764 matches
-
a termosurilor, conservând carnea șiroitoare de sânge, împiedicînd-o să se macereze-n acizii tari ai realității. Pielea întorcea înapoi filamentele nervoase, care altfel s-ar fi extins în odăi și pe străzi, inervând și supunând minții case, ceasuri, stâlpi de neon, nori și tramvaie, răsfrîngea-n sine fluidul credinței ce ținea la un loc imperiul sucit în jurul dublei elice. În piele des-cnise pori și glande sudoripare, receptori pentru durere, presiune și torsiune, dar mai ales deschise puncte de frontieră spre înalte imperii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
asta! Să fi fost alt copil, nu credeam în ruptul capului, ziceam că e unul de-ai lor, că se preface... Chiar nu-ți aduci aminte nimic?" Ieșiseră din Circ și înaintau pe alee, în lumina tulbure a stâlpilor de neon, căci peste oraș se lăsase noaptea. Rădaștele zbârnâiau peste tot, treceau deodată pe lângă urechile oamenilor, făcîndu-i să se ferească, îi loveau ca niște pietre în spate, fojgăiau pe copaci și în iarbă. Mircea prinsese una și o ținea de corpul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ieșeau de la film sau de la meci, să meargă cu pași mici o dată cu ei, privind în sus către umerii lor, să-nainteze clătinat, strâns din toate părțile și deodată să iasă la larg, în noaptea bucureșteană, orbit de faruri și de neoane. În capătul aleii cotiră la dreapta și o luară prin fața blocului. Deși magazinele erau închise, vitrinele erau luminate spectral : magazinul de articole foto și sport, apoi marele magazin de mobilă... Trecură pe lângă un gang identic cu al lor, dar unde
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Romarta", și "Voaleta"... Toate erau atât de luminate, atât de mărețe! Da, chiar mărețe. Erau cele mai mari și mai frumoase clădiri pe care băiatul le cunoștea. Adevărate fortărețe ce răsăreau deodată, cu vitrinele lor largi și reclamele lor de neon, din marea de construcții mărunte. Foarte rar mergeau în centru, la magazinele acelea. Drumurile cu troleul erau mereu niște aventuri. Treceau pe străzi ciudate, necunoscute, unde dac-ar fi coborât ar fi fost pierduți, și se-ntorceau seara, sub cerul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
deschide înaintea ochilor. E aici la dreapta un comutator, observă Părințelul, și ce mai aștepți? îl zorește Roja, vrei să ne rupem picioarele în bezna asta, să dăm cu capul de pereți? ridică puțin tonul, dar este întrerupt de pocnetul neoanelor din tavan care se aprind unul după altul inundînd holul într-o lumină curată de la un capăt la altul. E mult mai spațios decît pare de afară, constată Curistul, dar Roja nu-i dă nici o atenție, își plimbă privirea de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de pe pereți și spre ușa care dădea În biroul personal al lui Jeschonnek. Fără să opună nici un fel de rezistență, cheia s-a răsucit ușor. Acoperind numele lăcătușului meu cu binecuvântări rostite În gând, am mers spre fereastră. Firma cu neon de pe clădirea Pschorr Haus arunca o strălucire roșie În biroul opulent al lui Jeschonnek, așa că nu prea era nevoie de lanternă și am stins-o. M-am așezat la birou și am Început să caut nici eu nu știu ce. Sertarele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
trăit și după război era tot o consecință a acestuia? Călătoria putea fi un pelerinaj la locul care provocase răscrucea unei existențe și a atâtor altora. * Am ajuns la prânz. Viscolea, era frig. Orașul răsărea Între suliți și panglici de neon. Apartament luminos, cald. Am ieșit pe stradă, să localizez noul domiciliu. Rathenauplatz. Mi-am amintit de personajul pe care Musil l-a proiectat În marele său roman... Prim contact cu orașul. Partir, c’est bruler un peu?... * Mă interesează mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
în dana sa. E coborâtă pasarela. Mulțimea se năpustește, se înghesuie. Ea a coborât doar până la jumătatea pasarelei, când în urechi o izbește un dialect străin. Totul va fi diferit aici, se gândește în sinea ei. Deasupra ei, reclamele de neon clipesc precum ochii unui dragon. SĂPUNURI ENGLEZEȘTI, PERIUȚE DE DINȚI JOHNSON, RUJ FRANȚUZESC TRANDAFIR DE CATIFEA. E fascinată. Domnul Shi e un bărbat care are puțin peste treizeci de ani. Are trăsături tipice din Shan-dong, e înalt și lat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
până când nu mai face nici o bulă. Râul te mușcă, băiete. Fii pregătit. Dar nu-i nici un mușcă, nici un pregătit. E doar înec. Apare o piramidă de lumină, diamante incandescente, câmpuri de stele care se deformează. Corpul lui țese triunghiuri de neon, un tunel care se înalță. Apa deasupra lui, plămânii îi ard, apoi explodează în sus, spre văzduh. Acolo unde îi era gura, doar piele netedă. Materia înghite gaura aia. Casa remodelată; geamurile acoperite cu tapet. Ușă care nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tulburare afectivă de sezon, dar refuza să creadă în boli inventate recent. Riegel încercă s-o convingă să stea sub lumina din sera lui. —Soarele e totul. Numărul de ore de lumină solară pe zi. — Vrei să mă păcălești cu neoane? Nu mi se pare o chestie foarte naturală. Simțea că-l repede, din ce în ce mai des, pe măsură ce se scurtau zilele, dar nu se putea abține. El suferea într-o tăcere nobilă, ceea ce nu făcea decât să pună gaz pe foc. Se grăbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
capriciile vremii. Vagoanele rapidului calcă lin ácele printre semafoare albastre, iar de la cișmeaua gării care țârâie, un fir de apă, printre sloiuri, clipește spre tine, ca și cum și-ar freca mâinile Omul Roșu. În spatele lui, În lumina de var nestins a neonului, pe o tablă prăpădită, citești că: „Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România, În frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu!” Brusc ți se face sete. Și mai spun unii că În țara asta nu se Întâmplă nimic. E de groază. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cred că va merge ușor, așa că stai cât de târziu poți. Ieși cu Maria să beți ceva, undeva liniștit, nu? Nu tocmai. Se numea Kittenz. „Z“-ul ar fi trebuit să mă pună pe gânduri. La fel și inimioarele din neon roz cu care era decorată fațada. Și toate acele semne de exclamare de pe indicatorul imens care striga practic: FEMEI! INTRARE LIBERĂ! PRIMA BĂUTURĂ GRATIS! TRICOURI GRATIS! KARAOKE GRATIS! Am crezut că tipul de la ușă ne va ridica și ne va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Nat mă aștepta, făcând ture în fața casei. Am parcat și el mi-a deschis ușa din dreptul șoferului. —Unde ai fost? a spus. Aștept de ore în șir. Am deschis ușa de la intrare și am aprins luminile în atelier, niște neoane fără milă care luminau orice colțișor întunecat și orice pânză de păianjen de pe tavan. M-am întors să-l privesc pe Nat. A tot plouat în seara aia, nu rău, dar stătuse în ploaie. Părul îi era dat pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
reviste. SÎc! Văd vînzătoare de la alimentară mergînd la chioșcul de ziare și Împrumutînd gazete ; mă enervează la culme! Într-o zi, mă voi duce și eu să-mprumut un ...parizer, să văd, vor fi de acord? Vine instalatorul, Îmi schimbă neonul, Îmi pune o aplică și-mi cere 200. lei. Într-o zi mă voi duce și eu la niște reviste de cultură, să le cer măcar 200.000 lei pe articolulul pe care mi l publică : oare-mi vor da
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Biblia de neon Capitolul unu E prima oară când merg cu trenul. Stau pe scaunul ăsta de vreo douătrei ore. Nu văd nimic afară. E întuneric acum, dar când a pornit trenul, soarele de-abia începuse să apună și puteam să văd frunzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cu adevărat din oraș, ci fusese arestat de șerif sub acuzația de imoralitate din cauză că mama unei fete a făcut un soi de plângere. Așa că iată-mă în trenul ăsta. E încă întuneric afară, mai puțin când trecem pe lângă firmele de neon. Ultimul oraș a rămas în urmă prea repede ca să-i pot vedea numele. Se aude din ce în ce mai tare zgomotul trenului pe șine și văd copacii trecând în fugă peste lună. Anii de dinaintea plecării mele la școală s-au dus la fel de repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
de puternic peste cenușa din curte încât ajunsese să strălucească precum diamantul. Era încă noapte în vale și pinii de pe deal se clătinau foarte încet. Jos în oraș luminile de la ferestrele oamenilor se stingeau una câte una, lăsând doar câteva neoane să ardă pe strada principală. Vedeam Biblia cea mare din neon de pe biserica reverendului. Poate c-o s-o aprindă și-n noaptea asta, cu paginile ei galbene și literele roșii și crucea mare albastră din mijloc. Poate c-o aprind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
diamantul. Era încă noapte în vale și pinii de pe deal se clătinau foarte încet. Jos în oraș luminile de la ferestrele oamenilor se stingeau una câte una, lăsând doar câteva neoane să ardă pe strada principală. Vedeam Biblia cea mare din neon de pe biserica reverendului. Poate c-o s-o aprindă și-n noaptea asta, cu paginile ei galbene și literele roșii și crucea mare albastră din mijloc. Poate c-o aprind chiar dacă nu-i acolo reverendul. Vedeam zona unde stăteam înainte, vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
de lacrimi și au început să-mi tremure foarte tare umerii și mi-am pus capul pe genunchi și am plâns și-am tot plâns. Când m-am ridicat să intru în casă, pe strada principală se stingea și ultimul neon. Îmi simțeam ochii ciudat din cauză că mi se lipiseră genele și mă dureau pleoapele. N-am încuiat ușa. Nimeni dintre cei care locuiau în vale nu-și închidea ușa noaptea sau altcândva. Semințele dispăruseră de unde le pusese tata, lângă ușa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cu mine să nu fim răniți prea tare mâine sau altă dată. Mi s-a părut o rugăciune foarte frumoasă, așa că m-am uitat pe fereastră și am început s-o spun, dar ochii mi-au căzut pe Biblia de neon din josul dealului și nu am mai putut să continui. Apoi am văzut că stelele de pe cer strălucesc ca rugăciunea cea frumoasă a lui tanti Mae și am început din nou, și rugăciunea mi-a venit fără măcar să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
puteau să vândă mâncarea atât de ieftin, nimic nu depășea cincizeci de cenți. Probabil că nu plăteau chirie pentru clădirile pe care le foloseau. Barul era tot pe strada asta. Avea fațada acoperită cu marmură falsă și firme luminoase din neon în jurul ușii și al geamurilor. Niciodată n-am văzut cum arată pe dinăuntru fiindcă era mereu închis când treceam eu pe acolo dimineața. Presupun că nimeni nu trebuia să se uite mai sus de primul etaj. Marmura și neonul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
din neon în jurul ușii și al geamurilor. Niciodată n-am văzut cum arată pe dinăuntru fiindcă era mereu închis când treceam eu pe acolo dimineața. Presupun că nimeni nu trebuia să se uite mai sus de primul etaj. Marmura și neonul se opreau acolo, iar restul până la acoperiș era acoperit cu placaj și cartoane, maro și gri. Sus acolo erau trei ferestre mari și lungi, care dădeau într-un balcon de lemn, ca la toate clădirile vechi din oraș. Dimineața erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
o aureolă supradimensionată de cârlionți ca niște tirbușoane negre, din mijlocul cărora se ițește moaca ei tâmpă. Îi scoate în relief gurița mică, meschină, de femeie rea. Chiar că e din Virginia de Vest. Fiica minerului ajunsă în orașul de neon! „Așa are de gând să meargă cu mine la primar? mă întreb în sinea mea. Îmbrăcată ca o stripteuză? Și scrie dragă cu patru litere! Și n-a citit nici două pagini din cartea lui Agee într-o săptămână! S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de somn, din 24 ore. Timpul trece rapid, ochiul meu stâng devine din ce în ce mai sensibil la stimulii externi luminoși. Astfel încât, la aprinderea și stingerea luminii (a becului electric), noaptea, în ochiul meu stâng filează niște lumini asemănător cu un bec de neon defect, aprins. Starea generală a organismului meu, este din ce în ce mai bună. În primul rând nu mă doare nimic și pot efectua treburile care-mi revin în familie : aprovizionare, menaj și supravegherea nepoatei. Medicina oficială, cea finanțată de Stat, din banii contribuabililor
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
stâng mi-au apărut simptome noi. După ce țin ochiul deschis o perioadă de timp (circa 4 ore), în ochi îmi filează, îmi tremură o masă luminoasă, amestecată cu o masă închisă la culoare, fenomen similar cu filarea unui bec de neon defect. Deoarece mă deranjează, am decis să țin ochiul stâng acoperit, când pot. Îl descopăr și-l deschid când mă spăl și când ies din casă. A urmat un program de plimbări , împreună cu nepoțica mea, în parc și în Grădina
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]