910 matches
-
zidăria mi-aș putea da doctoratul în materie aș scrie o teză dar mi-e teamă de plagiat cu fiecare secundă zidul din jurul sufletului meu crește cu încă o cărămidă o lipesc de celelalte cu un liant făcut din cuvinte nerostite și fluturi fluturii ăștia au ieșit din stomac dar i-am prins și închis într-o colivie după zidirea sufletului și a ochilor voi începe o construcție în jurul trupului cu turnulețe viu colorate și o steluță roșie în vârf să
GÂNDURI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381173_a_382502]
-
trăirilor mă înconjoară. Știi... Înfloresc pentru tine. IRUMPERE Lacătul negru s-a spart și pe lume au inundat CULORILE. Numai sensul iubirii a rămas alb. CĂLĂTORIE Între Alb și Negru pendulează sufletul meu. Vasul iluziilor mă poartă pe marea vorbelor nerostite, încă. Aștept să se ivească, în zare, portul speranțelor împlinite. Mă mai aștepți? INDIGO Mă oglindesc în mine că într-un lac adânc. Privesc... Corabia speranței albă, alunecă ușor. Păsările cărți mă Ating cu aripile lor îngălbenite. Fiecare atingere o
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]
-
o prăpastie pe care dacă nu o umplem va deveni imposibil de trecut și vom rămâne unul pe o parte și celălalt de alta, veșnic separați și uitându-ne, încet dar sigur, unul pe celălalt... Iar eu răspund întrebării tale nerostite, dar pe care am simțit-o în străfundul ființei mele. „Urletul” ființei mele metafizice a pornit către tine încă din momentul în care Cosmosul însuși a prins a ființa. A străbătut cu timiditate, dar cu un curaj nebănuit pentru fragilitatea
ȘI CITITORUL POATE SĂ „URLE” de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380993_a_382322]
-
prof. Ciprian Cipu și Alina Mafa Chem la răscruce bobul de grâu. Înainte vreme, sămânța lui împungea pământul, colorându-i plictiseala cu viață. Acum sapă cerului cale prin inima vântului, cu spicul fremătând aur și glasul lui lovește tăcerile gândurilor nerostite. În palmă frământ doar coaja bobului de grâu. Pâinea s-a uscat în globul cuvântului prea rostit de oameni. În mine azimă crește și spovedania orbului răscolește prezentul într-un pridvor plin de vrăbii. Una mi-a furat de pe umăr
PÂINE DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374516_a_375845]
-
amară, precum văpaia soarelui în zilele fierbinți de vară. Pe calea nenorocului. După culoarea copacilor se schimbă-n tonuri arămii. Când suflet lăcrimează de dor, e-n rubiniul inimii. Gri e-n dorințe neșoptite, de lacrima sufletului. Iar de gânduri nerostite, e-n ceața orizontului. E culoarea surâsului, când lacrima-i de fericire. Sau e a întunericului, când nu-i speranță-n iubire. Te-aștept să răspunzi chemării, pe-aceeași bancă, sub castan. Cum îți răspundeam sărutării, când erai june-curtezan. © Maria
CULOAREA LACRIMEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374587_a_375916]
-
mine, pe bancă, s-a așezat în tăcere o fetiță. M-a privit cu ochii ei mari, plini de lumină și fără să scoată un cuvânt, m-a întrebat din... priviri: -De ce ești atât de tristă? La această întrebare nerostită și atât de neașteptată, m-am întors către acea ființă minunată și de parcă aș fi vorbit cu un înger, i-am răspuns cu glasul timid: -Nu am nicio bucurie de la viață! Totul merge pe dos, nu am niciun suflet cu
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]
-
Publicat în: Ediția nr. 1910 din 24 martie 2016 Toate Articolele Autorului Puterea cuvintelor Ai să-mi mulțumești Cândva Că nu te am iubit Toată puterea cuvintelor Ar fi căzut peste tine Și ți-ai fi pierdut îndemânarea Printre suspinele nerostite Mirosul florilor te ar fi amețit Privindu-ți culorile din obraji În serile în care doar luna Putea să-ți mai stea înainte Vis Tainic arzând în mijlocul vieții Rămâi unde ești Printre păienjenișul dorințelor Lasă clipa din mine Semn Că
PUTEREA CUVINTELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373321_a_374650]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > FARD Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Numai fardul mai zâmbește în oglinda-mbătrânită Raze seci pleacă orbește peste zarea nerostită Corcodușe roase-n sâmburi îmi pun gustul la-ncercare Într-un suflet opresc dâmburi să-mi privească ochiul-soare Pui de coțofene supte îmi mai cheamă strălucirea În alb-negru pene rupte peste gard alungă firea Cred că-n raza putrezită tot
FARD de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373400_a_374729]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > UN SFAT DE LA UN PRIETEN... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcerea este mierea zeilor Dulceață-i cuvântul nerostit Trimite doar gând bun tuturor, Gust-o, te vei simți înțelepțit! E greu sa taci, știindu-ți adevărul Să suferi în tăcere nedreptăți Înveți să nu mai irosești cuvântul Și timpul, cu cei ce n-au inimă-n judecați. Ești
UN SFAT DE LA UN PRIETEN... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373456_a_374785]
-
depărtarea-mi scobea caverne în oase nu desfăcusem bine aripile și am căzut de pe marginea timpului ne-am vindecat, apoi, de rănile pe care le regăsesc în trupul meu cicatrizate în formă de tine vreau să-ți trimit toate cuvintele nerostite să-ți redau clipele în care te țineam prizonier te voi înapoiă vieții...te voi înapoiă vieții apoi mă voi înaltă că un abur argintiu că o jertfă necurmata Referință Bibliografica: Ca o jertfă necurmata / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN
CA O JERTFĂ NECURMATĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373504_a_374833]
-
depărtarea-mi scobea caverne în oase nu desfăcusem bine aripile și am căzut de pe marginea timpului ne-am vindecat, apoi, de rănile pe care le regăsesc în trupul meu cicatrizate în formă de tine vreau să-ți trimit toate cuvintele nerostite să-ți redau clipele în care te țineam prizonier te voi înapoia vieții...te voi înapoia vieții apoi mă voi înălța ca un abur argintiu ca o jertfă necurmată ... Citește mai mult Prea nefirești îmi par uneori toate lucrurileșeile au
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
zâmbetul șăgalnic C-aș vrea să încrustez pe chipu-ți, fericirea. Peste poteci de dor, cu pasul tău năvalnic Ai alergat spre mine, să gusti din plin iubirea... Tu, dragostea mea mută, îmi iartă neputință De a plăti tribut, cuvinte nerostite. Sarut am pus pe slove, și-am răsturnat sentința Care ținea captive suflete-ndrăgostite... Referință Bibliografică: Tu, dragul meu... / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2124, Anul VI, 24 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Negrea
TU, DRAGUL MEU... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371410_a_372739]
-
mult alb ochii, într-un joc de du-te vino, desenează tăcerea ce se afundă în măruntaiele amintirilor. De atâta nins pleacă lumina la izvor și mie mi-e tare sete ce să topesc să sting arșița de pe buza cuvântului nerostit? Referință Bibliografică: Ai nins / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
AI NINS de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371643_a_372972]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DESPRINDE-LE DE FIRUL VIEȚII... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1602 din 21 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nu-mi plac povești nepovestite, cuvinte nerostite încă, Sunt ca o apă cristalină prinsă-n izvorul de sub stâncă Și peste care taina vremii nu a creeat nici-o fisură, Dacă dorești să-ți stâmperi setea nu poți să iei o picătură. În fiecare fir de viață... destinul a
DESPRINDE-LE DE FIRUL VIEȚII... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374845_a_376174]
-
ASCULTĂ Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ascultă-n liniște tăcerea Atât cât poți de mult, N-o întreba, nu îi răspunde, Ascult-o, și atât! Ascultă șoaptele nespuse Și vorbe nerostite, Când în tăcere te cufunzi Ca-n ape liniștite! Ascultă liniștea din stele Când blând lucesc în noapte, Cufundă-te-n tăcerea lor Ca-n ierburi aromate! Ascultă-n zori cum crește iarba Tăcută din pământ, Scăldată-n roua dimineții
ASCULTĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374005_a_375334]
-
în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Lasă-mă Doamne Lasă-mă Doamne mă lasă, Într-un colț de rai stingher, Să simt dorului că-i pasă Cum mă urc încet spre cer, Cum prin versuri nerostite Prinse-ntr-un imens decor, Cum pătrund pe nesimțite Parcă-s vrăji făcute-n zbor, Lasă-mă Doamne mă lasă Într-un colț uitat de lume, Iar de mine dacă-ți pasă Lasă-mă-ntr-un loc anume, Lasă-mă-ntr-un loc cu dor Plin
LASĂ-MĂ DOAMNE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375444_a_376773]
-
05 aprilie 2016. POVESTEA MEA (2001) Sunt făcut să trăiesc doar o clipă, Și, dacă mai alunec peste una și încă una, E pentru că timpul dă din aripă, Iar inima mi-e mare, mai mare decât luna. Eu înțeleg vorbele nerostite, Când ochiul mă-ncape o data și încă o dată, Ca și cum mori de cuvinte Ar măcina toată tăcerea și liniștea toată. Sunt aici, acum și oricând, Ca să te port în mine pururi nenăscut, Sămânță a iubirii crescând, Din cer și pământ, din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Citește mai mult POVESTEA MEA(2001) Sunt făcut să trăiesc doar o clipă,Și, dacă mai alunec peste una și încă una,E pentru că timpul dă din aripă,Iar inima mi-e mare, mai mare decât luna.Eu înțeleg vorbele nerostite, Când ochiul mă-ncape o data și încă o dată,Ca și cum mori de cuvinteAr măcina toată tăcerea și liniștea toată.Sunt aici, acum și oricând,Ca să te port în mine pururi nenăscut,Sămânță a iubirii crescând,Din cer și pământ, din muguri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului O,..prea curată limbă românească Chipul tău este, mereu, înflorit mirat, Miezul inimii îmi arde murmurat Pentru tine rădăcină strămoșească... Te-am gângurit întâi, mi-ai fost lumină Și atenție, pe timpul nerostit, Eu te-am șoptit, mereu, ca un iubit Mai apoi, te-am învățat, ``limbă divină``! Chiar dacă am plecat, și-astăzi sunt departe, Te-am legănat prin vise și.. cuvântul L-am mângâiat duios, ca vara, vântul Și l-am trecut
GRAI DULCE ROMÂNESC de LIA RUSE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375538_a_376867]
-
regăsesc pe trup, pe-o margine de noapte, Amprenta buzelor ce-au murmurat neauzite șoapte... Și simt al tău parfum, răsfrânt pe-a mea eșarfă Când aerul încins ne-nvaluia în sunete de harfă... Pe buze-ntredeschise, se-alintă cuvinte nerostite Iar eu pictez pe glasul tău, emoții infinite. Cu ele traversăm oceane de mută așteptare Spre malul altui timp de dor și de-ncântare... Referință Bibliografică: Spre malul altui timp / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul
SPRE MALUL ALTUI TIMP de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375638_a_376967]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DECLAR RĂZBOI ILUZIILOR DIN OCHIUL TIMPULUI Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă preling în singurătate încet, adânc... deschid drum picăturilor reci ale unui suflet nerostit, din mantie de nori întârziați fac coșciug amintirilor, declar război iluziilor din ochiul timpului și adorm spirala gândurilor rătăcite în abis de virtute. Șuier de vânt ancestral invadează spații cerebrale, își face loc prin labirint fluid, amestecă simțiri ascunse printre
DECLAR RĂZBOI ILUZIILOR DIN OCHIUL TIMPULUI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372304_a_373633]
-
Make-Make, în timp ce înregistra informațiile expediției în jurnalul său stelar, Miku-Miku își dădu seama că era pentru prima dată când avea să repete un traseu. Nu se întorsese niciodată pe o planetă deja cercetată, dar acum, avea un angajament nescris și nerostit față de puiul de om cu părul de culoarea soarelui, trebuia să o sărute pe Cenușăreasa, să se căsătorească cu ea și să facă acea nuntă cu înghețată de căpșune, tort de ciocolată, șampanie de piersici și... toate celelalte elemente necesare
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]
-
segment de timp, pusă într-o lumină difuză care tinde să crească și să învăluie prezentul: „nu mai aud nimic din tot ce-mi spui / de vină o fi muntele sau vântul / sau poate gândul nopții ce-l răpui / și nerostit se-ntoarce-n zori cuvântul // și nu mai știu nimic din tot ce faci / de vină o fi visul ce mă arde / sau poate e iubirea ce-o îmbraci / în necuvinte-nchise în petarde // o toamnă se așterne peste noi / spre
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
în lacrima de sânge Izvor de patimă și de simțire: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din frumusețea florii-nmiresmate Ce-al ei nectar și-l pune zălog mierii Și din cuvintele ce se rostesc acum, Spunându-și dorul nerostit, de-o clipă Purtat de-un înger, vis pe o aripă: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din verdele cel pur al unei frunze Sau din arama ei, copil-metamorfoză, Pătrunsă de culoarea dintr-o roză Din răsăritul sau apusul
DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344958_a_346287]
-
nesomnul pământului, / pe când căutam rădăcina Cuvântului. / Acum l-am aflat și-ncercăm a-l pătrunde, / dar tainicul miez mai adânc se ascunde. / Părtași vom fi, măcinați de o taină / ce ne va-nfrăți, ca umbre, sub o haină / de tăceri - nerostite - în dor de cuvânt / și-apoi ne-om întoarce: Tu - cer, eu - pământ.” (Părtași«Dualitate») „Îmi zălogiră viața / pe-o coastă de-mprumut”, afirmă autoarea în poemul „Zălog”, care mie îmi pare a fi o autentică spovedanie în fața cititorului: „Eu
“VĂMUIREA PULBERII” – O CARTE CE MI-A MERS LA SUFLET! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345733_a_347062]