537 matches
-
conduitele individuale sunt implicate în situații intime; 3. universul mixt, în care universul macrosocial se înterpătrunde cu universul microsocial, comportamentul fiind implicat în situații private. Pariziana simbolizează depășirea cadrului comun al condiției feminine. Modelul tradițional este pentru ea inhibitiv și neinteresant, plictisind-o de moarte și împingând-o la diferite aventuri și extravaganțe: "Cette existence, qui durăit à présent depuis sept ans, sans la fatiguer, sans lui paraître monotone, car elle adorait cette agitation incessante du monde, lui laissait pourtant parfois
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
comme une boutique foraine" [Maupassant, Bel-Ami, p.261]. 391 Numeroasele congregații noi care apar dau dovadă de o bogată inventivitate vestimentară în alegerea voalului, gulerului, panglicilor, manșetelor și mânecilor, a culorilor și a țesăturilor. 392 Aceste subiecte artistice devin însă neinteresante când urmează modă în modul cel mai fidel și necreativ, transformându-se dintr-un subiect singular într-un obiect de reproducere în serie (fie chiar și limitată), ștergând hotarul dintre artă și utilitar. 393 " Ce fut alors qu'elle risqua
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
exigenți cu ei înșiși și se judecă cu severitate. Când spun ceva au tendința să se subevalueze/subaprecieze, vorbind mai mult despre eșecurile decât despre succesele lor. Fiecare avem nemulțumirile noastre, însă complexații au tendința de a se considera nesemnificativi, neinteresanți. Aceste persoane ar dori să treacă neobservate sau cred că trec neobservate. Ele sunt umile, amabile și adesea retrase. Nu au încredere în forțele lor și tind să-și ignore propriile calități. Au totuși trăsături de vitalitate și de încredere
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
somato-fiziologice, psihice sau psihosomatice. Statutul de bolnav este atribuit unei persoane de către medic, și sunt mai multe moduri de a eticheta ca bolnav o persoană, așa cum se poate vedea mai jos: a) Cazuri obișnuite, tipice, nesemnificative sau considerate ca fiind „neinteresante” din punct de vedere medical și științific; b) Cazuri neobișnuite, atipice, care se abat de la „formele clinice” stabilite de ordinea clasificărilor medicale, cu complicații, cauze necunoscute sau modalități atipice de evoluție clinică; c) Cazuri ilustrative, mai rar întâlnite, care stârnesc
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai deplin, un om trebuie să aibă o bună educație, prieteni, iubire, copii (dacă și-i dorește), un venit suficient pentru a-l ocroti de lipsuri și de o neliniște gravă, o bună sănătate și o muncă ce nu este neinteresantă. Toate aceste lucruri depind, în grade diferite, de comunitate și sunt favorizate sau defavorizate de evenimente politice. Viața bună trebuie să fie trăită într-o societate bună și ea nu este pe deplin posibilă altfel.“ (B. Russell, „What I believe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
De centru-dreapta? Sau, supremă eroare, de centru stânga? Situația este departe de a fi limpede. Tendințele populismului pe termen scurt sunt și ele încă mari. Pentru un ideolog-politolog precum V. T., disputa aceasta dreapta/stânga pentru mulți, azi, oțioasă sau neinteresantă este, dimpotrivă, capitală 21. Și el are, bineînțeles, dreptate. în politica actuală, nu se poate trăi numai din rentele trecutului și din bune intenții, fără idei limpezi. Am ajuns, în felul acesta, și la rolul partidelor politice, de opoziție, în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
le urmezi până când găsești altele mai bune și mai strălucitoare. Timiditatea dispare, cuvintele și gesturile potrivite sunt dintr-o dată mai ușor de găsit iar puterea de a seduce și captiva pe ceilalți este o realitate. Găsești lucruri interesate despre oameni neinteresanți. Senzualitatea este permisivă iar dorința de a seduce și de a fi sedus, irezistibilă. Sentimentele de ușurare, intensitate, putere, bunăstare, omnipotență financiară și euforie, le pătrund adânc în măduvă. Dar, undeva, totul se schimbă. Ideile rapide se succed mult prea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
piață ar putea duce la "rente" persistente, adică venit peste costul de oportunitate, definit ca fiind ceea ce ar putea resursele să aducă în alte utilizări. Dar exemple concrete ale unor astfel de cazuri sunt greu de găsit, în afară de cazuri relativ neinteresante, cum ar fi proprietatea asupra unor resurse unice (de pildă, o pictură de Rembrandt). În schimb, istoria abundă pur și simplu de exemple de guverne care acordă privilegii speciale susținătorilor lor. Libertatea de a intra pe piață și libertatea de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
eseuri - N. Davidescu, Ion Tatu, I. Vinea, critică literară - Sergiu Milorian, critică de artă - M.H. Maxy și Cicerone Theodorescu. În mod neașteptat, în numărul 5-6 din 1926 se publică un elogiu adus lui Nichifor Crainic. În 1929, revista devine total neinteresantă sub raport literar. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285992_a_287321]
-
derula ședința, Carol și-a dat seama că nici unul dintre colegii ei manageri nu era interesat să mai prelungească chinul. Rapoartele erau scurte și nu lăsau prea mult loc ideilor noi. În timp ce managerii prezentau unul după altul rapoarte lapidare și neinteresante, Carol a tras În tăcere rapoartele ei de pe masă și le-a pus pe furiș În servietă. „Înțeleaptă mișcare”, i-a șoptit managerul de lângă ea. Un contrast izbitor Atunci când Carol (acesta nu este, de fapt, numele ei adevărat) mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Luceafărul”), volum compus dintr-o serie de eseuri ample despre Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Marin Preda. Incitantă, cartea lui M. stârnește reacții contradictorii: pe de o parte, „articole de nivel școlăresc”, volum „cu desăvârșire neinteresant” (Nicolae Manolescu), pe de alta, „nu este o carte pentru minți leneșe” (Mihai Ungheanu). Cea de-a doua culegere, Viciul nepedepsit (1994), conține mai întâi meditații asupra clasicilor (Eminescu, I.L. Caragiale, G. Călinescu), cu accente și interpretări noi, dovedind un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
vor Însuși cu toată dragostea această sarcină - În străduința de a oglindi În creațiile lor cât mai deplin viața poporului - vor ajunge la o bogăție nemaicunoscută Înainte. (Ă) Teme de cea mai mare importanță obștească, necunoscute Înainte vreme, ori considerate „neinteresante”, constituie astăzi puternice centre de interes pentru poeții noștri. La rezervorul uriaș al vieții poporului le-au aflat poeții și despre aceasta vorbește cu dragoste patriotică și cu recunoștiință maestrul A.Toma: «Popor, izvor renăscător De viață și avânturi, Din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sunt cunoscute manifestările individualiste, criticate de organul Comitetului Central al partidului, Scânteia, pe asemenea nu au fost lichidate, cu totul, abaterile proletcultiste. În unele piese de teatru Întreaga bogăție a vieții de astăzi este sărăcită adesea de un conflict artificial neinteresant, dovedind insuficienta cunoaștere a realității. Tov. Novicov a arătat, de asemenea, cât de periculoasă este pentru dezvoltarea vieții noastre literare atmosfera de cafenea, tendința de persiflare și bagatelizare a problemelor, care se observă la unii scriitori. Aceasta oferă un teren
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
De abia când "Cehoslovacia s-a trezit într-o izolare internațională perfectă" a devenit Dubcek atent la avansurile politice ale omologului său român. Era însă prea târziu. "Și astfel, în timp ce Cehoslovacia ocupată a devenit din nou unul dintre sateliții sovietici neinteresanți, România și-a câștigat prin poziția sa fermă un prestigiu internațional considerabil..." (Hoppe în Rusan: 2001, 738-739). Florin Constantiniu s-a referit la "scena balconului" din 21 august 1968 ca fiind apogeul carierei politice a lui Ceaușescu, "his finest hour
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
oameni cărora nu le-a păsat de alții, ignorându-i pe aceștia cu desăvârșire, ca și cum ei nu ar fi existat deloc; ceilalți sunt priviți ca niște obiecte: e adevărat, cam obraznic de asemănătoare lor ca înfățișare exterioară, dar, altminteri, total neinteresante din alte puncte de vedere. Desigur că un dram de adevăr al vieții conține o atare apreciere, căci, dacă ne gândim bine, într-adevăr, unii dintre ceilalți ne atrag, în timp ce pe alții îi respingem în mod spontan, iar o categorie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
De o istorie a instituțiilor puterii filologul nu se arăta atât de interesat, cu atât mai puțin de istoria ideilor politice. Să fi simțit capcana unei metode-spirale care, de fapt, nu mai ducea nicăieri? Textele însele pesemne că au devenit neinteresante în ce privește caracterul lor unitar (care unitate impecabilă?, din moment ce intertextualitatea începe să pălească abia cu Cantemir și se "gripează" odată cu Budai-Deleanu), coerența lor indiscutabilă de până atunci și mai ales puritatea lor stilistică și de "gen". Ele se sparg precum oglinzile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de interesele individuale ale personalului muncitor. Sociologul va găsi, în primul rând, aici un teren comun de convergență a intereselor: eliminarea cauzelor „negative” ale fluctuației (climat de muncă dominat de conflicte, indiferența față de om, deficiențe ale stilului de conducere, munci neinteresante, condiții dificile de lucru, orientare profesională deficitară); de asemenea, acceptarea faptului că utilizarea mijloacelor corective de a scădea fluctuația este negativă nu numai din punctul de vedere al persoanelor, ci, prin efectele sale contraproductive, și din cel al întreprinderii. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ceea ce se va petrece și peste 10 ani. Din această cauză, colectivitatea nu resimte nevoia de a înregistra evenimentele ce jalonează scurgerea timpului. Știe ce este important în ele, pentru că au fost modelate de propria structură. Ceea ce a variat este neinteresant pentru că a fost o perturbare exterioară la care colectivitatea a căutat să se adapteze în propria sa manieră. Evenimentul trecut nu modifică prin el însuși lanțul ulterior de evenimente. Este deci de înțeles de ce structurile statice tind să producă o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evidență serii cauzale complete, în primul rând, elementele inițiale care declanșează întregul proces determinativ, și nu numai un moment al acesteia. O știință care s-ar mulțumi să explice ploaia prin existența norilor pe cer, evident, nu este eronată, dar neinteresantă. Problema care merită realmente toată atenția este determinată de evenimentele care generează întreaga serie cauzală: ce condiții duc la formarea norilor într-o anumită zonă care, la rândul lor, produc ploaia? Într-o situație similară se află demersul comprehensiv. El
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
situația B, în modul Y. Interesul cercetătorului nu mai stă în evenimentul însuși. Acesta nu este interesant și nici neobișnuit. El este pur și simplu o manifestare a structurii, putând fi explicat ca atare. De asemenea, istoria în sine devine neinteresantă. Ea nu este altceva decât expresia aceleiași structuri în condiții diferite. Fiecare eveniment în parte nu are forță determinativă asupra evenimentelor care îl urmează. Pentru a înțelege situația la un moment dat a comunității nu este nevoie să luăm în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pur accident, întâmplare. În orice caz, succesiunea în timp a evenimentelor nu mai cuprinde în ea însăși un lanț cauzal. Ea este succesiunea stărilor unui sistem. Fiecare stare în parte este determinată de legea sistemului, succesiunea lor fiind întâmplătoare, complet neinteresantă. Cele două strategii sunt fundate pe scheme deterministe distincte. Explicația evenimențială se bazează pe schema cauzalității. Cauzalitatea conține în ea însăși perspectiva istoristă. Ea presupune mereu o relație dintre două evenimente, unul fiind cauza, iar celălalt, efectul. Relația dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mulțime a stărilor posibile ale sistemului. În timp, sistemul ia mai multe stări. Ele sunt repetări ale aceleiași structuri. O stare nu este neapărat determinată de starea anterioară. Nu există nici o lege a succesiunii stărilor. Ea este absolut întâmplătoare și neinteresantă. Istoria nu este deloc o condiție a explicării. În Tropicele triste, Lévi-Strauss face următoarea reflexie asupra mulțimii culturilor pe care le prezintă societatea umană în cursul istoriei sale: toate culturile ar putea fi organizate sub forma unui tabel de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bunuri a ales să producă, ce piață dedesfacere a căutat etc. sunt evenimente care nu mai conțin pentru economist nici un fel de informație. Informația interesantă este dată de legea structurală care le-a modelat. În rest, ele sunt variații accidentale, neinteresante, ce nu au nici o forță de a determina evoluția ulterioară a sistemului. Să luăm alt exemplu. Greva generală a muncitorilor români din 1920. Din punctul de vedere al structurii societății capitaliste, ea este un eveniment așteptat. Clasa muncitoare are interese
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
invariante. Invarianța în timp a structurii sistemelor este o garanție că ceea ce variază în timp este doar accidentalitatea împrejurărilor și, din această cauză, ea nu prezintă nici un interes științific. Presupoziția invarianței în timp a structurii face realmente istoria sistemului complet neinteresantă, loc al repetării structurale. Invarianța în timp a structurii se fundează, la rândul său, pe o altă presupoziție: evenimentul nu modifică structura. Structura este o matrice generatoare de evenimente, acestea neavând nici o influență asupra structurii ca atare. Dacă evenimentul ar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
the courses that she followed and on the professors who taught them. Among all, Marcel Mauss, Célestin Bouglé, Jean Marx and Meillet recur most often in Cristescu’s notes. While noting that Mauss’ course is not relevant to her work (“neinteresant pentru mine”, 5.XII.1933), Cristescu’s remarks show a warm professional and human relation that was surely most helpful: “Saturday, 2 December [1933]/(...) p.m.: course with Mauss. He greeted me with great joy before starting the course. At the
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]