620 matches
-
lumina normalității, împingându-i spre alte suferințe de ordin moral. Tulburătorii de ape, de conștiințe, care dacă ar fi trecut măcar pe lângă torturile îndurate de martirii închisorilor, poate s-ar fi târât ca râmele, umiliți ca netrebnicii, cerând îndurare la nelegiuiții torționari făuriți de partidul comunist și securitatea lui, adică de insecuritatea criminală a poporului. Chestionatorii, răscolitorii de conștiințe în realitate colportatori, gonflatori de suspiciuni au servit și servesc direct și indirect partidul comunist, securitatea acestui nelegiuit opresor al oamenilor și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
n-are carte Însă în lume are multă parte. Nu e cinstită, dar acum se pare C-a obținut în lume doar onoare Și luptă să se mențină-n top Vrând să doboare orișice record. Și-a încercat, să știți, nelegiuita Să-nfrunte oameni grei, fiindcă mita I-a dat puteri ca-n lume să zdrobească Pe oameni în noroi să-i tăvălească. Căci milă n-are, dar are tupeu Chiar dacă minte, nu îi pare rău Și-aceasta, dragii mei, în
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
supună senatului universității din Padova, când avea să Își termine mandatul, se intitula: Întrebare despre apă și pământ. După laurul poetic, această mică lucrare avea să Îi ofere glorie eternă printre Înțelepți. O scrisese pentru a combate afirmația ilogică și nelegiuită că, În orice punct al globului, apele s-ar putea ridica deasupra pământurilor ieșite la suprafață și că, În emisfera australă, ar fi putut exista și altceva În afară de ocean. Acele teorii erau nebunești, și totuși nu puțini le susțineau, invocând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-Ți fierbinți rodesc Iubiri Să spele-n sânge nesfârșit păcat. Zdrobit și sfâșiat cu vina noastră, Te mistui în tot chinul arzător, De jale Ți-este lacrima sihastră Pentru al nostru suflet pierzător. Te biciuim și Te lovim cu sete, Nelegiuiți, punem cununi de spini. Când pentru ură nu avem regrete, Mâhnire-s ochii Tăi, cu milă plini. Pe lemnul sfintei cruci duci grea povară, Pentru păcatul nostru simți dureri, Când Te hrănim cu fierea cea amară, Tu ne-nvelești cu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și am confecționat din ele două torțe, înfășurând cârpele la capătul țărușilor, apoi aprinzându-le de la cruce. I-am dat una lui Dolphine și i-am spus: — Ia-o înainte. Mergeam cu pași mari prin groapa de nisip, ca niște nelegiuiți, cu bețele aprinse în mână. Terenul nisipos ne îngreuna înaintarea. La lumina torțelor am zărit ofrandele de pe morminte - buchete pricăjite de flori și statuete religioase plasate ici și acolo pe mici ridicături de nisip. Dolphine mormăia nemulțumit că pe gringos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fals în altă parte ca să șterg orice urmă. „N-am nici o îndoială că așa s-au petrecut lucrurile, zicea indignat Mopsul. Și cu ce scop? Asta-i bună! Vrea să se așeze pe fotoliul Bătrânului, să bea din limonada lui, nelegiuitul”. — Înțelegi, Daniel, ești învinuit de crimă. Și eu alături de tine. Ce facem acum? Arăta palid. Pretinsese odată că el făcea o distincție între onoare și bunul simț și că în fața lui Dumnezeu onoarea nu înseamnă nimic. Acum mă convingeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
numai dacă ai făcut tu însuți cântecul. Uite, acum am ascultat mai bine cântecul pe care-l cânt și am socotit că minte. Am văzut săraci și la noi și la aceștia din Ta Kemet. Oare săracul e rău și nelegiuit? Eu cred că nu. - Tu ai cunoscut sărăcimea, Iahuben? îl întrebă Auta surprins. - N-am prea cunoscut-o. Când eram copil, nu mă jucam cu copiii meseriașilor. Tata a fost soldat și hrana nu ne-a lipsit. Dar am văzut
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
deșartă rămas-au urna, A lui Danau fiici auzind cîntarea-ți Fermecătoare. {EminescuOpIV 401} Lyde-asculta crimele-acelor fiice, Căci pedeapsa lor e să umple vasul, Ce de-apururi fără de fund se scurge - Soarta-ndelungă Urmărește crimele mari în iad chiar; Căci păcat mai nelegiuit putea-s-ar Decât moarte soților lor cu aspru Fier să le deie? Una numai, demnă de-a nunții faclă, Vicleni frumos pe cumplitu-i tată, Strălucind vestită de atunci prin secoli, Nobila fiică! - "Scoli, ea zise, tânărul soț trezindu-și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de departe. Au ocolit puțin, au trecut pe Grivița, în cele din urmă au ajuns la locul de veci al croitorului. Când au început să cadă bulgării, femeia răposatului a picat grămadă la pământ. Preotul se ruga pentru odihna tuturor nelegiuiților morți fără spovedanie: "...și iartă-le lor, Doamne, cele ce-au greșit și ascultă-i, că, de-au făcut strâmbătăți, au plătit, pentru că nu se află bucurie nedesfătată de griji..." După înmormîntare s-au întors la casa văduvei, la praznic
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mod profanator formele bărbătești, femeiești și pe cele ale animalelor, de parcă Ziditorul ar avea nevoie de ajutorul făpturilor Sale pentru a-Și isprăvi Zidirea? Cind în mințile voastre și în cele ale fiilor voștri s-a strecurat îndoiala vătămătoare și nelegiuită, îndoiala care vă îndepărtează de Creator, de Cartea Sa, de Trimisul Lui și de Comunitatea Credincioșilor, îndoiala care face să crape zidurile și chiar temeliile Granadei? Pe măsură ce tata vorbea, tonul lui se făcea în chip simțitor mai puțin vesel, gesturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ne grăbi descurajarea; iar dacă am fost aduși la Alhambra astăzi, a fost nu pentru a critica acțiunile cârmuitorilor noștri, așa cum vizirul a vrut să ne facă s-o credem, ci pentru a declara că ne învoim cu hotărârea lor nelegiuită de a preda Granada.“ Șeicul aproape că urla; barba îi vibra de mânie și de ironie amară. „Nu fiți indignați, frați drept-credincioși, căci, dacă al-Mulih ne-a ascuns adevărul, nu a fost cu gândul de a ne trage pe sfoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
am auzit de curând pe un șeic de vază susținând că majoritatea suveranilor din vremea noastră, dacă nu cumva chiar toți, își sporesc veniturile prin dări care-s interzise de Legea lui Dumnezeu, că toți sunt niște hoți și niște nelegiuiți și că, drept urmare, orice persoană care mănâncă la masa lor, care acceptă de la ei cel mai mărunt dar sau care stabilește cu ei legături de familie, devine complice la hoțiile și la nelegiuirea lor. Răspunsul meu a fost însoțit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care au distrus țările islamului. De altfel, poți să stai liniștit, sultanul nu m-a poftit la masa lui, nu mi-a oferit nici un dar și nici nu mi-a acordat mâna fiicei sale. Nu sunt așadar nici hoț, nici nelegiuit și nu risc să mă pomenesc azârlit în focul Gheenei. Numai că sora mea este tot printre leproși! Chipul lui Harun s-a posomorât. — Ai să te duci curând s-o vezi? — Aștept un cuvânt de la șeful cancelariei domnești. Prefer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un eveniment dintre cele mai ciudate: într-o grotă din apropiere de Manfalut, s-a găsit o statuie din plumb înfățișând pe unul dintre aceste animale, în mărime naturală, acoperită de inscripții faraonice. Socotind că era vorba de un idol nelegiuit, cârmuitorul Egiptului din vremea aceea, un anume Ibn-Tulun, a poruncit să fie distrusă. De la o zi la alta, crocodilii s-au dezlănțuit, atacând cu ură oamenii, semănând spaimă și moarte. Abia atunci s-a înțeles că statuia fusese înălțată sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
artiști produc la Roma capodopere în fața cărora anticii ar păli de invidie. O lume e pe cale să renască, având o privire nouă, o ambiție nouă, o frumusețe nouă. E pe cale să renască aici, acum, în această Romă coruptă, venală și nelegiuită, cu banii extorcați de la germani. Nu e oare asta o risipă foarte utilă? Nu știam ce să cred. Binele și Răul, adevărul și minciuna, frumusețea și putregaiul erau atât de amestecate în mintea mea! Dar poate că asta era Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Asta încearcă să evite oamenii din țara mea. Ca cineva să aibă ambiția de a se substitui Creatorului. — Dar principele care are drept de decizie asupra vieții și morții nu I se substituie lui Dumnezeu într-un mod mult mai nelegiuit decât pictorul? Dar stăpânul care are sclavi, care-i vinde și-i cumpără? Glasul pictorului crescuse cu un ton. M-am străduit să-l liniștesc: — Mi-ar plăcea, într-una din zile, să-ți vizitez atelierul. Dacă m-aș hotărî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
hohote. Când intrase în Capela Sixtină, se pare că noul pontif strigase la spectacolul oferit de bolta pictată de Michelangelo: „Asta nu e biserică, ci o etuvă umplută cu nuduri!“, adăugând că era decis să acopere cu var acele înfățișări nelegiuite. Pe Dumnezeu, și eu aș fi putut să scot același strigăt! Contactele mele cu romanii mă dezbăraseră de unele prejudecăți legate de pictură, de nud și de sculptură. Dar nu în lăcașele de cult. Acestea erau sentimentele mele la înscăunarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
face mișcări de relaxare.) ARTUR (Încă nelămurit.): Iar vă certați? CĂLĂUL (Perfid, către ARTUR.): M-a speriat! A dat buzna urlând! GARDIANUL: Eu te-am speriat? Mârșavule! CĂLĂUL (Către ARTUR.): Tot timpul are ceva cu mine. GARDIANUL (Către ARTUR.): Domnule! Nelegiuitul ăsta a vrut să vă taie capul! CĂLĂUL (Bufon.): Eu? Minciună și iar minciună! (Către ARTUR.) E ranchiunos, se răzbună pe mine pentru că am copilărit împreună... GARDIANUL (Arată către topor.): Iată dovada! (Către ARTUR.) Dacă nu intram adineaori pe ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
diversele tradiții religioase au folosit din plin simbolismul Punții primejdioase sau cel al Porții strâmte. În mitologia iraniană, Puntea Cinvat este trecută de răposați în călătoria lor post-mortem: pentru cei drepți este lată de nouă lungimi de lance, dar pentru nelegiuiți este îngustă "precum tăișul unui cuțit" (Dînkard, IX, XX, 3). Sub Puntea Cinvat se află prăpastia fără fund a Infernului (Vidîvdat, III, 7). Tot pe Puntea aceasta trec misticii în călătoria lor extatică spre Cer; pe aici a urcat, în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
EminescuOpVI 424} Și se tot tiranisește. Toți cei ce trăiți în lume Luați pildă de la mine: Starea cea de pătimire Ce mi-au fost foarte împrotivire, Să nu mai fie altul în lume Nenorocos ca și mine. Norocule blăstemate, Ce nelegiuite fapte Vezi întru ale mele urmări, Întru tot feliul de stări Îți bați joc de omenire. O, nedreaptă cumpănire, Apoi fiind dar cumplită De ce ești și otrăvită, Unora le răpești de față Altora le urci în brațe. De suspine lumea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din dinți împotriva mea, mă lovește și mă străpunge cu privirea Lui. 10. Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc și mă bat peste obraji, se înverșunează cu toții după mine. 11. Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți și mă aruncă în mîinile celor răi. 12. Eram liniștit, și m-a scuturat, m-a apucat de ceafă și m-a zdrobit; a tras asupra mea ca într-o țintă. 13. Săgețile Lui mă înconjură de toate părțile, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
mă umplu de rușine și din adîncul minții mele duhul mă face să răspund. 4. Nu știi tu că, de mult de tot, de cînd a fost așezat omul pe pămînt, 5. biruința celor răi a fost scurtă și bucuria nelegiuitului numai de o clipă? 6. Chiar dacă s-ar înălța pînă la ceruri și capul i-ar ajunge pînă la nori, 7. va pieri pentru totdeauna, ca murdăria lui și cei ce-l vedeau vor zice: "Unde este?" 8. Va zbura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
vreo fericire. 26. Și amîndoi adorm în țărînă, amîndoi sunt mîncați de viermi. 27. Știu eu bine care sunt gîndurile voastre, ce judecăți nedrepte rostiți asupra mea. 28. Voi ziceți: "Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiții?" 29. Dar ce! n-ați întrebat pe călători, și nu știți ce istorisesc ei? 30. Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruțat, și în ziua mîniei, el scapă. 31. Cine îl mustră în față pentru purtarea lui? Cine îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
tu zici: "Ce știe Dumnezeu? Poate să judece El prin întunericul de nori? 14. Îl înfășoară norii, nu vede nimic, bolta cerească abia dacă o străbate!" 15. Ce! vrei s-apuci pe calea străveche pe care au urmat-o cei nelegiuiți, 16. care au fost luați înainte de vreme și au ținut cît ține un pîrîu care se scurge? 17. Ei ziceau lui Dumnezeu: Pleacă de la noi! Ce ne poate face Cel Atotputernic?" 18. Și totuși Dumnezeu le umpluse casele de bunătăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ploaia munților și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9. Aceia smulg pe orfan de la țîță, iau zălog tot ce are săracul. 10. Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii și-s flămînzi; 11. în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12. în cetăți se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniți strigă... și Dumnezeu nu ia seama la aceste mișelii! 13. Alții sunt vrăjmași ai luminii, nu cunosc căile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]