641 matches
-
model este ceva mai bun (89,3%). În cele ce urmează vom accepta o evoluție a lui g’ neliniară în raport cu variabilele P, R, T și L, evoluție exprimată prin formula: )()()()(' LfTfRfPfgest +++= unde cel puțin una din cele patru funcții este neliniară. Pentru estimarea parametrilor funcțiilor vom folosi procedeul lui L. Bean și D. Zaiț, prezentat pe scurt în secțiunea V.1.1. Ordinea de prioritate a introducerii variabilelor exogene în model este dată mărimea absolută a coeficientului de corelație dintre aceste
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
calitatea ajustării, superioară modelelor liniare. O altă observație privește semnele coeficienților de regresie: ele reflectă de această dată în totalitate sensul dependențelor dintre g’ și variabilele exogene (pozitive pentru P, R și L, negativă pentru T). Înseamnă aceasta că modelul neliniar aditiv de mai sus exprimă cel mai bine realitatea? Credem că numai verificarea sa ulterioară pe o perioadă îndeajuns de lungă ar putea da răspunsul. Scorul ridicat al coeficientului de determinație este mai degrabă un indicator al valorii teoretice a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Însă, după cum arătam în secțiunea V.1.1, este destul de greu de crezut că ecuațiile parțiale ale modelului descriu exact relațiile de cauzalitate dintre variabilele exogene și cea endogenă. În continuare vom încerca să ajustăm curba g’ utilizând un model neliniar multiplicativ de forma. În urma rulării analizei de regresie se obține (figura 5.11). După părerea noastră, acest model nu poate fi considerat satisfăcător din nici un punct de vedere. Pe de o parte, puterea sa de a exprima variația lui g
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sporită ar putea căpăta o serie de factori de natură macroeconomică (cum ar fi ritmul de creștere al pieței fiecărui sector de activitate sau intensitatea concurenței din sector). În cele ce urmează vom construi pentru estimarea lui g’ un model neliniar adititiv de forma. Să studiem mai întâi dependența indicelui de creștere de rata profitabilității. Graficul se găsește în figura de mai jos. Forma curbei ne sugerează o dependență exponențială. Analiza de regresie rulată cu ajutorul programului SPSS ne permite să scriem
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
se exprimă ca funcție de rotația activelor T. Graficul de mai jos ne sugerează din nou o dependență parabolică. Diferența se estimează așadar cu ajutorul ecuației. Curba g’ ajustată se este reprezentată în figura 5.27. O posibilă formă a unui model neliniar multiplicativ pentru estimarea lui g’ este următoarea (utilizând aceleași variabile dependente). Liniarizarea ecuației de mai sus prin logaritmare conduce la. Valoarea coeficienților de regresie este determinată cu ajutorul programului SPSS. Modelul poate fi acceptat cu un nivel de încredere de 96
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
alte întreprinderi (nici chiar din aceeași ramură de activitate). Fiecare firmă își are traiectoria sa proprie și nimic nu garantează că modelele construite pentru ajustarea acestei traiectorii vor fi valabile în cazul altor firme. Să încercăm acum elaborarea unui model neliniar aditiv pentru ajustarea lui log g’, utilizând ca variabile exogene logaritmii variabilelor P, R, L și T (aceasta va fi ordinea introducerii lor în model). Forma generală a modelului este. Ecuațiile de regresie parțiale care se obțin sunt următoarele. Se
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
30). Gradul de verosimilitate a acestui model este foarte ridicat, ținând seama că, după cum arată testul Student, toți parametrii ecuației de mai sus pot fi garantați cu un nivel de încredere de 99,9%. Interesante sunt și următoarele două modele neliniare care exprimă dependența cifrei de afaceri de singur volumul activelor totale. Graficul arată astfel. Cu privire la ecuația de regresie putem emite două ipoteze rezonabile: ecuația de regresie este una de gradul doi, de forma. Primul model are dezavantajul că unele valori
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
liniare. Principalul lor dezavantaj: sunt destul de complicate, atât ca formulare cât și ca rezolvare. 5. Merită încercate și modelele neliniar-aditive logaritmice, rezolvate prin procedeul elaborat de L. Bean și D. Zaiț. 6. În unele cazuri s-au dovedit utile modelele neliniare simple, de formă parabolică sau exponențială. În ceea ce privește politica financiară a firmei “X”, modelele elaborate ne permit să tragem următoarele concluzii: 1. Profitul este cea mai importantă sursă de creștere a firmei. Din nefericire, rata profitului sale a fost foarte redusă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
viața o profundă recunoștință. La Neapole ăși continuă activitatea de aprofundare a cunoștințelor în domeniul matematicilor și o finalizează prin susținerea, la 25 iunie 1932 a doctoratului în matematici cu teza: Asupra unei probleme de contur pentru o ecuație diferențială neliniară cu derivate parțiale de ordinul al patrulea cu caracteristici reale duble. Revenit în țară, după efectuarea unui scurt stagiu de perfecționare la Universitatea din Göttingen-Germania, D.I. Mangeron își începe cariera universitară la Catedra de Analiză matematică a Universității din Iași
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
al nervului îPGAN) - N1 la stimuli sonori tip click-uri filtrate, ½ sinusoidă, administrați repetitiv de 100 - 2000 de ori la 10 Hz. Amplitudinea undei N1 este direct proporțională cu intensitatea sonoră, iar latența este invers proporțională cu ea, dar ambele variază neliniar cu prezența unui punct de inflexiune situat la 80 dB. Porțiunea bazală a cohleii răspunde la frecvențe de peste 8 kHz și intensități ridicate de 95 dB, iar porțiunea medie și vârful răspunde la frecvențe medii de 2-4 kHz și intensități
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
it. pelo, fr. poil, alb. flok, sl. volos/vlas/wlos/las/los, magh. haj, germ. Haar, lit. valaī „părul din coada calului; undiță”, pers. vars, vind. válças „ramură” etc. 4. Tendința generală a limbajului uman de trecere treptată de la expresia neliniară, în care trăsăturile fonetice sunt condensate și chiar suprapuse într-o izbucnire silabică de durată minimă ce poate fi redată pictografic, la desfășurarea succesivă a componentelor fonetice ale silabei, componente reduse numeric și apte pentru reprezentare grafică liniară, nu este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
opționale; e)reorganizarea cursurilor de masterat; admiterea la masterat se va face pe două consorții: Fizica plasmei, Optica, Biofizica și Fizica Medicală și Autoorganizare (consorțiul I), și Straturi subțiri, Proprietăți ale straturilor fine și ultrafine, Fizica aplicată și Teoria fenomenelor neliniare (consorțiul II); în cadrul acestor consorții, vor există cursuri comune pentru toate specializările, cursuri comune pe grupe de specializări și cursuri specifice fiecărei specializări; specializarea propriu-zisă la masterat va fi determinată de tema lucrării de disertație pe care masterandul o realizează
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
celulară. Pe baza acestui grafic se poate estima atât gradul deficienței beta celulare cât și cel al rezistenței la insulină care au determinat nivelele glicemiei și insulinemiei à jeun observate la subiect. Modelul HOMA constă dintr-un număr de ecuații neliniare care prezic concentrația glucozei și a insulinei à jeun pentru orice combinație între funcția beta celulară și rezistența la insulină. Pe baza acestor predicții se poate estima funcția beta celulară (% β) și sensibilitatea (% S) la insulină prin măsurarea glicemiei și
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
ș.a.m.d.; toate acestea fiind, la rândul lor, CAS între care există interacțiuni. Un sistem adaptiv complex poate dobândi și, de regulă, dobândește comportamente noi, care decurg din aceste interacțiuni. Deoarece interacțiunile determină apariția unor rețele, comportamentul sistemului este neliniar, ceea ce înseamnă, în esență, că modificări mici în anumite puncte ale rețelei pot determina schimbări majore în comportamentul sistemului, dar și că schimbări mari pot să nu aibă niciun efect. Ca urmare, atunci când într-un sistem adaptiv complex se întâmplă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sisteme; e) interacțiunile dintre agenți și dintre sisteme sunt încorporate altor sisteme; f) comportamentul sistemului în ansamblul său emerge din interacțiunile dintre agenți; g) acțiunile unui agent schimbă contextul altor agenți; h) sistemul poate învăța noi comportamente; i) sistemul este neliniar, adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem; j) comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la nivel de detaliu; k) predicțiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile; l) ordinea este o proprietate inerentă sistemului și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
feedback către înlocuirea termenului de ,,mecanism” prin cel de „proces”, considerat mai apropiat de realitate în cazul CAS. În condițiile în care sistemele adaptive complexe funcționează departe-deechilibru, iar componentele acestor sisteme sunt interconectate printr-o rețea de legături și conexiuni neliniare, un sistem devine „extrem de senzitiv la influențele externe. Mici intrări determină efecte mari, uneori destructive.” (Prigogine, Stengers, 1985), ceea ce poate duce la reorganizarea întregului sistem. Acest proces se datorează și feedbackului pozitiv. „În aceste condiții departe-deechilibru vedem că fluctuații sau
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
concepte esențiale de feedback pozitiv și negativ trebuie să fie utilizate pentru a descrie procesele feedback integrate multiple din sistemele adaptive complexe și trebuie regândită însăși natura feedbackului în acest context, pentru a putea include ulterior influențele multinivel, multiproces și neliniare. 2.6. Dependența de traiectorie, istoricitate și legea profitului crescător B.W. Arthur observă că teoria economică clasică este bazată pe ipoteza implicită conform căreia economia este dominată de bucle feedback negative, ceea ce conduce la dominanța unei concepții a legii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mai sus. Partea I Sisteme cibernetice din economie Capitolul 1 Întreprinderea ca sistem adaptiv complex Termenul de Sistem Adaptiv Complex se referă, după cum am văzut, la un sistem interdependent compus din subsisteme cuplate între ele care coevoluează într-un mod neliniar, uneori haotic în vederea adaptării și autoorganizării în concordanță cu condițiile impuse de mediul înconjurător. Întreprinderea este unul dintre cele mai bune exemple de CAS. Studiile și aplicațiile legate de complexitatea întreprinderii sunt la început, dar ele oferă o mare varietate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
specializate, dar care formează între ele procese și mecanisme feedback cu ajutorul cărora întreprinderile se pot regla și autoregla în funcție de evoluția complexă a altor sisteme economice și sociale din mediul lor înconjurător. Aceste bucle feedback conferă întreprinderii un caracter de sistem neliniar, deci și posibilitatea de a funcționa la limita haosului sau chiar în regim de haos atunci când sunt necesare anumite procese autoorganizatoare prin care ea să devină mai bine adaptată mediului extern. În continuare, vom trece în revistă câteva dintre cele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și numai cele mai eficiente strategii de decizie vor supraviețui. Aceasta face ca, în timp, sistemul să se adapteze la schimbările din mediu și să răspundă în mod adecvat apariției unor ,,anomalii”. Interacțiunile dintre agenți în sistemele adaptive complexe sunt neliniare. În cazul piețelor de capital acest lucru este demonstrat de faptul că, în cazul interacțiunilor cauză-efect, anumite modificări mici produc rezultate exagerat de mari. Apariția crizelor și crahurilor bursiere este o dovadă a acestui lucru. În sfârșit, mecanismele feedback, care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
erau ordonate devin dezordonate și însăși traiectoria de evoluție a sistemului începe să se modifice. Această zonă de „prehaos” se numește turbulență. Turbulența poate sau nu să se transforme în haos, condițiile de trecere între cele două stări ale sistemelor neliniare complexe fiind încă incomplet cunoscute. De regulă, turbulențele sunt însoțite și uneori prevestite de fenomenul de volatilitate, adică o variație mare în sus și în jos a prețurilor de pe piețele financiare sau a indicatorilor care caracterizează aceste piețe. 2.4
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
crize financiare și chiar a unor catastrofe care apar neregulat, pe neașteptate și cam la fiecare generație. Mulți au pus apariția acestor turbulențe pe seama lăcomiei, turpitudinii, dorinței de îmbogățire rapidă, speculanților, încrederii naive a oamenilor în semenii lor etc. Dinamica neliniară încearcă să demonstreze că aceste manifestări ale piețelor financiare sunt tot atât de naturale ca și uraganele, cutremurele, inundațiile, revoluțiile și alte turbulențe din natură și societate. Nu există alți factori subiectivi care să influențeze apariția turbulențelor economico-financiare decât proprietățile cu totul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sunt persistente în diferite Țări, printre care și România (vezi capitolul 3, paragraful 3.5). 2.4.3. De ce nu este posibilă predicția turbulențelor? Piețele financiare, la fel ca orice sistem adaptiv complex, au o organizare complexă și o dinamică neliniară generatoare de instabilitate și chiar de haos. Aceste sisteme, care au în plus și un număr mare de componente interdependente și care sunt deschise către mediul extern, au tendința naturală către schimbare și reorganizare, adaptându-și permanent structura și dinamica
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ale sistemelor nu ar fi fost posibile, ceea ce ar fi putut duce la situația ca sistemele să ajungă în conflict cu mediul lor înconjurător, conflict de care ar putea depinde chiar și supraviețuirea în viitor a acestora. Un sistem dinamic neliniar niciodată nu se supune „de bună voie” unor schimbări de natura celor pe care turbulențele le declanșează în structura lui internă. Din această perspectivă, turbulențele sunt necesare, deoarece declanșează schimbări care produc „rupturi” între interacțiunile și conexiunile care există între
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sugerează faptul că putem utiliza modele multivariabile pentru modelarea corelațiilor încrucișate dintre volatilitățile veniturilor obținute pe diferite piețe. 2.5. Modelarea volatilității pe piețele financiare emergente Piețele financiare emergente reprezintă, din perspectiva sistemelor adaptive complexe, o clasă de sisteme dinamice neliniare extrem de interesantă datorită caracteristicilor lor, care sunt puse în evidență în mai mare măsură decât în cazul piețelor financiare mature. Totuși, studiul acestei categorii de piețe nu este lipsit de riscuri, ca de fapt și investițiile făcute pe piețe emergente
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]