765 matches
-
, publicație care apare la București, în două numere, în decembrie 1937 și în iunie 1938. În articolul-program nesemnat, Rostul acestui buletin, se arată că noua publicație va consemna „toate lucrările literare în curs de apariție, cât și notițe, cronici și rezumate asupra lucrărilor literare apărute”. Chiar dacă nesemnate, „cronichetele” sunt interesante pentru că reflectă peisajul editorial al epocii. În numărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285936_a_287265]
-
două numere, în decembrie 1937 și în iunie 1938. În articolul-program nesemnat, Rostul acestui buletin, se arată că noua publicație va consemna „toate lucrările literare în curs de apariție, cât și notițe, cronici și rezumate asupra lucrărilor literare apărute”. Chiar dacă nesemnate, „cronichetele” sunt interesante pentru că reflectă peisajul editorial al epocii. În numărul inaugural, de pildă, sunt anunțate romanele Gorila de Liviu Rebreanu, „marele romancier al gliei românești”, și Pânza de păianjen, romanul de debut al Cellei Serghi, considerat „o adevărată revelație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285936_a_287265]
-
acordă girul și susținerea sa generoasă tânărului scriitor compatriot . Creația literară propriu-zisă este sporadică, ilustrată doar prin republicarea unor grupaje de versuri (C.V. Gheorghiu, Rugăciune pentru aviatorii căzuți). Articole, știri și informații apărute la rubricile „Însemnări”, „Culturale”, „Revista presei”, „Diverse”, nesemnate, surprind numeroasele aspecte ale degringoladei declanșate de noua orânduire de stat în viața politică, socială și culturală din România (Noile izvoare ale creației literare, Moscova și genocidul, Despre limba română), demersurile pentru o reformă lingvistică, ca și noutățile editoriale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
potrivit afirmațiilor de mai târziu ale lui Cezar Petrescu) să devină continuatoarea „foilor cuminți” din Transilvania, scrise „pentru un popor sănătos și nepervertit”, noul periodic își propunea să reia îndeosebi acțiunea de dinainte de război a „Luceafărului”. Țara întregită, opinează autorii nesemnați ai primului editorial (Cezar Petrescu și Adrian Maniu, după cum va spune cel dintâi), „are nevoie de lumina «Gândirii» cum a avut odinioară nevoie de gândul consolator al «Luceafărului»”. Întocmai ca „Luceafărul” în precedentele două decenii, G. se voia o nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
al ziarului „Flacăra roșie”, realizat de Cenaclul din Arad al Uniunii Scriitorilor. Redactor responsabil: Florin Bănescu; colectivul de redacție: Vasile Dan, Cornel Marandiuc, Ovidiu Pecican, Alexandru Ruja, Gheorghe Schwartz, Emil Șimăndan, Dumitru Toma, Horia Ungureanu, Lucian Cociuba (prezentare grafică). Articolul-program, nesemnat, se intitulează Început de drum și continuitate. Sunt reproduse versuri de Mihai Beniuc, Aron Cotruș, Tudor Arghezi, Vasile Nicolescu. Poezie semnează Ilie Măduța, Lucian Emandi, Vasile Speranță, Dorel Sibii. Cu proză figurează Horia Ungureanu, Cornel Marandiuc, Ion Văran, Iosif Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290524_a_291853]
-
71/1957 Virgil Ierunca inaugurează rubrica „Antologia rușinii”, care va face carieră în presa exilului, semnalând, prin textele citate, treptata abdicare și compromisurile oamenilor de cultură față de regimul comunist. În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul 14/1953 rubrica „Situația politică” e asigurată de Grigore Gafencu (Moartea lui Stalin, Depoziția d-lui Grigore Gafencu - în procesul de la Berna ș.a.); i se alătură Eftimie Gherman, Gabriel Bădărău, N.I. Herescu, Octavian Nandriș, N.A. Gheorghiu. Editorialele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
când Eminescu scrie tot mai rar, lăsând grijile redacției în seama unor colegi mai tineri și, fără îndoială, mult mai docili. Nu se știe cu siguranță de când datează colaborarea lui Caragiale la oficiosul junimist, deși unele articole, povești și parodii nesemnate, din noiembrie-decembrie 1877, par să îi aparțină. Este însă cert că a devenit redactor, la insistențele lui Eminescu, din luna februarie a anului următor, când îi apare un articol despre spectacolele actorului italian Ernesto Rossi. El este prezent, începând cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
cronică a revistelor românești, maghiare și germane și de articole literare. După portretele câtorva filosofi (Einstein, W. Wundt, Michailovski - Nietzsche al rușilor ș.a.), Lucian Blaga deschide o rubrică intitulată „Note”, cuprinzând comentarii literare, culturale și filosofice, un gen de „tablete” nesemnate, identificate ulterior a-i aparține. Probabil că i se poate atribui și pseudonimul E. Dera, citibil Iedera, nume de alint pentru soția lui, Cornelia Blaga, pseudonim sub care dă traduceri ( Din cugetările lui Merejkovski) și articolul Socialism și cultură. Alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
, publicație apărută la Craiova, lunar, între 15 octombrie 1938 și octombrie 1942, sub direcția lui Eugen Constant. Articolul-program (nesemnat) e o colecție de generalități puse sub „emblema sincerității”. Asumându-și o misiune istorică, revista, subintitulată „Literar. Critic. Artistic”, crede că va fi „Cerberul care va apăra, cu vigoare cenzorială, porțile Demnității omenești de năvala mistificatorilor cartelați”. Mijloacele de „pază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
puțin preocupată de probleme culturale, se publică totuși articole cum e cel aparținând lui Irimia Jitaru, Bârladul cultural. De reținut și intervențiile pe teme de actualitate ale lui A. Z. Volbură, Antisemitismul - o inepție și Hitlerismul... . Un amuzant poem satiric, nesemnat, este dedicat, în 1922, lui Ion Mihalache, atunci aflat în opoziție. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
Cele mai multe dintre aceste scrieri sunt însă republicate aici, după ce, cu mulți ani înainte, apăruseră în alte periodice ale lui Gh. Asachi. Ioan Ianov retipărește „cânticelul comic” Tânărul din Sărărie, iar Ecaterina Chinezu, diverse traduceri literare. În revistă sunt și tălmăciri nesemnate, mai toate din limba franceză, anecdote istorice și politice, articole de știință popularizată (unele scrise de Dimitrie Asachi) ș.a. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287495_a_288824]
-
Mihail Sturdza nemulțumise adânc toate straturile societății moldovenești și mișcarea ce se naște în Iași are mai mult caracterul unei protestări contra purtării Domnitorului decât una întemeiată pe idei nouă” . In martie 848, s-a răspândit un apel către moldoveni, nesemnat, cu scopul de a provoca o răzvrătire împotriva domnului moldovean. Insă acest apel fusese în așa fel întocmit, încât părea a fi de inspirație rusească: „Până când veți dormita în letargia unei nesemțiri nevrednice originului vostru? Până când veți purta lanțul unei
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
a existat un om mai simpatizat, în ultima vreme, ca acest băiat. Cu toate acestea, el a fost scos fără ca cineva să zică măcar pâs. întreaga presă a tăcut. În afara articolelor difuzate la postul dumneavoastră și, probabil, a unor scrisori nesemnate trimise televiziunii, nici Consiliul ziariștilor, nici conducerea sportului. Nimeni! Absolut nimeni. Or, măsura este profund antipopulară. Toată suflarea românească o știe, nimeni nu o afirmă (decât în discuții particulare), Este o manevră de intimidare. Este o dovadă peremptorie a existenței
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a rămas și cu prilejul schimbării versurilor tradiționale ale actualului imn național ori cu ocazia altor producte poetice. Recent, întreaga presă literară (mai ales) a publicat un soi de poezie în stil poporanist-pășunist, cum ar fi zis Miron Radu Paraschivescu, nesemnată. Dar, serviciul de dezinformare despre care ne-ați înștiințat cândva chiar dvs. a avut grijă să informeze de data asta opinia publică precum că șefu a mai produs o capodoperă. E ca-n romanele sud-americane în care sunt luați peste
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Activitatea ziarului „Bucovina” nu se mărginea la partea politică. Încă din articolul-program se prevede publicarea de „nouă producții a literaturii românești” pentru ca ziarul să devină „oglinda activității intelectuale a românilor”, dar în cursul anului 1848 se publică un singur foileton nesemnat împotriva voievodului Mihail Sturdza. Începând cu anul 1849, ziarul are un foileton literar foarte bine îngrijit. Dintre scriitorii bucovineni care colaborează la partea literară îl amintim pe Iraclie Porumbescu cu poezii patriotice și fabule; dintre munteni nu colaborează nimeni. Un
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
culegerii și se fac relații cu mitologia altor popoare. În mai multe numere, E. Brote publică un articol dedicat activității Astrei, articol pe care Eminescu îl va retipări în „Curierul de Iași” din același an (1876). Mai figurează câteva traduceri nesemnate din H. Heine și altele din J. J. Engel (făcute de D. Popovici-Barcianu). Rubrici de critică a traducerilor, note bibliografice și știri literare completează sumarele periodicului. La sfârșitul anului 1877 se anunță contopirea cu „Telegraful român”, subliniindu-se că schimbarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
Constantinescu-Teleor, Constantin Gh. Hristodorescu și, bineînțeles, Caragiale, a cărui colaborare începe în decembrie 1873, cu un sonet dedicat baritonului italian Agostino Mazzoli. Caragiale continuă să scrie în anii următori cronici umoristice și literare, versuri, epigrame, știri și anunțuri; multe texte, nesemnate, nu-i pot fi atribuite cu toată siguranța, scriitorul aflându-se într-o perioadă de formare, de clarificare stilistică. Ultimul text semnat de el (cu pseudonimul Palicari) apare la 15 august 1876. După această dată este greu de spus dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
sau șiretli curile amăgitoare ale titlurilor și „manșetelor“ cu tam-tam, inventate de secretarul de redacție, de nu-și mai recunoșteau nici autorii paternitatea lor, cum și prin notițele dense, sucu lente, din paginile a treia și a patra, mai totdeauna nesemnate și datorate mai toate lui Emanoil Bucuța. La celălalt capăt al axei psihologice prezumate am situat, prin urmare, pe Cora Irineu, Muza gracilă și excelentissimă a Ideii Europene [...]. Greu de Închipuit o treabă ca aceasta, cum ar fi un cerc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Propășirea”, „Zimbrul”, „Almanah pentru învățătură și petrecere”, „România literară”, „Revista română”. Poeziile lui, cu accent patriotic, satiric sau meditativ, sunt lipsite de pretenții. O comedie originală, nesemnată și netipărită, compusă prin anii 1835-1840, îl poate așeza pe autor printre primii noștri dramaturgi. Consacrat ca fabulist, D. se bucură în timpul vieții de multă prețuire; M. Eminescu, în Epigonii, îl numește „cuib de-nțelepciune”. Se pare că prepara pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
Ion Agârbiceanu, Întâia noapte, Convenire colegială, Înfruntare, alături de traduceri, realizate de George Sbârcea, din nuvelistica lui Luigi Pirandello (Răposatul, Ținta). Dramaturgia nu este prezentă în revistă, spectacolele Teatrului Național din Cluj fiind însă analizate prompt, întâi prin anunțuri și cronichete nesemnate, apoi prin texte specializate, aparținând lui Corneliu Albu, cum ar fi comentariul la spectacolele cu piesele Avram Iancu de Lucian Blaga, Constantin Brâncoveanu de N. Iorga și Suflete tari de Camil Petrescu. Începând cu numărul 1-2 din 1936, Ion Gherghel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
în trăsură și-i rechema sever la ordine: „Vorbește englezește, cioară!“ Un stimulent major al spiritului de imitație îl constituie înmulțirea, într-o măsură considerabilă, a călătoriilor peste hotare. În Propășirea (1844, nr. 18) citim despre ele o spirituală notă nesemnată, care - după stil - i-ar putea aparține lui Kogălniceanu: „Voiajuri și primblări! Românii au început a se face cosmopoliți și, de vro câțiva ani, gustul voiajurilor s-au lățit atât de mult între ei, că nu-i primăvară în care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
despre eseistica lui Emil Cioran sunt reproduse din „Revue des études roumaines” notele lui Manuel de Diéguez (L’Héritage de Pascal dans l’œuvre de Cioran). Un articol mai general, Culture de la liberté, semnat de Eugen Relgis, și un altul, nesemnat, dar aparținând lui Theodor Cazaban (PEN in Exile: Romanians) deschid orizontul problematicii acestui număr din A., alcătuit, se pare, de Theodor Cazaban. La celelalte rubrici se remarcă texte de Yasunari Kawabata și Witold Gombrowicz. Numărul 3-6 din 1963 ilustrează o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285434_a_286763]
-
codicelui de la Voroneț. În ultimul an de apariție, pot fi citite studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot-Vodă de V. Alecsandri, poezii din colecția lui D. Petrino, urmate de alte studii de istorie și filologie (nesemnate). Alți colaboratori: T. V. Ștefanelli, Enea Hodoș, T. V. Păcățian, I. I. Tuțescu, C. Morariu, Samson Bodnărescu. I.H. AUSONIA, publicație cu subtitlul „Caiete trimestriale de poezie italiană”, apărută mai întâi la Focșani, în 1932-1933, iar apoi la Cluj, în 1934
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
va încredința grefierei instanței, iar dacă este indicat autorul ori complicele, va fi înaintat parchetului competent, împreună cu procesul-verbal pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals. Cu privire la înscrisuri mai precizăm doar că începutul de dovadă scrisă este orice scriere, chiar nesemnată și nedatată, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel de la al cărui succesor în drepturi este acea persoană, dacă dovada face credibil faptul pretins. 2. Proba cu martori presupune ascultarea unei persoane care
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
Montevideo în iunie 2004; "Convenție de colaborare între Camera de Comerț și Industrie a României și Camera uruguayană", semnat la Montevideo. Mai trudisem la o Convenție de cooperare între Radiodifuziunea română și cea uruguayană, care până la plecarea mea a rămas nesemnată, și la o Convenție de colaborare între primăriile București și Montevideo. Am fost internat în spital doar o singură dată, când aveam 14 ani și am fost operat de urgență de apendicită. În rest, m-am bucurat de o fericită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]