611 matches
-
spectacolului „Mircea Baniciu & Prietenii”, moment în care vin din nou alături de el o parte dintre prietenii săi de scenă: Josef Kappl, Ioan Gyuri Pascu, Leo Iorga și trupa Pacifica. Pe 19 octombrie 2014, Mircea Baniciu s-a căsătorit cu Alina Nemeș, femeia care i-a dăruit un copil, Victor (10 ani). El mai are o fiică, Ana, dintr-o relație anterioară. Solo: Cu Phoenix: Cu Pasărea Colibri: Cu Pasărea Rock: Cu Abra: Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Mircea
Mircea Baniciu () [Corola-website/Science/299260_a_300589]
-
început activitatea de cercetare la Institutul de Fizică Atomică din București, în Laboratorul „Metode optice în fizica nucleară” (condus de prof. Ion Agârbiceanu, membru al Academiei), unde a realizat primul laser cu mediu activ solid din România (1968, împreună cu G. Nemeș) și unde a fost atestat cercetător științific. A înființat și a condus Laboratorul de Holografie din cadrul Institutului de Fizică Atomică, Secția Laseri. În 1984 a făcut o vizită academică la TH-Darmstadt, finanțată de Autoritatea germană pentru schimburi academice (DAAD), pentru
Ionel Valentin Vlad () [Corola-website/Science/307081_a_308410]
-
preluată de suceveanul Vasile Purice. Au loc turnee - maraton; în toamna lui 1986 se „cântă" aproape 90 de zile, cu două reprezentații pe zi. Din staff-ul turneului fac parte, alternativ: Riff, Timpuri Noi, Ducu Bertzi, George Nicolescu, regretatul Călin Nemeș, Ilie Micolov și Lăură Stoica, pe care Merca o descoperă la un festival din perioada respectivă. După revoluție, până în 1994, formația evoluează în formula de trio: Iuliu Merca, Francisc Solomon (toboșar) și Ștefan Boldijar. Apoi, în 1995, este cooptat Ștefan
Semnal M () [Corola-website/Science/306882_a_308211]
-
în ea timp de mai mult de o sută de ani. În partea de sus din sat, pe locul așezărilor medievale Balotești și Cămârzana, există o biserică de lemn mai veche, din 1639, cunoscută sub numele de Sârbi Susani, ctitoria nemeșilor din acea parte a satului. Naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică. Deasupra pronaosului tăvănit se înalță turnul-clopotniță. Acoperișul are streașină dublă. Se pot admira câteva icoane pe lemn deosebit de valoroase, dintre care două, pictate în jurul anului 1775, pot fi
Biserica de lemn din Sârbi Josani () [Corola-website/Science/308469_a_309798]
-
reprezentate anterior, sgrafitele slavone și românești din această perioadă lipsesc. Pe baza acestei constatări se poate stabili, cu aproximație, și intervalul cronologic în care lăcașul cult ar fi deservit, în paralel, atât comunitatea ortodoxă, cât și pe cea reformată a nemeșilor locali, protestantizați și maghiarizați la sfârșitul perioadei medievale. Potrivit unui document din 20 ianuarie 1702, în anul 1702, nobilii satelor hațegane Densuș, Ciula Mare, Peșteana, Răchitova și Ostrov au pus bazele unei parohii calvine locale, deservită de pastorul maghiar Tokai
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
și CFR (Rapid) București, după ce cu un an înainte ocupaseră locul 10. A fost un loc excelent și datorită achizițiilor din ultimii ani, Lica Panait, Costică Marinescu sau Tudor Paraschiva, care alături de Pop IV, Ion Nicsa, Costică Morar, Oroszi, Mihai Nemeș, Dez Szilaghi, Tibi Bone, Andrei Român sau Janos Balogh au alcătuit o grupare puternică. Chiar dacă între 1950-1956 s-a jucat după modelul sovietic, primăvara-toamnă și echipa a mai avut și alte denumiri tipice momentului (Partizanul, Flacăra, Minerul), Jiul Petroșani a
CS Jiul Petroșani () [Corola-website/Science/302358_a_303687]
-
renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). S-a născut la data de 18 noiembrie 1907 în satul Glod, comuna Strâmtura, județul Maramureș, provenind dintr-o străveche familie de nemeși maramureșeni, tatăl său fiind preot greco-catolic. Urmează Liceul „Dragoș Vodă” pe care îl absolvă în 1925. Între 1925-1929 urmează studiile la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, obținând licența în litere cu o teză elaborată sub îndrumarea
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
nr. 84, în municipiul Cluj-Napoca. Turnul sudic al bisericii este decorat la vârf cu un cocos, de la care provine și numele edificiului. Până în secolul al XIX-lea pe locul actual al bisericii de astăzi se aflau terenuri virane. Familia contelui Nemeș a organizat aici un loc public, care a primit numele de "Grădină poporului" ("Népkert"), iar în anii 1840 aici aveau loc spectacole de teatru în aer liber. În 1903 biserică reformata a cumpărat o mare parte din "grădină Nemeș" pentru
Biserica cu Cocoș din Cluj () [Corola-website/Science/303670_a_304999]
-
contelui Nemeș a organizat aici un loc public, care a primit numele de "Grădină poporului" ("Népkert"), iar în anii 1840 aici aveau loc spectacole de teatru în aer liber. În 1903 biserică reformata a cumpărat o mare parte din "grădină Nemeș" pentru a ridica un lăcaș de cult. Construcția bisericii a început în 1913, iar sfințirea să a avut loc pe 22 martie 1914. Planul bisericii s-a inspirat din cel al bazilicilor în stil romanic. Interiorul este decorat cu motive
Biserica cu Cocoș din Cluj () [Corola-website/Science/303670_a_304999]
-
măritată după notarul satului Husmezău, și Nastasia, botezată cu numele mamei sale. Potrivit istoricului Elie Dăianu, bun cunoscător al regiunii și al protopopiatului pe care îl păstorea, Ananie Pop „era coborâtor modest dintr-o familie distinsă, care avea diplomă de nemeși”. Vasile Pop s-a născut în dimineața zilei de Crăciun a anului 1818, stil vechi, respectiv 6 ianuarie 1819, stil nou. La vremea nașterii sale, casa parohială era compusă din „tindă și o cameră din bârne, acoperită cu paie, nepadimentată
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
următorii 10 ani de la lupta cu cruciații, regele i-a învins pe pecenegi și pe cumani și i-a alungat pe bizantini și pe tătari, întinzând țara de la munți la Marea Neagră. El este nemulțumit că tânărul prinț (interpretat de Vlad Nemeș) devenise o persoană crudă, lacomă și hrăpăreață. În acest timp, Gorun și copilul pe care-l salvase de la moarte au trăit în munți, căpitanul luându-l pe copil la pescuit și la vânătoare și învățându-l să lupte. Cei doi
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
Mircea este un film istoric românesc din 1989, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Sergiu Nicolaescu, Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Vlad Nemeș, Silviu Stănculescu, Ion Besoiu, Ion Rițiu, George Alexandru, Ioana Pavelescu, Manuela Hărăbor și Colea Răutu. Filmul prezintă câteva momente semnificative de la sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitorul Țării Românești: pregătirea luptei cu oastea otomană condusă de sultanul Mehmed
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
și va permite trecerea oștilor otomane pe teritoriul țării. În plus, domnitorul trebuia să se angajeze să nu se mai amestece în treburile imperiului și să-și trimită unul dintre fii ca oaspete la curtea sultanului. Nepotul voievodului, Vlăduț (Vlad Nemeș), fiul lui Vlad Dracul (Adrian Pintea) și al soției sale, Irina (Manuela Hărăbor), surprinde o serie de discuții ale boierilor intriganți și încearcă să i le aducă la cunoștință domnitorului, dar acesta îi spune că nu-i plac oamenii pârâcioși
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
pentru machiaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman a lăudat imaginile spectaculoase ale luptei oastei lui Mircea cu armata otomană, precum și portretele durabile create de Sergiu Nicolaescu, Vlad Nemeș, Șerban Ionescu, Adrian Pintea și Colea Răutu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Momente semnificative ale sfârșitului de domnie pentru Mircea cel Bătrân: luptele cu Mehmet, urmașul lui Baiazid, supravegherea boierilor
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
două clase sociale: nobilii și țăranii. Nobilimea românească din Ardeal, încetul cu încetul, s-a maghiarizat, trecând la catolicism, sau a coborât în rândul țăranilor, dar în secolul al XVI-lea ea exista încă sub denumirea dată de maghiari de "nemeși". Nobilii români, ca și cei maghiari, aveau dreptul de a-i judeca pe țăranii supuși și de a merge călare la război. Începând cu secolul al XIV-lea, nobilimea românească din Ardeal , printr-un lung șir de deposedări și nesocotiri
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
întrucât șematismul din anul 1835 a episcopiei greco catolice a Făgărașului menționa la Țop o biserică închinată Sfinților Arhangheli. Întâmplător sau nu, între Gostila și Țop au fost stabilite și altfel de legături, Sofia Coste din Gostila căsătorindu-se cu Nemeș Ioan din Țop pe la anii 1868-1870. În anul 1935 credincioșii din Țop își construiesc o nouă biserică de zid, iar biserica de lemn este vândută unui anume Macovei care o duce pe moșia sa de peste deal, în Năsal Fânațe. De
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
1944, Siliștea Crucii, Dolj - d. 3 februarie 2005, Mureni, Mureș) a fost un traducător român, din literaturile franceză și germană. s-a născut la 12 noiembrie 1944, în localitatea Siliștea Crucii, județul Dolj, fiind fiul Ioanei și al lui Gheorghe Nemeș, morar. Mihail Nemeș a urmat școala generală în satul natal, apoi școala profesională a "Grupului Școlar Electroputere din Craiova" (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie pe care a practicat-o (cu o întrerupere pentru satisfacerea serviciului militar) paralel cu frecventarea
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Dolj - d. 3 februarie 2005, Mureni, Mureș) a fost un traducător român, din literaturile franceză și germană. s-a născut la 12 noiembrie 1944, în localitatea Siliștea Crucii, județul Dolj, fiind fiul Ioanei și al lui Gheorghe Nemeș, morar. Mihail Nemeș a urmat școala generală în satul natal, apoi școala profesională a "Grupului Școlar Electroputere din Craiova" (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie pe care a practicat-o (cu o întrerupere pentru satisfacerea serviciului militar) paralel cu frecventarea cursurilor liceale la
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
de bibliotecar la Întreprinderea „Nicovala” din Sighișoara (1987-1991), profesor de franceză și română la școlile generale din Albești (1991-1993) și Archita (1993-1994, din 1999 până la moarte) în județul Mureș -, preocuparea permanentă rămănând, în tot acest timp, activitatea de traducător. Mihail Nemeș s-a stins din viață la data de 3 februarie 2005, în localitatea Mureni, din comuna Vânători, județul Mureș. A debutat cu o traducere din Iulia Hașdeu în „Amfiteatru” (1969), iar editorial, cu "Poezii" de Georg Heym (1986). A colaborat
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Aug. Doinaș), tălmăciri din lirica de expresie germană, de la romantici la expresioniști (Eduard Mörike, Conrad Ferdinand Meyer, Ricarda Huch, Hugo von Hofmannsthal, Richard Dehmel, Ernst Stadler, Else Lasker-Schüler, Oskar Loerke, Gottfried Benn), din Paul Valéry și lista poate continua. Mihail Nemeș este unul din traducătorii români de poezie franceză și germană care a mai pus pe muzica autohtonă o serie de poeme din literatura universală. Din păcate a apucat să-și vadă tipărite doar nouă din cărțile apărute. Dispariția prematură a
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
din traducătorii români de poezie franceză și germană care a mai pus pe muzica autohtonă o serie de poeme din literatura universală. Din păcate a apucat să-și vadă tipărite doar nouă din cărțile apărute. Dispariția prematură a lui Mihail Nemeș este o pierdere majoră pentru traducerea poetică în limba română, ceea ce va ieși mai clar în evidență pe măsură ce traducerile sale din mai mulți poeți europeni (Rainer Maria Rilke, Georg Trakl, Paul Valéry ș.a.) vor fi publicate. ""Mă bucur să constat
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
destul să-mi amintesc tonul pur rilkenian, pe care-l aveau tălmăcirile ce mi le-ați trimis acum câțiva ani, ca să constat și să apreciez noua muzică, total diferită, pe care o au traducerile de față"", îi scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât lui Blaga
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
ce mi le-ați trimis acum câțiva ani, ca să constat și să apreciez noua muzică, total diferită, pe care o au traducerile de față"", îi scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât lui Blaga, fapt previzibil, de altfel, din cauza distanței istorice mai mari față de cel din
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
au traducerile de față"", îi scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât lui Blaga, fapt previzibil, de altfel, din cauza distanței istorice mai mari față de cel din urmă. Astfel, unele cuplete de versuri (mai ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul / ne trage în sus") sunt preluate întregi din Doinaș, semn că peste efortul acestuia nu se mai putea trece ușor. Totuși, Doinaș însuși l-a încurajat pe Nemeș în repetate rânduri - așa cum reiese din corespondența de lungă durată dintre aceștia -, să-și ducă la bun sfârșit proiectul. În fața unei provocări atât de nobile nu e loc de orgolii și vanități. Ce putea aduce nou versiunea lui Mihail Nemeș
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]