1,166 matches
-
baza sinusurilor laterale și punctul pețiolar (UO); deschiderea sinusurilor laterale (SS, SI) și a sinusului pețiolar (SP); lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului; conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL); conturul interior al frunzei (DS1, DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma lobului median (F, AP); unghiul dintre nervura mediană și extremitatea lobului lateral inferior (ABE); raporturile dintre lungimea nervurilor (21a, 31a, 41a); raportul dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pețiolar (SP); lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului; conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL); conturul interior al frunzei (DS1, DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma lobului median (F, AP); unghiul dintre nervura mediană și extremitatea lobului lateral inferior (ABE); raporturile dintre lungimea nervurilor (21a, 31a, 41a); raportul dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A). Spre exemplu măsurătorile ampelometrice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
frunzei (ENS, ENM, ENI, NL); conturul interior al frunzei (DS1, DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma lobului median (F, AP); unghiul dintre nervura mediană și extremitatea lobului lateral inferior (ABE); raporturile dintre lungimea nervurilor (21a, 31a, 41a); raportul dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A). Spre exemplu măsurătorile ampelometrice efectuate la un număr de 15 soiuri autohtone de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma lobului median (F, AP); unghiul dintre nervura mediană și extremitatea lobului lateral inferior (ABE); raporturile dintre lungimea nervurilor (21a, 31a, 41a); raportul dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A). Spre exemplu măsurătorile ampelometrice efectuate la un număr de 15 soiuri autohtone de viță de vie studiate în colecțiile ampelografice ale SCDVV Iași și USAMV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
variabila L-A, care arată rapotul dintre lungimea și lățimea limbului. Corelații semnificative dar de semn negativ au fost cele mai multe, 16 la variabila SP (deschiderea sinusului pețiolar) și nici una la variabila N2. Analizate pe categorii arhitectonice se constată că lungimea nervurilor principale a avut cele mai multe corelații semnificative de la 20 la N2 până la 26 la N3. Adâncimea sinusurilor laterale (U, O, DS1, DS2, DS) a avut corelații semnificative cuprinse între 25 (DS) și 20 (U). Lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului au
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
corelații semnificative cuprins între 20 (ENM) și 25 (ENS, ENI). Deschiderea sinusurilor laterale a fost corelată cu 20 (SS), respectiv 16 (SI) variabile, dar din acestea 9 au fost negative la sinusurile superioare și 4 la sinusurile inferioare. Unghiurile dintre nervuri (A, B, C, ABE) au fost semnificativ corelate cu 17 variabile (B), până la 21 (A, ABE). Forma lobului median (F, AP) a avut corelații semnificative cuprinse între 25 (F) și 21 (AP). Cel mai puțin corelate s-au dovedit a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au fost semnificativ corelate cu 17 variabile (B), până la 21 (A, ABE). Forma lobului median (F, AP) a avut corelații semnificative cuprinse între 25 (F) și 21 (AP). Cel mai puțin corelate s-au dovedit a fi raporturile dintre lungimea nervurilor principale (21a, 31a, 41a) cuprins între 15 (21a) și 23 (41a), deoarece 11 corelații au fost negative la variabila 21a, 6 la variabila 31a și 3 la variabila 41a. Variabilele UN2, ON3, au fost corelate semnificativ cu un număr de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
SS (0,8181), SP (0,7143), ON3 (0,7308), UN2 (0,6581), SI (0,6218), variabile care arată deschiderea și adâncimea sinusurilor laterale și cea a sinusului pețiolar. La extremitatea negativă a axei 2 sunt variabilele care determină unghiurile dintre nervuri C (-0,7923), B (-0,6664), A (-07923) sau forma lobului median AP (-0,5562) F (-0,4220). Cea mai mică valoare de corelație cu axa 2 au avut-o, fară îndoială, variabilele care au definit cel mai bine axa
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fară îndoială, variabilele care au definit cel mai bine axa 1, AN (-01511) și ALT (0,0300). Din analiza cercului de corelație se constată că variabilele care definesc deschiderea sinusurilor (SP, SS, SI) sunt opuse variabilelor care reprezintă unghiurile dintre nervuri (A, B, C), a lobului median (F, AP) sau a raporturilor dintre lungimea nervurilor, deci, aportul lor în arhitectura frunzei este special pentru fiecare în parte, el neputând fi înlocuit cu o corelație a acestora. Se poate spune ca ele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ALT (0,0300). Din analiza cercului de corelație se constată că variabilele care definesc deschiderea sinusurilor (SP, SS, SI) sunt opuse variabilelor care reprezintă unghiurile dintre nervuri (A, B, C), a lobului median (F, AP) sau a raporturilor dintre lungimea nervurilor, deci, aportul lor în arhitectura frunzei este special pentru fiecare în parte, el neputând fi înlocuit cu o corelație a acestora. Se poate spune ca ele sunt variabile care determină în principal forma, și mai puțin mărimea frunzei. În schimb
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
poate spune ca ele sunt variabile care determină în principal forma, și mai puțin mărimea frunzei. În schimb mult mai corelate s-au dovedit a fi variabilele care determină lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului, cu cele care arată lungimea nervurilor (N3, N4, N2, N1), adică cele care determină mărimea frunzei. Aproape independente unele de altele sunt variabilele care determină conturul exterior al frunzei (ENI, ENM), cu cele care determină adâncimea sinusurilor. Cel mai puțin corelate, atât între ele cât și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
variabilele care determină conturul exterior al frunzei (ENI, ENM), cu cele care determină adâncimea sinusurilor. Cel mai puțin corelate, atât între ele cât și cu celelalte variabile, sunt raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A) și suma unghiurilor dintre nervura mediană și baza lobului lateral inferior (ABE). Repartizarea soiurilor pe planul factorial determinat de componenții principali Privitor la coordonatele indivizilor pe axele principale interesează acelea care au avut cea mai mare contribuție la definirea factorilor principali și care sunt așezați
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Carnea curățată se spală, se toacă mărunt cu satârul, și se amestecă cu ceapa călită, orezul fiert, sarea, piperul și cimbrul, 150 de grame de slănină tocată și gălbenușurile de ouă. Se desprind foile de varză de pe cotor, se taie nervurile mai groase și se rulează sarmalele de mărimea unor mititei. Pe fundul cratiței se așează două frunze de varză, apoi sarmalele, în rânduri, iar deasupra varza tocată, câteva felioare de slănină. La mijloc se pun oasele cu rămășițele de carne
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
sonete, câteva dedicate capodoperelor brâncușiene. Dincolo de clișeele din versurile de început, lirica lui își desenează treptat un discret și nepretențios contur. SCRIERI: Sufletul copacilor, București, 1964; Dimineață cu fluturi, București, 1967; La marginea lumii, București, 1970; Bucurii cotidiene, București, 1972; Nervurile toamnei, București, 1973; Regăsire la porți, București, 1976; Unghiuri mișcătoare, București, 1977; Culorile iubirii, București, 1978; Cântec de alean, București, 1980; Tăceri furate, București, 1981; Umbra mirată, București, 1983; Mirele nopții, București, 1985; Tainele iubirii, București, 1988. Traduceri: [Versuri], în
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
8; Teodor Vârgolici, „Sufletul copacilor”, GL, 1965, 16; Horia Zilieru, „Dimineață cu fluturi”, CRC, 1968, 5; Dumitru Micu, „Dimineață cu fluturi”, GL, 1968, 24; Emil Manu, Modestie, VR, 1969, 12; Eugenia Anton, „La marginea lumii”, VR, 1971, 7; Emil Manu, „Nervurile toamnei”, SPM, 1973, 153; Magda Ursache, „Nervurile toamnei”, CRC, 1974,1; Piru, Poezia, II, 222-224; Hristu Cândroveanu, „Regăsire la porți”, TMS, 1976, 4; Paul Dugneanu, Poezia șoptită, LCF, 1976, 27; Emil Manu, Două cărți de poeme, SPM, 1976, 291; Paul
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
16; Horia Zilieru, „Dimineață cu fluturi”, CRC, 1968, 5; Dumitru Micu, „Dimineață cu fluturi”, GL, 1968, 24; Emil Manu, Modestie, VR, 1969, 12; Eugenia Anton, „La marginea lumii”, VR, 1971, 7; Emil Manu, „Nervurile toamnei”, SPM, 1973, 153; Magda Ursache, „Nervurile toamnei”, CRC, 1974,1; Piru, Poezia, II, 222-224; Hristu Cândroveanu, „Regăsire la porți”, TMS, 1976, 4; Paul Dugneanu, Poezia șoptită, LCF, 1976, 27; Emil Manu, Două cărți de poeme, SPM, 1976, 291; Paul Balahur, Regim sever de verticalitate, CL, 1976
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
zi cu zi sau luată în abstract, cu majusculă, nu numai că nu e lineară, dar are sute, mii de fațete, de cute, bogăția ei nu stă în ce se vede la prima mână, ci și într-o încrengătură de nervuri, de vinișoare ce leagă lucruri aparent străine și lipsite de importanță. Filme hipnotice Cam toți cei care vorbesc ori scriu despre filmele lui Van Sant folosesc un epitet comun, spun despre ele că sunt „hipnotice“. N-am citit până acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
a creat o identitate europeană interculturală, cum se reflectă ea acum în sferele marginale, în zonele rurale ce au consolidat această identitate timp de secole? Dacă mitul Banatului paradisiac persistă în imaginarul colectiv ca adiacență a unei realități istorice, există nervuri sensibile, structuri vulnerabile, în paginile acestor descrieri idilice? Cum își trăiește Banatul - dincolo de solaritatea sa emblematică, - apocalipsele în surdină, destrămările blînde, eșecurile și micile catastrofe? De aproape, tot în registru minor și subiectiv, Banatul convivialității exemplare există în satele de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
extindere, pagubele înregistrate sunt reduse față de cele pe care le produce boala pe continentul nord american. Simptome. La scurt timp de la răsărire, pe grâul de toamnă apar striuri sau dungi de culoare verde deschis sau gălbui, care sunt paralele cu nervurile frunzelor. Cu cât boala este într-un stadiu mai avansat, cu atât suprafețe mai mari de frunză au culoarea galben aurie, rămânând doar dungi verzi pe acest fond galben (fig.1). În timpul iernii, simptomele dispar, pentru a reapărea în primăvară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacul se observă pe toate organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste și chiar pe semințe. Pe aceste organe apar puncte mici de 0,5-1 x 0,3-0,5 mm, dreptunghiulare, galbene limonii, dispuse în șiruri paralele între nervuri și însoțite de zone albicioase liniare. Spre sfârșitul perioadei de vegetație apar dungi scurte, din linii punctate negre, paralele, constituite din grupurile de spori de rezistență care străpung epiderma țesuturilor, mărind suprafața de evaporare a apei din plantă, producând uscarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
că această boală virotică este frecventă în tarlalele de orz semănate timpuriu. Simptome. Plantele de orz infectate în toamnă prezintă pe frunze o îngălbenire aurie sau portocalie care se extinde de la vârful frunzelor spre baza lor și de la margini spre nervura mediană. Frunzele virotice sunt îngroșate, drepte și tari iar plantele rămân pitice, cu sistemul radicular slab dezvoltat și prezintă o înfrățire accentuată, dar frații nu formează spice. Virusul poate ataca și grâul, unde boala produce pagube mai mari, deoarece frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dar frații nu formează spice. Virusul poate ataca și grâul, unde boala produce pagube mai mari, deoarece frunzele se colorează progresiv, piticirea este accentuată iar tinerele plante nu înfrățesc. Grâul infectat mai târziu, după înfrățire, prezintă frunze cu vârful îngălbenit, nervuri verzi și piticirea mai puțin accentuată. Ovăzul atacat de acest virus, la 2-3 săptămâni de la infecție, prezintă pe frunze petede decolorare, apoi galben-roșiatice, brune-roșiatice sau chiar roșii strălucitoare, variația culorii fiind în funcție de sensibilitatea soiurilor. Secara este puțin atacată, iar porumbul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decolorare, apoi galben-roșiatice, brune-roșiatice sau chiar roșii strălucitoare, variația culorii fiind în funcție de sensibilitatea soiurilor. Secara este puțin atacată, iar porumbul este principala gazdă a acestui virus și a insectelor ce-l transmit . Pe porumbul virozat apar dungi de decolorare între nervuri, care evoluează în dungi roșiatice la vârful frunzelor și se constată o ușoară reducere a înălțimii plantei. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la pag.24 ) 1.2.4. Sfâșierea frunzelor Pyrenophora graminea Boala este deosebit de periculoasă atât pentru orz cât și pentru orzoaică, putând aduce prejudicii de până la 20 % din recoltă. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi unite, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, brunificate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
găsește în culturile de porumb și sorg din sud-estul și sud-vestul țării unde și costreiul este mai răspândit. Simptome. Boala apare când plantele au 50-60 cm înălțime, sub forma unor pete mici, punctiforme, de culoare verde-deschis, situate în spațiile dintre nervurile frunzelor tinere. Petele se unesc ceva mai târziu și formează dungi late de decolorare sau chiar benzi verzi-deschis sau gălbui ce cuprind zone mari din suprafața frunzelor. Înălțimea plantelor virotice este redusă cu 40 % iar producția scade cu 43-44 %. La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]