809 matches
-
El credea că toate poeziile pe care le cunoaște surioara lui le știe și el. Dar de versurile astea habar n-a avut. Întrebările lui Sorin sunt curmate de glasul catifelat și cald al fetiței. Sticlea în ochii umezi ceva nelămurit, Știam că va muri și c-o s-o doară. Mi se părea că retrăiesc un mit Cu fata prefăcută-n căprioară”... E tare lungă această poezie. Și grea. Băiețelul nu-nțelege chiar toate cuvintele. Poate că, mai târziu, o să-i
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și c-o s-o doară. Mi se părea că retrăiesc un mit Cu fata prefăcută-n căprioară”... E tare lungă această poezie. Și grea. Băiețelul nu-nțelege chiar toate cuvintele. Poate că, mai târziu, o să-i spună Sorina ce-nseamnă „nelămurit”, „retrăiesc”, „mit”, vorbe pe care Sorin abia le poate pronunța. Dar micuțul pricepe că versurile, chiar dacă par a fi triste, sunt tare frumoase. O s-o roage pe surioara lui să ncerce să-l învețe această poezie. -”...Vai, cum doream ca
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
formațiuni străine una de alta, mai zice Tîrnăcop printre trosnituri, pîrîieli, aproape pufăind, simțind că se îneacă. Uite așa gravităm noi în jurul lor, zice Bătrînul, ca muștele în jurul unei grămezi de scîrnă, ca să înțeleg și eu mai bine, intervine puțin nelămurit Poștașul, de ce ziceați că taman asta a fost miza nenorocirii, că pentru asta au murit atîția oameni, ca să iasă și unii, și alții cu fața curată? Ai priceput, zice Bătrînul, Armata a tras la Timișoara și a făcut ravagii, deci
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
spusele Petrache. Atunci îs în primejdie!... Doar nu ești dezertor - a încercat să-l liniștească Petrache. Nu sunt dezertor. Nu! Ferească-mă Dumnezeu! Sunt... un evadat. Și cu rușii nu-i de glumit - a precizat Costăchel. La auzul acestui cuvânt nelămurit pentru ea, Măriuca a rămas cu ochii larg deschiși, ca niște hăuri... În ei nu mai puteai deosebi întrebările de starea de groază. Nu te teme, Costăchele - a intervenit Petrache. Chiar dacă te vedea cineva, tot nu te putea recunoaște.Abia
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
evident faptul că erau de câteva ori mai mari. Nu aveam prea multe, ca să pot continua. Și e normal să faci și greșeli, că nu poți să iei Întotdeauna un băț de capătul care trebuie. Cu toate astea, aveam sentimentul nelămurit că urma să-i mai fac o vizită lui Jeschonnek. 8 După ce am plecat de la Pschorr Haus, am intrat În Haus Vaterland, care adăpostea atât cinematograful În care trebuia să mă Întâlnesc cu Bruno Stahlecker, cât și un număr aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
putut lua minute bune să identific vocea cultivată, cu un ușor accent de Frankfurt, care mi-a răspuns la telefon. Oricum, bărbatul și-a declinat identitatea de Îndată ce a confirmat numărul. — Îmi cer mii de scuze, am articulat eu cât mai nelămurit, am greșit numărul. Dar când am pus receptorul la loc, am știut că nu era deloc așa. 9 După o slujbă scurtă la Nikolai Kirche de lângă Molken Market, trupurile celor doi au fost Înmormântate, unul peste celălalt, Într-un mormânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și ce este În plus... Asta e treaba În crescătoria noastră de lupi. Fiare și cântare grele, sensibile la pasul elefantului.” Prietenul Îl Întreabă: „Dar ție nu ți-e frică de lupi?” și el Îi spune ca În Shakespeare că „nelămurită taină sunt amenințările și frica, o clipă de o pierzi pe una din vedere, Își face loc cealaltă.” „Dispare frica, apare ura, așa că, dragul meu... Puh!... Știu că ai să pleci! Nu-i loc de lacrimi, prietene, și nici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
din fratele tău. Îți vei aminti mereu de el, de președintele Americii asasinat la Dallas, Îți vei aminti și vei spori cu această amintire chipul unei vieți sărace și chinuite, pe care nimic și nimeni nu o va putea schimba. Nelămurit mister, nelămurită soartă, la fel de cumplită ca și un asasinat. Și, slavă Domnului, aproape periodic, vei mânca plăcintă cu mere. Prin gări, prin autogări, pe la cantine, pe la autoserviri. Prețul, un leu și treizeci și cinci de bani. Dacă Lenin ar putea vedea astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tău. Îți vei aminti mereu de el, de președintele Americii asasinat la Dallas, Îți vei aminti și vei spori cu această amintire chipul unei vieți sărace și chinuite, pe care nimic și nimeni nu o va putea schimba. Nelămurit mister, nelămurită soartă, la fel de cumplită ca și un asasinat. Și, slavă Domnului, aproape periodic, vei mânca plăcintă cu mere. Prin gări, prin autogări, pe la cantine, pe la autoserviri. Prețul, un leu și treizeci și cinci de bani. Dacă Lenin ar putea vedea astăzi revoluția tehnico-științifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dispărea pur și simplu. Eu nu am îndrăznit să-mi pun întrebarea dacă și eu eram la fel de pregătită să fac un compromis. Erau multe întrebări pe care nu eram pregătită să mi le pun. Dacă nu ar fi fost treaba nelămurită cu Ed și sentimentul sâcâitor că mă împăcasem cu Mark doar pentru că era soluția cea mai la îndemână, m-aș fi simțit probabil puțin mândră de mine. Până la primul telefon. Era Lisa. Sper că ești fericită, se răsti ea. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
spus ferm, nu mi-o închipui pe Lee împiedicându-se beată la o petrecere, undeva afară, la două noaptea sau când s-a întâmplat. E de-a dreptul ridicol și sunt surprinsă că cineva poate crede asta. Dar sunt încă nelămurită, a adăugat ea, nu înțeleg ce cauți aici. Până la urmă ai fost la poliție, nu-i așa? Le-ai spus ce mi-ai spus și mie, și să sperăm că măcar se vor gândi la asta. Deci de ce ai venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în râs ca un copil. — Ei asta-i, cum o să ard? N-am nimic! Călugărul privi picioarele cu rănile sângerânde, mâinile cu degetele învinețite și pe piept carnea supurândă, jupuită de pielea carbonizată, și dădu din cap într un fel nelămurit, fără să se înțeleagă dacă nega sau afirma ceva. — Te așteptam, sfinția ta, știam că o să vii, dar nu credeam că o să vii chiar din primul ceas de cum am ieșit din Ediculé. — Să nu te înșeli, măria ta, și să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rău. Nu știu ce mi-a venit. Probabil imaginația îmi joacă feste. Devine din nou vioaie și își lăsă capul pe umărul lui Marius. Hai, să uităm ce s-a întâmplat. Nu vreau să stricăm prima noastră seară cu prostiile mele. Chiar dacă nelămurit în privința motivelor care conduseră la atitudinea ei bizară, trebuie să-i dea dreptate. Este prima lor seară după îndelungata lui plecare și nu merită să o strice cu întrebări insistente. La momentul potrivit o va întreba, cu siguranță. Holul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pentru care lua câțiva lei, căci bunica mea rămăsese fără mijloace. Numai mai târziu începu să aducă acasă ceva un frate al ei. Eu n-o țin minte cum era la față, decât foarte vag. Am mai mult o impresie nelămurită despre ființa ei, despre esența ei sufletească, despre ceva cald și lipit cu patimă de copilul acela, care azi sunt eu. Dar această impresie ne-lămurită a mea, adăugată cu cele ce am auzit despre ea, au alcătuit în mintea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
încrețituri fine. De altfel, toți ceasornicarii sunt mai mult sau mai puțin filozofi. (Își aleg meseria din cauza firii lor? Ori devin filozofi din cauza meseriei?) Ceasornicul, angrenaj de forțe, "lecție" de determinism - cu sistemul lui de sori strălucitori, cu palpitul spiralei nelămurit și sur închipuind o nebuloasă, cu pretenția coardei de perpetuum movens 1 al rotației dintre cele două capace - e un univers în miniatură, pe care maistrul îl descompune prin analiză și-l reconstituie prin sinteză. Iar răbdarea, supunerea la obiect
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
din Moldova, clasică prin frumusețea fină a peisajului, cu "cerul italian" deasupra - așa cum l-a numit un călător străin care a trecut acum o jumătate de veac prin locurile acestea. Adela însă și-a exprimat cu hotărâre preferința pentru zările nelămurite dinspre apus, de unde izvorăsc apele multe, pe care le aduce în câmpie Ozana. Am fost surprins de preferința ei pentru sublim, stare de suflet eminent masculină. Sensibilitatea ei... Dar văd că despic în mai mult de patru firul de păr
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
îi stătea în puteri. Simțea că i se rup vinele iar picioarele i se înfundă în puntea de stejar. Ploaia îi răcorea fruntea și trupul scotea aburi. O pală de vânt îi azvârli căciula în puhoi. Din pâclă răsunau chemări nelămurite. Omul căpătă deodată în braț o putere grozavă și trunchiul păru a se ușura. țăranul ținea în vârful prăjinii forța nemăsurată a apelor. în fața încordată, cu mușchii încleștați și cu o voință supraomenească, dinții mușcau buzele. încet-încet copacul se îndrepta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
val, o plavie aducea sub ea o babă groasă, adică, scurtă și fără crăci, o răchită. Se iscă zarvă și căngile mușcară grăbite în plavie. Sub vântul ce căzuse, ploaia curgea mai liniștită. Negurile se depărtau, lăsând în loc o lumină nelămurită. în josul stăvilarului gârla încă bubuia, dar șuvoaiele din cer, pe încetul, încetară. în cojoacele albe, sus pe punte se mișcau spinări încordate. De sub nori, zorii se iveau lăptoși. BABELE Măruntă și cu tulpan în cap, Aglaia bătea în mijlocul casei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
litost“, pe care Kundera îl definește așa - „o stare de tulburare adâncă provocată de constatarea subită a propriei nefericiri“, „un sentiment al infinitului asemănător cu un acordeon deschis, o sinteză din multe altele, compasiune, remușcare și un soi de dorință nelămurită... Nu știu cum ar putea cineva să înțeleagă sufletul omenesc fără asta“. Sunt convinsă că, dacă sunt îngânate câteva din aceste cuvinte speciale, e imposibil să nu primești ceva din irepetabilitatea lor, devenind, la rându-ți, de netradus. Căldură și „răutăcisme“ Cabală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
la plata orelor suplimentare. Treaba fiind terminată, Își propuse să viziteze și echipa care opera cam la două sute de metri, În partea de nord a lucrării principale, unde desigur se impunea, indicațiile sale. La un moment dat, avu o senzație nelămurită de prăbușire În gol!! Mersul Îi era nesigur, reușind cu greu să se mențină pe verticală, În timp ce cavitatea bucală se congestiona, contractându-se!! Încercă să nu dea atenție acestor simptome stranii, punându-le În sarcina sistemului său nervos, a oboselii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o vom regreta mai târziu.Vino...!” Docilă, Atena se supuse fără alte comentarii. Intrară În hotelul unde Tony Pavone - spre surprinderea lui - avea să constate bucuros: pasiunea fetei se deslănțui cu toată vigoarea de o așa manieră Încât, avea senzația nelămurită,el fiind acela ce căzuse pradă Leoaicei Înfometate...!! Apsolut toate femeile Îmbrățișate la timpul trecut - femei cu inimă de piatră - se evaporau În fața curățeniei sufletești, a iubirii de fată...!! Momentele cari se derulau puteau fi considerate de o supremă delicatețe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pronosticurile. Nu multe popoare se pot lăuda cu acest meșteșug moștenit, pot spune chiar, Înbunătățit dealungul veacurilor! Numai când mă gîndesc la grătarul cu mititei...!!” Atena se Întristă. Îl strânse ușor În brațe, șoptindu-i abea perceptibil: „O teamă oarecum nelămurită nu-mi dă pace...! Acolo, În țara ta - pot Întâmpina o surpriză...?” Tony Pavone intui unde se duce cu gândul fata... O sărută duios, monologând. „Care-i părerea ta...? O femeie are răbdare ori e dispusă să aștepte mai mult
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ca În primăvara să fie gata...!” Făcură cale Întoarsă, iar pe la mijlocul lacului Tony Pavone avu o senzație ciudată: starea lui de echilibru pe verticală se accentua periculos iar la fiecare pas efectuat, mersul devenea tot mai nesigur! Avea o senzație nelămurită a cavității bucale În timp ce respirația Îi era tot mai anevoiasă! O sudoare rece Îi brăzda fruntea, fiindu-i frică...! Cu ochii puternic injectați privi cu teamă platoșa de ghiață, Încremenind. Uriașa carapace dansa ondulatoriu, trosnind infernal!! Puțin mai lateral un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
unei trepidații violente și, totul băltea În jurul lui. Cu răbdare dezbrăcă tot ce avea pe el rămânând gol, și cu un mare efort de voință manevră corpul până În momentul când se mută În partea comodă a patului. Era dezorientat...! O nelămurită obsesie Îi contamina memoria, În mod inexplicabil. Se trezise după un somn ce durase milenii, după o călătorie În timp, depășind cu ușurință, Însăși viteza luminii...!! Într-un târziu avea să constate totuși, vibrațiile electrice aveau tendință de a-și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
parfumat al primăverii. Mai făcu unele mișcări de desmorțire a cartilajelor evident Înțepenite de atâta inactivitate, privind neutră interiorul Încăperii. Se duse din nou la fereastră contemplând câteva momente trecătorii ce erau Îmbrăcați primăvăratec, fiind Învăluită de o dorință, ceva nelămurit, poate chiar o mică curiozitate de-a explora Împrejurimile. Câteva momente mai târziu avea să constate fericită, inspirația fusese de bun augur, Soarele mângâindu-i cu căldură obrajii, savurând bucuria existenței sale. Se Îndreptă agale către Piața Pantelimon, pe vremuri
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]