697 matches
-
s-a născut acolo unde trăiește astăzi poporul român... răspândindu-se apoi atât spre răsărit cât și spre apus... Acum 13-15 mii de ani (William Schiller, arheolog american). "Strămoșii etnici ai Românilor urcă neîndoielnic până în primele vârste ale Umanității, civilizația neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria țării" (Eugene Pittard). Drumul parcurs de arienii carpatici până la ajungerea în India i-a purtat prin nordul Mării Negre și cel al Caspicei" (Cambridge History of India, 1922). "Limba română este o limbă-cheie care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un sit arheologic , purtând numele unui mare arheolog, care a săpat aici, Sebastian Morintz. Un șantier arheologic de mare importanță pentru profesorul doctor Done Șerbănescu este cel de la Căscioarele, de unde au fost aduse piese de mare valoare, atât de factură neolitică, precum și geto-dacică. Printre preocupările sale permanente se numără și grija pentru restaurarea, finisarea și expunerea obiectelor descoperite în siturile arheologice unde s-au efectuat săpături. Autor al multor lucrări științifice, prof. Dr. Șerbănescu a intrat în galeria marilor personalități românești
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
permanente se numără și grija pentru restaurarea, finisarea și expunerea obiectelor descoperite în siturile arheologice unde s-au efectuat săpături. Autor al multor lucrări științifice, prof. Dr. Șerbănescu a intrat în galeria marilor personalități românești. Dintre lucrările publicate, amintim : Necropole neolitice nord dunărene Mormântul de călăreț nomad descoperit la Curcani Un tezaur monetar din sec. XVIII - XIX descoperit la Colibași Tezaurul monetar turcesc de la Netezești - Nuci (1978 - în colaborare) Vestigii neolitice descoperite la Ulmeni - 1985 Civilizația Gumelnița (în ”Dunărea de Jos
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
în galeria marilor personalități românești. Dintre lucrările publicate, amintim : Necropole neolitice nord dunărene Mormântul de călăreț nomad descoperit la Curcani Un tezaur monetar din sec. XVIII - XIX descoperit la Colibași Tezaurul monetar turcesc de la Netezești - Nuci (1978 - în colaborare) Vestigii neolitice descoperite la Ulmeni - 1985 Civilizația Gumelnița (în ”Dunărea de Jos” 1995) Oltenița - monografie Prof. Dr. Done Șerbănescu a fost implicat și în proiectul româno-bulgar, care s-a derulat între 2012 - mai 2013. În calitate de copartener, Muzeul Civilizației Gumelnița, în frunte cu
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
locului să sugereze antamarea de săpături arheologice pe aria pe care noi sesizasem forme mai ciudate ale terenului. Săpăturile s-au dovedit benefice, la ele participând si tata. Au fost descoperite, acolo, piese din perioada preistorică de tranziție de la era neolitică la era bronzului: vârf de lance din silex, topor de aramă, cu brațe în formă de cruce, bucăți din vase de ceramică, care se constituie în mărturii de locuire a zonei, de acum peste 5000 de ani. Săpăturile de la Drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mai eficientă pentru viitorul lor amoros este discoteca de la căminul cultural. Iar țăranii, îmbrăcați cu flanele luate din talcioc, se uită la domnul acela de la oraș care soarbe pofticios din borșul dumnezeiesc - făcut după o rețetă tradițională, dacă nu chiar neolitică (cu muguri de trestie și șapte tipuri de pește) - șiși înmoaie pâinea în sosul conservei de stavrid pe careo au în față. (2003) Când literatura intră pe mâna ticăloșilor Nu e nici prima dată, nici ultima când se întâmplă asta
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cât ele coincid cu copilăria la vie, în casa joasă, rezemată de dealurile Odobeștiului, rezemate la rândul lor de munte, Vrancea mea misterioasă, cu vechea ei lume trăind încă, în anii ’30, în mod arhaic, neschimbată încă din adâncul vremilor neolitice. Mult mai târziu, la Paris, am citit studiul consacrat regiunii Vrancea de către sociologul Henri Stahl. În ajunul războiului care trebuia să ducă la catastrofa împărțirii Europei, Vrancea era încă o lume unde existau sate, tradiții și obiceiuri milenare, un adevărat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
forța lui Solis Invicti. Ipostază astrală feminină în mentalul arhaic românesc, luna guvernează evoluția fetelor supuse ceremonialului inițiatic. Mircea Eliade include acest cult unui ansamblu mai amplu al devenirii: „din timpurile cele mai îndepărtate, în orice caz încă din epoca neolitică, o dată cu descoperirea agriculturii, acest simbolism leagă între ele Luna, Apele, Ploaia, fecunditatea femeilor, a animalelor, vegetația, destinul omului după moarte și ceremoniile de inițiere”. Pentru cele din urmă „simbolismul lunar subliniază că moartea este prima condiție a oricărei regenerări mistice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
celelalte săli sunt reprezentate aspecte privind istoria țesutului și postăvăritului, fiind expuse: darac de scărmănat lână, mici subansamble, război de țesut, meliță, roți de tors, cataloage cu mostre de stofe, costume naționale, ștergare, o reconstituire a unui război de țesut neolitic etc. Această expoziție valorifică tradiția industriei țesutului și postăvăritului din Buhuși, unde există unul din cele mai vechi centre industriale din Moldova. Primele lucrări înregistrate în inventarul secției de artă în 1957 au fost achiziționate de la pictorul Nicu Enea. Următoarele
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
identificate anumite preocupări artistice. Pe teritoriul orașului Huși și în împrejurimi (Râșești, Dobrina, Vutcani), arheologii au descoperit un fragment de femur, o bucată de fildeș, măsele de mastodonți etc. S-au găsit, de asemenea, unelte ale oamenilor preistorici (paleolitic și neolitic): răzuitoare și lame de cuțit (la Curteni și Arsura), vârfuri, percutoare, nuclee de silex, topoare de mână, unele șlefuite și perforate, dălți etc. Informația arheologică actuală conchide că zona orașului actual Huși și împrejurimile lui erau locuite la începutul Neoliticului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
actuală conchide că zona orașului actual Huși și împrejurimile lui erau locuite la începutul Neoliticului (mileniile IV-III î. Hr.), și în Epoca Metalelor (Hallstatt și La Tène, în mileniul I î. Hr.). Prin cercetările de suprafață au fost identificate urmele unor așezări neolitice, atribuite aspectului cultural Cucuteni A și A-B. Așezări aparținând acestei faze de dezvoltare sunt situate în vatra orașului Huși și în localitățile din jur: comuna Pădureni (așezarea de la Dealul Popii), satul Râșești, așezarea de la Purceaua (com. Drânceni), Bunești-Averești (Dealul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în grădina cinematografului. În așezarea de la Lohan-Huși au fost descoperite vase aparținând culturii Cucuteni A, decorate cu spirală și cu derivatele ei în două sau trei culori. Cercetătorii au descoperit alte fragmente ceramice, de tipul culturii Cucuteni B, și vetre neolitice pe dealul Coțoi. În așezările de la Huși și Pădureni, apar sporadic fragmente aparținând aspectului cultural Cucuteni C. Idolii antropomorfi de la Averești (la 2 km de șoseaua Huși-Iași) și exemplarele patrupede descoperite la Lohan-Valea Teiului devin reprezentanți ai artei preistorice din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și vest. Dacă ne încumetăm să răsfoim, virtual evident, câteva pagini dintr-o posibilă istorie a Ciprului, sau poate mai precis să evocăm câteva evenimente remarcabile, consumate pe durata a peste zece milenii, vom fi obligați să începem cu "Ciprul neolitic", situat între mileniul al IX-lea și anul 3900 înainte de Hristos, dar nu se exclude posibilitatea prezenței umane pe insulă încă din Epoca paleolitică. Arheologii au descoperit mai multe așezări, refugii de păstori, dar cel mai important sit arheologic din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
între mileniul al IX-lea și anul 3900 înainte de Hristos, dar nu se exclude posibilitatea prezenței umane pe insulă încă din Epoca paleolitică. Arheologii au descoperit mai multe așezări, refugii de păstori, dar cel mai important sit arheologic din perioada neolitică este considerat cel din localitatea Kirokitia, care datează din mileniul al VI-lea î. H. În ordine cronologică, urmează Epoca chalcolitică (a cuprului), fixată de specialiști între anii 3900-2500 î. H., perioadă considerată ca de tranziție de la Epoca pietrei la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
interes special, valea Dunavățului, eventual valea Berheciului și teritoriul comunelor din jurul Filipenilor, Ungureni-Leca, Mărăști, Oncești, Izvoarele Berheciului, nu ne punem problema antropogenezei, considerând a fi necesar să ne referim la un timp preistoric mai apropiat de timpul istoric: manifestarea societății neolitice și a epocii bronzului, a procesului de indoeuropenizare și de formare a vechilor popoare europene, între care s-a remarcat și poporul numeros al tracilor, din care fac parte geto-dacii, strămoșii direcți ai românilor. Evident, în limitele existenței unor urme
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
astăzi. înlocuirea tehnicii cioplirii cu tehnica șlefuirii și generalizarea perforării pietrei a dus la diversificarea uneltelor cu care s-au putut efectua operații tot mai complexe, ceea ce este caracteristic și definitoriu pentru epoca nouă a pietrei - neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dus la diversificarea uneltelor cu care s-au putut efectua operații tot mai complexe, ceea ce este caracteristic și definitoriu pentru epoca nouă a pietrei - neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot mai complexe, ceea ce este caracteristic și definitoriu pentru epoca nouă a pietrei - neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus la apariția unor noi culte, având punctul de plecare în adorarea Soarelui, legate de fertilitatea pământului, animalelor și oamenilor, concepte care primesc o înfățișare materială - idoli antropomorfi, adorați în sanctuare. De asemenea, se modifică ritul și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piatră în formă de calapod, neoliticul mijlociu a fost depistat în preajma colinelor, pe văile Bârladului și Siretului, iar neoliticul târziu (perioada de tranziție spre epoca bronzului) apare în mai multe locuri din zona centrală și de sud a Colinelor. Epoca neolitică a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor din jur, de muzeografii Muzeului Județean de istorie, ale căror rezultate din cercetările de suprafață și din săpăturile organizate au fost publicate în revista „Carpatica” a muzeului. O așezare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor din jur, de muzeografii Muzeului Județean de istorie, ale căror rezultate din cercetările de suprafață și din săpăturile organizate au fost publicate în revista „Carpatica” a muzeului. O așezare neolitică, aparținând culturii Cucuteni, a fost descoperită în satul Brad, la punctul numit „Chilia” care se întinde pe o suprafa de un hectar. Lucrările agricole au deteriorat o parte dintre locuințele așezării, fiind dispuse aproape de suprafața solului, totuși au fost scoase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hectar. Lucrările agricole au deteriorat o parte dintre locuințele așezării, fiind dispuse aproape de suprafața solului, totuși au fost scoase unelte de silex și menilit, idoli antropomorfi și zoomorfi, precum și pietre de râșniță din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică, a fost aceea situată la punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii neolitice, au fost descoperite și în partea de apus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică, a fost aceea situată la punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii neolitice, au fost descoperite și în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Cioata Bota”. Tot aici au fost scoase la iveală materiale aparținând epicilor bronz târziu și Hallstatt târziu. Aceste descoperiri, deși puține, stau mărturie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în această perioadă, principalul material din care au fost confecționate uneltele agricole (seceri, topoare), obiectele de uz casnic și de podoabă a fost bronzul, alături de piatră și ceramică. Epoca bronzului este mai bine reprezentată pe teritoriul comunei Filipeni. Alături de așezarea neolitică din punctul „Chilia” - satul Brad - a fost descoperită o așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Monteoru” și un mormânt de înhumare cu ceramică din epoca bronzului. Altă așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Noua”, a fost descoperită în satul Pădureni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se intra în Bacău. Cap. II - Sate și locuitori pe Valea Dunavșțului și Dunaviciorului II. 1 Caracteristici ale așezșrilor din Colinele Tutovei. Așezșrile sezoniere și permanente de pe teritoriul comunei Filipeni Zona Colinelor Tutovei a fost locuită neîntrerupt încă din epoca neolitică, afirmație demonstrată de existența a numeroase descoperiri arheologice, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni, în 271 de puncte din 108 localități, constând în locuințe, arme, unelte, monede, morminte etc. Până la apariția și formarea satelor, considerate ca formă evoluată de alcătuire și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]