2,387 matches
-
în diferite populații umane, formele corespondente, neereditare având o frecvență variabilă, în diferite populații umane, în funcție de interferența genomului uman cu factori carcinogeni de mediu, incluzând condițiile microsociale și stilul de viață. La om se cunosc peste 50 de tipuri de neoplazii ereditare, moștenite dominant printre care: retinoblastomul, neoplazia familială de colon, cu cele două variante (polipoza adenomatoasă familială și neoplazia ereditară nonpolipozică), neoplazia ereditară de sân și ovar, sindromul Li-Fraumeni. Prototipul acestora este retinoblastomul. Mutația ereditară, transmisă pe linia germinală, nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
având o frecvență variabilă, în diferite populații umane, în funcție de interferența genomului uman cu factori carcinogeni de mediu, incluzând condițiile microsociale și stilul de viață. La om se cunosc peste 50 de tipuri de neoplazii ereditare, moștenite dominant printre care: retinoblastomul, neoplazia familială de colon, cu cele două variante (polipoza adenomatoasă familială și neoplazia ereditară nonpolipozică), neoplazia ereditară de sân și ovar, sindromul Li-Fraumeni. Prototipul acestora este retinoblastomul. Mutația ereditară, transmisă pe linia germinală, nu este însă suficientă pentru instalarea condiției oncogenice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu factori carcinogeni de mediu, incluzând condițiile microsociale și stilul de viață. La om se cunosc peste 50 de tipuri de neoplazii ereditare, moștenite dominant printre care: retinoblastomul, neoplazia familială de colon, cu cele două variante (polipoza adenomatoasă familială și neoplazia ereditară nonpolipozică), neoplazia ereditară de sân și ovar, sindromul Li-Fraumeni. Prototipul acestora este retinoblastomul. Mutația ereditară, transmisă pe linia germinală, nu este însă suficientă pentru instalarea condiției oncogenice. Ea conferă numai susceptibilitatea la neoplazie pentru individul purtător. Pentru desăvârșirea expresiei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de mediu, incluzând condițiile microsociale și stilul de viață. La om se cunosc peste 50 de tipuri de neoplazii ereditare, moștenite dominant printre care: retinoblastomul, neoplazia familială de colon, cu cele două variante (polipoza adenomatoasă familială și neoplazia ereditară nonpolipozică), neoplazia ereditară de sân și ovar, sindromul Li-Fraumeni. Prototipul acestora este retinoblastomul. Mutația ereditară, transmisă pe linia germinală, nu este însă suficientă pentru instalarea condiției oncogenice. Ea conferă numai susceptibilitatea la neoplazie pentru individul purtător. Pentru desăvârșirea expresiei stării maligne, predispoziția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
două variante (polipoza adenomatoasă familială și neoplazia ereditară nonpolipozică), neoplazia ereditară de sân și ovar, sindromul Li-Fraumeni. Prototipul acestora este retinoblastomul. Mutația ereditară, transmisă pe linia germinală, nu este însă suficientă pentru instalarea condiției oncogenice. Ea conferă numai susceptibilitatea la neoplazie pentru individul purtător. Pentru desăvârșirea expresiei stării maligne, predispoziția trebuie să se asocieze cu un eveniment de mutație somatică (cea de a doua lovitură din modelul Knudson) care apare într-o manieră stohastică. Capitolul 21 RETINOBLASTOMUL ȘI MODELUL KNUDSON, AL
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
MODELUL KNUDSON, AL „DUBLEI LOVITURI”. PARADIGMELE ONCOGENETICII MODERNE Retinoblastomul - malignitate retiniană a copiilor (indicativul MIM 180200, în nomenclatorul internațional al bolilor umane; acronimul MIM derivând de la Mendelian Inheritance in Man), a dobândit statutul unui fenomen paradigmatic al bazei genetice a neoplaziilor. Tumora s-a dovedit a fi prototipul malign care a permis înțelegerea rolului genelor supresoare de tumori, în neoplaziile umane. Este o tumoră rară, dar agresivă a retinei la copii care apare cu o frecvență de 1 la 14 000
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al bolilor umane; acronimul MIM derivând de la Mendelian Inheritance in Man), a dobândit statutul unui fenomen paradigmatic al bazei genetice a neoplaziilor. Tumora s-a dovedit a fi prototipul malign care a permis înțelegerea rolului genelor supresoare de tumori, în neoplaziile umane. Este o tumoră rară, dar agresivă a retinei la copii care apare cu o frecvență de 1 la 14 000 nou-născuți, exprimându-se în jurul vârstei de trei ani. Depistat de timpuriu, retinoblastomul poate fi tratat cu succes, astfel că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumori retiniene clonale, bilaterale (în ambii ochi) și multifocale, pe când în forma sporadică, simptomatologia este de regulă unilaterală și unifocală (se dezvoltă o singură tumoră, într-un singur ochi) și la o vârstă mai înaintată. Retinoblastomul este un caz de neoplazie în care apare evidentă moștenirea (ereditatea) susceptibilității, înțelegând prin susceptibilitate starea posibilă, potențială, de a face boala. Deși susceptibilitatea la retinoblastom se transmite într-o manieră ereditar-dominantă, moștenirea genei de susceptibilitate nu este suficientă prin ea însăși, pentru a transforma
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sânge și tumori, de la unul și același pacient, cu markeri distribuiți în întreg genomul uman, se poate descoperi localizarea genelor supresoare de tumori. Unele dintre evenimentele LOH sunt specifice anumitor tumori, așa cum este LOH la 5q21, lângă gena APC din neoplazia de colon, pe când altele sunt comune mai multor tipuri diferite de tumori, așa cum este cazul LOH din 17p, lângă gena tp53. Evident, dacă ADN din celule normale (din sânge, de exemplu) este homozigot pentru un marker particular, markerul respectiv nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
probelor din tumori conțin un amestec de țesut tumoral și netumoral, astfel că ceea ce se observă este adesea o descreștere a intensității relative, mai curând decât pierderea totală a benzii corespunzătoare unei alele (fig. 21.4). Analiza de linkage în neoplaziile mendeliene rare, analiza LOH realizată în probe perechi din tumori și din sânge și studiile de hibridizare genomică comparativă și de citogenetică moleculară, pentru definirea delețiilor specifice tumorilor sunt abordări complementare care, aplicate în ultimii ani, au permis decelarea unui
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fost decelate la mulți dintre pacienții cu retinoblastom. Observația clinică potrivit căreia celulele retinale de la pacienții cu retinoblastom ereditar nu prezintă fenotip heterozigot a permis să se postuleze că cel de al doilea eveniment mutațional pentru inițierea acestui tip de neoplazie ar conduce la inactivarea sau eliminarea alelei de tip sălbatic, din locusul pentru retinoblastom. Al doilea eveniment poate fi reprezentat de mutația somatică a alelei normale sau de pierderea regiunii din cromozom în care se află gena sau chiar a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ambelor alele normale Rb1 conduce la realizarea condiției homozigote și manifestarea transformării maligne. Din această cauză, genele supresoare de tumori au fost numite și oncogene recesive. Clonarea genei de susceptibilitate la retinoblastom a fost dificilă, deoarece, spre deosebire de oncogena inductoare a neoplaziei de vezică urinară, de exemplu, a cărei prezență a fost ușor detectată prin proprietățile tumorigene pe care le conferă celulelor în care este transferată, gena Rb1 își exprimă efectul numai atunci când este absentă din celulă, printr-o mutație de tip
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este dovada peremptorie că susceptibilitatea la retinoblastom a fost moștenită printr-o genă din cromozomul 13, chiar și în cazurile în care apare retinoblastom, dar care nu este asociat cu deleții cromozomale detectabile. Rezultă că evenimentul critic în dezvoltarea acestei neoplazii este pierderea unei gene funcționale. Cele două mutații necesare pentru dezvoltarea retinoblastomului, conform modelului Knudson, determină inactivarea ambelor copii ale genei normale prezente în cei doi cromozomi ai perechii 13, dintr-o celulă normală. Prima mutație (germinală sau somatică), va
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
supresie tumorală parțială, o încetinire a creșterii tumorilor. Introducerea ambilor cromozomi 11 normali determină supresia completă a tumorigenezei. Pierderea informației genetice evidențiată prin decelarea unor deleții cromozomale specifice și pierderea alelelor RFLP specifice, se asociază cu un număr semnificativ de neoplazii umane, printre care retinoblastomul (13q14), nefroblastomul Wilms (11p13), melanomul (2), neuromul acustic (22q), carcinomul renal familial (3p14), carcinomul pulmonar cu celule mici (3p13 → 24), carcinomul ductului de sân (13q, 11q), carcinomul colorectal (5q, 17p). În anul 1990, E. J. Stanbridge
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Hereditary Non Polyposis Colon Cancer”, întâlnit în sindromul Lynch I. Descoperirea faptului că gena hnpcc este similară structural-funcțional cu gena mut-S de la bacterii, implicată în recunoașterea erorilor din ADN, a fost cea mai surprinzătoare din întreaga biologie moleculară a neoplaziilor (Ștefănescu și Călin, 1996) deoarece, pe lângă faptul că s-a dovedit că formele mutante ale protooncogenelor și antioncogenelor sunt implicate în etiopatogeneza neoplaziilor, s-a demonstrat că și mutația genelor de stabilitate genomică poate fi un factor concurențial al instalării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bacterii, implicată în recunoașterea erorilor din ADN, a fost cea mai surprinzătoare din întreaga biologie moleculară a neoplaziilor (Ștefănescu și Călin, 1996) deoarece, pe lângă faptul că s-a dovedit că formele mutante ale protooncogenelor și antioncogenelor sunt implicate în etiopatogeneza neoplaziilor, s-a demonstrat că și mutația genelor de stabilitate genomică poate fi un factor concurențial al instalării condiției de transformare malignă. În condiție de instabilitate genomică, asociată la aproape 15% dintre tumorile maligne de colon, sporadice și ereditare, nenumărate situsuri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în așa numitul sindrom de rupere cromozomală Nijmegen (McKusick 251260) precum și în alte condiții patologice (Gatti, 1998; Zhav și colab., 2000). Capitolul 23 REMANIERILE CROMOZOMALE - GENERATOARE DE „ZGOMOT CITOGENETIC” CU REZONANȚĂ ÎN ONCOGENEZA UMANĂ. SEMNIFICAȚIA SA ÎN PATOGENEZA ȘI PATOGNOMIA NEOPLAZIILOR LA OM Termenul de „zgomot citogenetic” este unul metaforic dar, ca orice metaforă, are o încărcătură semantică mult mai mare decât „clasicul” termen de aberații cromozomale. Termenul de rearanjament cromozomal sau cel de remaniere cromozomală prezintă deopotrivă semnificația apariției mutației
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
baza creșterii dereglate a celulelor canceroase. Boveri a afirmat că tumorile maligne se caracterizează printr-o constituție cromozomală anormală. În plus, Boveri a afirmat că orice eveniment care determină anomalii cromozomale conduce totodată la malignizare, anticipând ideea originii monoclonale a neoplaziilor, precizând că „fiecare tumoră își trage originea dintr-o singură celulă, și este unică, în felul ei”. El subliniază importanța genotipului celulei somatice în geneza malignizării, ceea ce a fost dovedit, după mai bine de patru decenii. Până la elaborarea metodei de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
În alte cazuri însă, s-a observat că Cap. 23. Remanierile cromozomiale - generatoare de „zgomot citogenetic” 396 anomaliile cromozomale sunt specifice unei anumite categorii de tumori și au un caracter constant, fiind unice pentru acea categorie. Populațiile celulare componente ale neoplaziilor umane sunt alcătuite dintr-o varietate mai mult sau mai puțin heterogenă de celule (Owens și colab., 1982). Această particularitate are implicații clinice. Există o regulă potrivit căreia restructurările cromozomale sunt manifeste încă de la debutul procesului de malignizare și se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mult sau mai puțin heterogenă de celule (Owens și colab., 1982). Această particularitate are implicații clinice. Există o regulă potrivit căreia restructurările cromozomale sunt manifeste încă de la debutul procesului de malignizare și se extind progresiv, pe măsură ce acesta avansează. În unele neoplazii, rearanjamentele cromozomale au o înaltă specificitate. Printre altele, originea unicelulară a neoplasmelor este dovedită de identitatea frecventă a rearanjamentelor cromozomale în toate celulele unei tumori. Coroborarea datelor de Citogenetică cu datele subtile de Biologie moleculară, Biochimie și Imunologie sprijină conceptul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
hipodiploide (pierderi de cromozomi). Celulele transformate malign ating uneori grade înalte de ploidie (triploidie-tetraploidie), în cursul evoluției lor clonale. Cel puțin uneori, rearanjările cromozomale au specificitate de tumoră, după cum alteori, aceeași aberație cromozomală este comună mai multor tipuri diferite de neoplazii. Dar, aberații structural cromozomale clonale și triploidii au fost descrise și într-o diversitate mare de proliferări benigne: fibroame uterine, tumori benigne ovariene, hiperplazii și adenoame tiroidiene, adenofribroame mamare, plăci ateromatoase etc. În procesul malignizării apar trei tipuri de alterări
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
selective care acționează asupra populațiilor celulare derivate dintr-o singură celulă transformată. Cariotipul celor mai multe celule maligne suferă schimbări gradate, evoluând cu o anumită rată. Cercetările lui Gebhart și colaboratorii săi (1986), efectuate pe linia celulară ERBT 34, derivată dintr-o neoplazie mamară, au arătat că aceasta are un cariotip extrem de stabil, dar alte linii celulare maligne au o evoluție cariotipică mai mult sau mai puțin rapidă, generând cromozomi derivați prin translocație ce devin markeri cromozomali de tipul dicentricilor (fig. 23.1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stabil, dar alte linii celulare maligne au o evoluție cariotipică mai mult sau mai puțin rapidă, generând cromozomi derivați prin translocație ce devin markeri cromozomali de tipul dicentricilor (fig. 23.1). Cercetările lui Göhl (1985), pe linii celulare derivate din neoplazii mamare MDA MB 231 și MDA MB 435, au relevat că cromozomul 7, în linia 435, și cromozomul 9, în linia 231, au fost primii implicați în geneza markerului cromozomal specific acestor linii celulare maligne, pe când, cromozomul 1 a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Labilitatea genetică a celulelor transformate reprezintă motorul variabilității celulei tumorale, exprimată în grade diferite, în diferite tumori. În celulele maligne se înregistrează deopotrivă nivele crescute și nivele bazale ale schimburilor dintre cromatidele surori (SCE) (de la Sister Chromatid Exchange), în diferite neoplazii umane și chiar în celulele aparținând aceluiași tip de tumoră, astfel că studiul SCE devine nerelevant. Schimbările vizibile în cariotipul celulelor tumorale umane reprezintă așadar, doar unul dintre factorii de schimbare genetică implicați în progresia tumorală și care sunt responsabili
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
factorii de schimbare genetică implicați în progresia tumorală și care sunt responsabili de heterogenitatea celulară tumorală și întreținerea stării de „zgomot citogenetic” (Ștefănescu și Călin, 1996). Abia astăzi sunt înțelese, în liniile lor generale, mecanismele moleculare ale modificărilor cromozomale specifice neoplaziilor umane, confirmându-se după aproape un secol, ideea profetică a lui Th. Boveri, privitoare la implicarea mutațiilor cromozomale din genomul celulelor somatice, în geneza malignizării celulare. Prima anomalie cromozomală a unei boli neoplazice umane a fost identificată într-o leucemie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]