potrivit nu se știe unde ne aflăm" - zice "dar hai să cârpim realitatea să-i ștergem ridurile să-i confecționăm pentru o mie de ani un nou trecut o altă Venus mai pe gustul nostru" "un tip scund mă neică - sunt Crăcănelul cyberspațiului mă agăț agăț și recit elegiile la tobă și cinele" - zice - "am avut o servitoare nerușinată... care mi-a făcut zilele fripte și din amor pentru ea am uitat să mă-nchei la prohab am uitat de
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
Cucu), prima parte din opera sa fundamentală, ciclul de romane "Kakuk Marci"(Mărtinaș Cucu). Personajul principal din ciclu este un vagabond cu o existență aventuroasă, aflat la periferia unei societăți intrate în faza formării burgheziei, în care el devine un „neică nimeni”. Autorul, fără să-și idealizeze personajul, vede la el atât defectele, neajunsurile modului său de viață, cât și individualitatea, calitățile umane, dar mai ales aspirațiile sale pentru autorealizare, ce rămân firește doar simple dorințe neînplinite. Scris într-o tonalitate
Józsi Jenő Tersánszky () [Corola-website/Science/300034_a_301363]
-
muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Chișinău, d. 13 octombrie 2013, București) a fost cântăreață română de muzică populară. A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum "Mi-am făcut bundiță nouă", "Fata neichii", "Sârba de la Deleni", "Ia mai zi-i măi fluieraș", " Merge satul la cules", "Dorul mă cată pe-acasă". S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
Angelei Moldovan este, în mare măsură din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei. A mai lansat numeroase alte piese: "Cine stă posomorâtă", "Asta-i sârba mărunțică", " Mi-am pus dorul pe cântar", "Fata neichii" etc. A urmat " Mi-am făcut bundiță nouă", cântec pe care l-a învățat de la bunica sa din Basarabia, și care a devenit cel mai mare hit al artistei, fiind preluat și de alte colege de breaslă. Este cunoscută publicului
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
amarnic, scuzându-se că „dracu-l împinsese“. Spaima lui este că tâlharii, acum că fuseseră prinși, îl vor demasca și pe el, de aceea venise disperat la fratele lui mai mare, ca să-i ceară un sfat: „- Ce-i de făcut, neică Stavrache? scapă-mă!“. În acel moment sosesc la han, cu gălăgie mare, „vreo douăzeci de voluntari tineri“, cu un ofiței și trei sergenți care se duceau la război și voiau să se odihnească până dimineață, când trebuia „s-apuce trenul
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
odihnească până dimineață, când trebuia „s-apuce trenul militar“. Lui Stavrache îi vine ideea să-l trimită și pe frate-său, Iancu, voluntar pe front, îl rade și îl tunde „muscălește“, apoi, „după ce s-a sărutat de multe ori cu neica Stavrache, a pornit cu vesela bandă, fără să se mai uite înapoi“. Despre preotul Iancu nu se mai știa nimic în Podeni, „parcă intrase în pământ“ și oamenii au adus alt preot în sat, pentru că nu puteau să rămână „fără
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]