685 matches
-
Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Articolul 261^1 Imposibilitatea de a comunica citația Când comunicarea citației nu se poate face, deoarece imobilul nu există, este nelocuit ori destinatarul nu mai locuiește în imobilul respectiv, sau atunci când comunicarea nu poate fi făcută din alte motive asemănătoare, agentul întocmește un proces-verbal în care menționează situațiile constatate, pe care îl trimite organului judiciar care a dispus citarea. ---------- Art. 261
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Articolul 261^1 Imposibilitatea de a comunica citația Când comunicarea citației nu se poate face, deoarece imobilul nu există, este nelocuit ori destinatarul nu mai locuiește în imobilul respectiv, sau atunci când comunicarea nu poate fi făcută din alte motive asemănătoare, agentul întocmește un proces-verbal în care menționează situațiile constatate, pe care îl trimite organului judiciar care a dispus citarea. ---------- Art. 261
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
de Germania și Austria. 10 ani mai tarziu, noua infrastructură se deteriorase puternic datorită lucrărilor de slabă calitate. Multe clădiri începute acum 20 de ani, au rămas până în ziua de azi neterminate, astfel că zone întregi din Zimnicea sunt inca nelocuite. Capitalele județului Teleorman au fost în timp: Zimnicea se situează în partea de sud a câmpiei Boian, la 40 km de municipiul Alexandria, la granița cu Bulgaria. Dunărea trece la distanță de 2 km de centrul Zimnicei, pe partea stângă
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
situată la altitudine joasă formată din coral și calcar. Solul este foarte subțire și suportă vegetație tropicală și forestieră. Insula este cunoscută datorită recifelor de corali și plajelor sale. În afara insulei principale, teritoriul Anguillei include și alte insule mai mici nelocuite. Acestea sunt: Anguilla are o climă tropicală. Temperatura medie anuală este de 27°C. Cea mai caldă perioadă a anului este din Iulie în Octombrie iar cea mai rece este din Decembrie în Februarie. Precipitațiile anuale sunt în medie de
Anguilla () [Corola-website/Science/296829_a_298158]
-
Unit și nici ale Uniunii Europene. Populația totală este de aproximativ 160.000 locuitori. Insulele canalului locuite sunt: Insula Jersey, Guernsey, Alderney, Sark, Herm (Insulele principale); Jethou, Brecqhou (Brechou), și Lihou. Toate cu excepția insulei Jersey sunt în Bailiwick-ul Guernsey. Insulele nelocuite Minquiers, Ecréhous, Les Dirouilles și Pierres de Lecq sunt parte a Bailiwick-ului of Jersey iar Burhou și Casquets se află în largul insulei Alderney. Ca regul generală, insulele mai mari au un sufix-ul "-ey" iar cele mai mici au
Insulele Canalului () [Corola-website/Science/296832_a_298161]
-
sensul ’baltă’ și anume ’bâlc’,’bâlhac’, alternanța ’lh’/’hl’ la fel ca în ’sihlă’/’silhă’ În general hidronimele cu sufixul ‘-ui’ sunt considerate de origine turcică.). Posibil ca, din cauza năvălirii repetate a popoarelor migratoare, așezarea să fi fost mult timp nelocuită, însă în lipsa unor dovezi istorice în acest sens, această afirmație rămâne doar la nivelul de presupunere. Prima atestare documentară a acestei așezări o avem din timpul lui Ștefan cel Mare, despre care Matei de Murano, medicul venețian ce l-a
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
iar la nord comunele Miroslovești, sătul Ciohorani și Stolniceni Prăjescu (satul Cozmești) ambele județul Iași. Comună Mogoșești-Siret se compune din următoarele trei sate: Mogoșești-Siret, Tudor Vladimirescu și Muncelu de Sus sun despărțite doar de unele ulițe, ne mai fiind distanță nelocuita între ele. Muncelu de Sus este așezat la doar 4 km de centrul de comună și se împarte în trei sectoare: Vale, Deal și Vie. Relieful comunei este colinar că forma și înfățișare, având variații de la luncă-Lunca Siretului-până la podiș
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
a Banatului se pare că ea a fost complet pustiită și a dispărut spre sfârșitul secolului XVI. Totuși, numele Bogaros apare în mai multe defteruri turcești, referitor la prediumul cu același nume. La conscripția din 1717 ea apare ca fiind nelocuită. Vechea vatră a satului a fost identificată la circa 100 km de satul actual. Satul a fost reînființat la 1769 prin colonizare cu germani, după planul comandantului Timișoarei Neumann. Primii coloniști germani (șvabi) au început să se instaleze în Bulgăruș
Bulgăruș, Timiș () [Corola-website/Science/301346_a_302675]
-
de austrieci imediat după ce au cucerit Banatul. În această conscripție, Gaiu Mic este prezentat că un sat sârbo-valah, cu numele "Mâli Gaj", cu 30 de case și aparținând de districtul Ciacova. Hartă lui Mercy de la 1723-1725 o arată ca fiind nelocuita. În anul 1782, contele Cristofor Naco, aduce pe proprietatea să de la Gaiu Mic, mai multe familii de slovaci. De altfel, si localitatea vecină, Stamora Germană (pe atunci slovaca), încă mai era locuită de slovaci. Însă slovacii din Gaiu Mic nu
Gaiu Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301361_a_302690]
-
de siguranță pentru managementul deșeurilor provenite de la exploatările miniere. Roșia Montană Gold Corporation a achiziționat, începând din 2002, 78% din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului. Din aceste 794 de gospodării, 143 au fost case nelocuite, 150 de familii au acceptat sa fie strămutate, iar 501 familii urmează să fie mutate pe un alt amplasament numit Piatra Albă, aflat la circa 5 km. de sat. Valoarea totală a investiției în achiziția de proprietăți se ridică la
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
primelor formațiuni statale românești”, teorie elaborată de Nicolae Iorga și N. Bănescu, dar dovedită ca lipsită de fundament. Kitab al-masâlik wa'l-mamâlik („Cartea drumurilor și regatelor”) menționează referitor la teritoriile pecenegilor: "„la est de unguri se află pecenegii și ținuturi nelocuite care se întind între țara pecenegilor și cea a bulgarilor care se numără printre slavi”". După revolta din 1178, pacea încheiată de Alexios I în 1087 cu pecenegii a recunoscut noua situație creată la Dunărea de Jos de statul peceneg
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Muntenia, România, formată din satele Brătășanca, Ezeni, Filipeștii de Târg (reședința), Mărginenii de Jos și Ungureni. Comuna este așezată în partea de vest a județului, la limita cu județul Dâmbovița, între râurile Provița și Prahova, având o parte din teritoriu, nelocuit, în jurul lacului Răstoace de pe malul drept al Proviței. În partea sa sudică, comuna este străbătută de șoseaua DN72 și de calea ferată Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta Brătășanca. Principalele căi rutiere ale comunei sunt DJ101P, care pornește din
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
formată din satele Bărăitaru, Belciug, Cornu de Jos, Drăgănești (reședința), Hătcărău, Meri și Tufani. Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului și al Prahovei (în zona confluenței celor două râuri), și pe malul drept al Cricovului Sărat, având terenuri nelocuite și pe malul stâng al celui din urmă, terenuri traversate de șoseaua DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni. Această șosea se intersectează lângă Bărăitaru cu șoseaua județeană DJ100B, care o leagă spre est de Fulga și spre vest de Balta
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
plângerilor în legătură cu povara birurilor se poate concluziona, că populația satului a încercat să se protejeze de atacurile turcilor și a tătarilor. Însă numai la început au reușit acest lucru, pentru că la sfârșitul secolului XVIII satul a rămas în totalitate pustiu, nelocuit, încât în 1692 este total pustiu. La recensământul din 1785 în Irina au găsit un nobil, 28 iobagi liberi, 1 șerb. Denumirea de iobag liber înseamnă iobag colonizat. Deci în Irina s-a produs o colonizare însemnată, în cadrul căreia iobagi
Irina, Satu Mare () [Corola-website/Science/301766_a_303095]
-
zona Văii Jiului, unde existând plaiuri întinse cu pășuni, au atras pe locuitorii păstori din aceste sate. Așa se explică asemănarea toponimică a localităților dintre cele două zone apropiate: - Livadia-Livezeni, - Petros-Petroșani, - Uric-Uricani, - Valea Lupului-Lupeni. Probabil că acolo existând pășuni întinse nelocuite, mulți locuitori de pe Valea Streiului superior au emigrat acolo, dezvoltând în timp noile localități. De asemenea trebuie amintit că în acea perioadă nu erau deschise exploatările miniere din Valea Jiului. Trebuie semnalat de asemenea un alt fapt istoric privind participarea unor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
familia Bociat, de asemenea crâșmă și “boltă”. În fața acestor crâșme se desfășurau alternativ de sărbători petreceri. La crâșma D-lui. Mișca era o sală de dans folosită când era vreme ploioasă sau iarna, clădirea există și-n prezent dar este nelocuită. În ambele sate Livadia religia era greco-catolică până în anul 1948 când “prin decret”comuniștii au desfințat aceast cult religios, iar sătenii și preotul au fost nevoiți să treacă la ortodoxie. În sat erau și câteva familii de “pocăiți”, de sâmbăta
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
s-a trecut la folosirea țiglelor pentru acoperirea caselor. Majoritatea caselor aveau două încăperi: - o cameră unde locuiau, mâncau și dormeau, iar în cursul iarnii aici se instala războiul de țesut stofele pentru îmbrăcăminte, - a doua cameră în majoritatea timpului nelocuită, era mai aranjată fiind destinată pentru oaspeți și sărbători. În camera locuită majoritatea timpului se găseau 2-3 paturi, în funcție de necesități, făcute din scândură și prevăzute cu saltele de paie. De asemenea mobilierul camerei era completat de lavițe cu spătare cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de la Enniberg, în nord, până în Akraberg, în sud, 113 km lungime și din Mykineshólmur, în vest, până în Fugloy, în est, 75 km lățime. Coasta crestată, care în mare parte este faleză, se întinde peste 1289 km. Singura insulă care este nelocuită este Lítla Dímun. Insulele sunt stâncoase, având câteva vârfuri joase. Înălțimea medie a arhipelagului este de 300 metri deasupra mării. Dacă atmosfera este senină, se poate privi de jur împrejur întreg arhipelagul, de pe vârful celui mai înalt munte, Slættaratindur, de la
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
la început șoarece care mâncând anafura din biserică a fost transformat în liliac. Există de asemenea părerea că odată mușcat de liliac, omul nu mai poate fi vindecat în acel loc. Trăiește de regulă sub acoperișul sau în podurile clădirilor nelocuite (școli, turlele bisericilor). Pe lângă casa omului sunt cunoscute și trăiesc multe specii de animale și păsări ca: oaia, capra, vaca, porcul, calul, găina, rața, gâsca, curca, bibilica. Se adaugă pisica și câinele. În concluzie putem aprecia că pe teritoriul Crasnaleucii
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
familia Bodea, porecliți ,filești” s-au așezat inițial în Hulpi dar Simion Bodea, găsind locuri mai bune în Gugu, și-a mutat casa aici. Era atunci cea mai mare casă din sat construită imediat după 1800 păstrată și astăzi dar nelocuită de vreo 30 de ani. În altă parte a satului locuitorii sunt urmașii unor ,cioși”, paznici ai pădurilor boierești. Este vorba de familia Cipleu din cătunul Măguran cărora și acum li se spune , a Ciosului”. Încă de întemeierea primelor cătune
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
unite, poporul până atunci liber al românilor este definitiv înrobit. Cu aceasta s-a terminat și rolul curții domnești de la Gura Văii Căpâlnea, care, împreună cu orășelul fantomă, s-a mutat la Câțcău. Clădirile părăsite cad în ruină și locul rămâne nelocuit aproape 300 de ani. În acest răstimp locuitorii își duc mai departe veacul în satul din pădure pe Valea Maotei în sus. În anul 1467 satul este confiscat de la groful Banfy de către Matei Corvin pentru infidelitate, și dăruit lui Kiss
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
unite, poporul până atunci liber al românilor este definitiv înrobit.Cu aceasta s-a terminat și rolul curții domnești de la Gura Văii Căpâlnea, care împreună cu orășelul fantomă s-a mutat la Câțcău. Clădirile părăsite cad în ruină și locul rămâne nelocuit aproape 300 de ani. În acest răstimp locuitorii își duc mai departe veacul în satul din pădure pe Valea Maotei în sus. 1467 Satul este confiscat de la groful Banfy de către Matei Corvin pentru infidelitate, și dăruit lui Kiss János și
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
face mai multe cumpărături în jurul orașului Vaslui, printre care și "...un sat pre Bârlad, din sus de Vaslui, anume Mărișeanii unde au fost Mareș-judele" pe care l-a cumpărat cu "200 de zloți tătărăști". Pe 4 aprilie 1617, satul era nelocuit fapt atestat cu ocazia daniei făcute de domnitorul Radu Mihnea Marelui Armaș Pârvan. Satul va rămâne numai ca toponim până la sfârșitul secolului al XVIII-lea când va fi repopulat (parțial) cu ucraineni (ruteni) aduși de proprietara moșiei (Mănăstirea Sf. Sava
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
Fălticeni) țăranii arestați în Ruginoasa, eliberandu-i. 1910 - S-a înființat Bancă Populară "Albina", care a existat până în 1948, când a fost desființată de autoritățile comuniste. 1912 - Recensământul din acest an menționează în Dolhestii Mari: "522 clădiri locuite și 32 nelocuite, 547 menaje, 1183 bărbați și 1221 femei, un total de 2404 suflete" 1912 - s-a construit școală veche, pe locul celei din 1867. În anii primului război mondial aici a funcționat un spital pentru răniți 1918 - la sfârșitul Primului Război Mondial, sătul
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
sfințirea Monumentului Eroilor a plăcii comemorative cu atestarea documentara a localității și a avut loc prima ediție a sărbătorii fiii satului. La fel ca multe alte sate din România postdecembrista și Bobohalma este acum un sat inbatranit cu multe case nelocuite cu doar câțiva copii la școală și oarecum plin de viață doar în luna August când marea majoritate a celor plecați în străinătate se întorc în concediu. Etnic, populația satului este majoritar formată din români.
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]