681 matches
-
este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., care a fost denumită astfel după vechiul sat "Hamangia" din comuna Istria, Dobrogea, astăzi satul Baia, jud Tulcea. Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi al României și, într-o fază târzie, pe teritoriul
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
sporadic la NE de Dunăre. Cu ajutorul datării cu radiocarbon s-a constatat că s-a dezvoltat in mileniile 6 - 5 î.e.n. (înainte de 4700 î.e.n.). Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populație venită din Anatolia. Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Ea a cunoscut o lungă perioadă de înflorire, care s-a prelungit până la nașterea variantei pontice a culturii Gumelnița, influențând-o și pe aceasta. Fazele timpurii ale culturii Hamangia au fost sincronizate de arheologi cu evoluția culturilor Criș
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
plantelor sau creșterea animalelor domestice. Așa-numitul Gânditor de la Hamangia este de fapt un complex de două statui, Gânditorul „și femeia lui”. Gânditorul reprezintă un bărbat așezat pe un scăunel, scăunelul respectiv fiind o replică fidelă a scăunelelor de piatra neolitice. Bărbatul are coatele așezate pe genunchi și își sprijină capul în mâini. Statuia este extrem de stilizată și nu transmite nici un fel de date despre vârsta sau statutul Gânditorului. Gânditorul este insoțit de o variantă feminină la fel de stilizată. Femeia nu stă
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
soarelui este o posibilă origine a henoteismului și în cele din urmă a monoteismului. În a optsprezecea dinastie a Egiptului Antic, religia eretica a lui Akhenaten, atenismul, folosea vechea zeitate solară Aten că un simbol a unui zeu unic. Conceptul neolitic în legătură cu barca solară, soarele traversând cerul într-o barcă, se găsește în Egiptul Antic, la zeii Ra și Horus. În mitologia nordică, zeitatea este Sol (Sunna), în cea vedica Surya, iar în cea greacă Helios sau, uneori, Apollo. Zeul mesopotamic
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Siturile arheoloice din Dâmbul Pietros demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
iar masivul Olimp în nord-est. Spre vest se află lanțul montan Pindus, iar spre sud-est lanțurile de coastă Óssa și Pelion. Mai mulți afluenți ai râului Pineios curg prin această regiune. În jurul anului 2500 î.Hr., în Tesalia exista o cultură neolitică bine stabilită. Au fost descoperite și așezări miceniene, cum ar fi cele de la Iolcos, Dimini și Sesklo (în apropiere de Volos). Mai târziu, în perioada elenistică, în această regiune nobilimea a organizat o federație, care a ajunsă să controleze Liga
Tesalia () [Corola-website/Science/303945_a_305274]
-
au format la intersecția mai multor fălii. Primele cercetări cu caracter speologic au fost făcute în secolul XIX de Ț. Orthmayr (1872). Săpături arheologice ulterioare, au scos la iveală oase de urs de caverna și obiecte provenind de la o așezare neolitica: un depozit de cereale, ceramică aparținând culturilor de Tisa și Coțofeni, precum și o vatra acum reconstituita și expusă la Muzeul Banatului din Timișoara, unde se păstrează și resturile de urs de caverna. În anii 1960 peșteră intra în atenția ISER
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
este un monument neolitic aflat în Anglia, în comitatul Wiltshire. Ansamblul "" este format din patru cercuri concentrice construite din pietre. Cercul exterior (cercul Sarsen), de 33 m în diametru, este construit din 30 de blocuri imense de piatră (megaliți - menhire), așezate vertical; astăzi doar
Stonehenge () [Corola-website/Science/298035_a_299364]
-
10.000 î.e.n. În literatura de specialitate există o mare controversă referitoare la data când această epocă începe, adică, momentul în care oamenii au ocupat pentru prima dată insulele japoneze; sfârșitul acestei perioade fiind marcat de primele elemente de olărit neolitice. Factorii geologici și naturali formează un fundal important pentru studiul culturilor din pleistocenul japonez. În primul rând, ordonarea cronologică a rămășițelor din paleoliticul japonez se bazează pe informații referitoare la stratificația solului. În al doilea rând, schimbările climei și scăderea
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
din care pentru vizitatori este deschisă 400 de m. Peștera prezintă și o importanță paleontologică, aici găsindu-se diferite fosile ca schelete de Ursus spelaeus, ursul, leul și hiena peșterilor ca și de reni. Sau găsit și urme ale culturii neolitice, din epoca bronzului și fierului. Peștera a fost descoperită în septembrie 1887 de muncitorul de pădure Franz Kersting. Deschiderea peșterii pentru vizitare a fost hotărârea geologului Emil Carthaus care a cercetat peștera. Numărul anual al vizitatorilor atinge cifra de 100
Peștera Bilstein () [Corola-website/Science/312020_a_313349]
-
Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brașovului apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
italian este limba sa de cultură, acceptată și utilizată de secole de burghezia italiană în ciuda fragmentării politice ce a durat peste 13 secole. Pe suprafața actuală a Italiei în istoria timpurie trăiau numeroase popoare indo-europene (italici, veneșieni, apulii), pre-indoeuropeni sau neolitici (Liguri, Sarzi, Sicans, Elimi, Taurini, Camuni) și etrusci de origine incertă (poate proveneau din Lidia sau erau originari din Italia ) foarte rafinați cultural și foarte avansați din punct de vedere politic, considerată cea mai avansată civilizație din peninsulă. Începând cu
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
dintre maladiile omului preistoric și ale celui contemporan. Chiar și așa-numitele "boli ale civilizației", de exemplu scoliozele sau artrozele, existau și în acea epocă. Astfel, pe o coloană vertebrală veche de 5.500 de ani, găsită într-un tumul neolitic normand din La Hoguette se observă leziuni de spondilartrite anchilozante, boală atât de frecventă și în prezent. Efectuarea unor intervenții chirurgicale, cum ar fi trepanarea sau amputarea, ne oferă informații valoroase privind practica medicală. Prima descriere paleopatologică se datorează naturalistului
Medicina preistorică () [Corola-website/Science/312473_a_313802]
-
conțin și locuitorii cu reședințe secundare acolo. Pe teritoriul actual al orașului Warburg s-au descoperit nenumărate relicve din perioada comunei primitive și a antichității. În timpul excavațiilor arheologice a fost găsit un pumnal pe care arheologii în clasifică în era neolitică.. Din mileniul al IV-lea înainte de Hristos există în regiunea Warburg urmele unei culturi megalitice. Pietre mari de mormânt din această perioadă descoperite în partea de nord a orașului în apropierea Lüdtkenfeld se află în Muzeul de Arheologie din Herne
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
cazuri, atributele semnificative ale speciei sunt exagerate (în special, masivitatea corpului, accentuarea trenului anterior etc.); Arta aplicată ceramicii pare să se concentreze pe statuetele feminine. Ele au căpătat o pondere specială atunci când s-a luat în considerare viziunea cu privire la societățile neolitice.
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
civilizațiile aztecă și maiașă și Atlantida. În 1882 a apărut "" ("Atlantida: Lumea de dinaintea potopului") de Ignatius L. Donnelly, care a stârnit interes în problema Atlantidei. Donnelly a încercat să demonstreze că toate marile civilizații din antichitate aveau la origine civilizația neolitică a Atlantidei. Evoluția științei, în special ideea de deriva continentelor, a redus puternic probabilitatea existenței în trecut a unui continent în Atlantic. Au apărut alte ipoteze, în care Atlantida era localizată în America, Caraibe, Europa de Nord, Africa sau chiar Asia La mijlocul
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la sfârșitul epocii neolitice, a cărui vârstă a fost apreciată de către arheologul sibian prof. Iuliu Paul, la 3600 ani. Vestigii din epoca bronzului au fost descoperite de-a lungul timpului și adunate de către familia de preoți Florianu după 1855, dar s-au pierdut o dată cu
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
după varietăți și anotimpuri: smochine albe, smochine regină, smochine negre și de primăvară. Smochinul a fost printre primele plante cultivate de om. Un articol în revista Science descrie descoperirea a nouă smochini fosilizați, datați în jurul anilor 9400-9200 î.Hr., în așezarea neolitică Gilgal 7 I, în Valea Iordanului. Datorită faptului că smochinii sunt de tipul partenocarpio, fac parte din speciile domestice. Descoperirea așază domesticirea smochinului înaintea grâului, orzului și legumelor, ceea ce poate fi primul caz cunoscut din agricultură. Pe măsură ce migrația umană s-
Smochin () [Corola-website/Science/309653_a_310982]
-
nu este cunoscută apartenența confesionala. 84,36 % din locuitorii comunei sunt situați în satul de reședință. comună este atestata documentar din anul 1931. Datorită condițiilor favorabile existente aici, zona a fost locuită din neolitic. Locul unde au fost descoperite vestigiile neolitice se numește „Țitelca” și este o ridicătura de pământ naturală de dimensiuni reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Șiretului. În timp această primă așezare a devenit neîncăpătoare și vatra s-a mutat către nord aproximativ 500
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
-lea); al doilea, aflat tot pe dealul Șumurdoaia, reprezintă o altă necropolă din aceeași epocă; cel din luncă, aflat în marginea de nord-est a satului, pe drumul spre Petrișoru, este cel mai amplu, și conține o așezare și o necropolă neolitice (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din secolele al III-lea-al IV-lea e.n., o așezare și o necropolă medievale timpurii (secolele al IX-lea-al XI-lea) și o așezare și
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
scos la iveală o serie de mărturii semnificative care atestă o locuire neîntreruptă a acestor meleaguri, strâns legate de întreaga arie a civilizațiilor traco-geto-dace. Săpăturile arheologice au pus în evidență unele vestigii mezolitice în zona Ploiești-Vest și a unor așezări neolitice în zona Ploiești-Nord. Deasemeni s-au găsit vestigii din epoca bronzului, precum și din perioadele mai recente din secolele VIII - VI î.Hr. până în pragul epocii romane. Legenda spune că demult, înainte de întemeierea Țării Românești, într-o poiană spre marginea de miazănoapte
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
care dispun, specialiștii apreciază că primele manifestări de viață omenească pe teritoriul României datează de acum aproximativ 40.000 de ani. Epoca pietrei este bine reprezentată în descoperiri arheologice pe tot cuprinsul țării. Se cuvine menționată ceramica din aria culturii neolitice Cucuteni, care a constituit apogeul civilizației înainte de venirea triburilor indo-europene. Peste triburile de agricultori sedentari de la sfârșitul neoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Bucșani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Unul dintre ele este un sit arheologic, aflat „la Pod”, la marginea satului Bucșani în dreptul intrării dinspre Vadu Lat, unde s-a găsit un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Celelalte douăsprezece sunt clasificate că monumente de arhitectură: vechea primărie (începutul secolului al XX-lea); biserică „Sfanțul Nicolae” (1836); școală veche (începutul secolului al XX-lea); conacul Hristodor Ionescu (începutul secolului al XX-lea); casă Stan Cangea
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
obiective din comuna Băneasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru din ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Fierului din „Dealul lui Coadă” (0,5 km est de satul Băneasa); tellul neolitic (cultura Boian) de „la Gorgana” pe o terasă de la nord de gârla Comasca de lângă Pietrele; o altă așezare neolitică aparținând culturii Gumelnița aflată la jumătatea distanței între satele Pietrele și Puieni (comuna Prundu); și situl de la „Valea Cacoviei” (1,5
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
din ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Fierului din „Dealul lui Coadă” (0,5 km est de satul Băneasa); tellul neolitic (cultura Boian) de „la Gorgana” pe o terasă de la nord de gârla Comasca de lângă Pietrele; o altă așezare neolitică aparținând culturii Gumelnița aflată la jumătatea distanței între satele Pietrele și Puieni (comuna Prundu); și situl de la „Valea Cacoviei” (1,5 km de marginea satului Sfântu Gheorghe către Băneasa), sit ce cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Latène
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]