2,940 matches
-
înscrisă pe tricouri “Hai sictir!”, la cele adaptate job-urilor și securității muncii, “ Ne așteptăm să plecăm de-aici, cu acelasî număr de degete avute când ne-am angajat!”, unele chiar privind calitatea ei, toate însă reliefând o angoasă existențială, nesiguranță și o dorință de schimbare care întârzie să se cristalizeze programatic. Bâjbăielile, trenările, demonstrează nu doar inconsecvențe ci și jumătățile de gând, suficiența, carențe ale unui câmp de idei incrongruente, dizarmonice, poate facile și inoportune. The Embarcadero este acum un
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
lui. Dar orice greșeală are consecințele sale, după cum viata o va învăța în modul cel mai crud pe Ema; consumul exagerat de alcool pune capăt vieții Magdei într-un mod tragic, lăsând-o pe Ema singură cu durerea, teama și nesiguranța ei. Știe, în adâncul sufletului, că e greșit să continue ce a început cu Brian, dar mai știe că nu se poate întoarce din drum, de parcă ar fi “o marionetă în mâinile unui păpușar nebun, un păpușar masochist.” Povestea pare
ATRACTIE – SPRE LITERATURA de ELENA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366739_a_368068]
-
faptului că „marea plecare de-acasă” are și părțile ei rele, părți care afectează „absorbția” culturii de către cel în cauză, adică emigrantul. Printre acestea putem enumără: stressul cauzat de „emigritis” (boală emigrantului), impactul cu o cultură necunoscută și neînțelegerea ei, nesiguranță noilor locuri, lipsa de bani, lipsa de timp alocat studiului și cunoașterii, incertitudinea, munca multă în dorința de-a te realiza... Deci primi ani sunt foarte grei! Ești norocos însă dacă ai venit de-acasă cu un bagaj de cultură
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
acum pe pământ - poate părea ceva visceral, patologic chiar. Senzația căderii în afară, înălțimea la care nu dormisem niciodată, nici măcar în avioanele folosite pe parcursul a zeci mii de kilometri, fără să fi pus profund geană peste geană, îmi dădea o nesiguranță ce nu putea decât paraliza și nu induce somnul, un posibil cutremur, cotrăbăieli în vecinătatea ușii de la cameră și chiar apăsarea pe clanță în jur de trei noaptea, au făcut din somnul meu un coșmar pe care, pentru a-mi
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
lui. Dar orice greșeală are consecințele sale, după cum viața o va învăța în modul cel mai crud pe Ema; consumul exagerat de alcool pune capăt vieții Magdei într-un mod tragic, lăsând-o pe Ema singură cu durerea, teama și nesiguranța ei. Știe, în adâncul sufletului, că e greșit să continue ce a început cu Brian, dar mai știe că nu se poate întoarce din drum, de parcă ar fi “o marionetă în mâinile unui păpușar nebun, un păpușar masochist.” “Lasă-mă
ATRACTIE DE ELENA COSTEA de ELENA COSTEA în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366765_a_368094]
-
șef și sania. Dispărem într-un alt tărâm. Tărâmul din interiorul gol al Pământului. Agharta! Cerul e luminat doar de aurora boreală. O farfurie zburătoare îmi trece pe lângă ureche! Or fi aghartoizii buni sau răi cu pământenii!? Mă simt în nesiguranță. De frică mă... trezesc. Uf ce vise, ce coșmar... Agarta! Tărâmul subteran... Lângă mine vecinul de scaun lucrează intens la distribuirea antiderapantului! Mi-e frig. Aerul condiționat al avionului funcționează la maximum. Iau din compartimentul de bagaje o pătură și
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
o trase ușor după el. Îndrăzneala lui o fascină pe tânără. Vru să-și retragă mâna, dar după un mic efort, renunță lăsându-se în voia lui. “Cât de frumoasă e! Ce păcat!” O privi cu coada ochiului și văzu nesiguranța fetei ce-i adumbrea chipul. “E un înger pe care încerc să-l seduc, ca mai apoi să-l las să cadă cu aripile frânte. Ce tâmpenie! Aș putea să mă îndrăgostesc de ea. Nu! Aș fi prea prost să
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
cu acel atât de necesar element ficțional, ca potențator emoțional al acțiunii. Faptul că Madeleine Davidshon reușește să creeze acel fior al autenticului, să te transporte pe tine, cititorul, cel care acum stai comod în fotoliu, într-o lume a nesiguranței, a pericolului iminent, a foamei, a incertitudinii că vei mai apuca ziua de mîine și a disperării, ține și de talent, dar și de o admirabilă capacitate de a găsi exact cuvintele, uneori jargoane, cu care autoarea reușeșe să ne
MADELEINE DAVIDSON, UN MAGICIAN AL CUVÂNTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352018_a_353347]
-
fier cu dimensiuni diferite, de grosimi diferite, de forme diferite... Ingeniozitatea meșterului își spune cuvântul. Oricât de frumoasă ar fi o clădire, când văd că la ferestre are gratii, mă cuprinde instantaneu o stare dezolantă, de îngrădire a libertății, de nesiguranță. Plec cu gândul în trecut, spre anii copilăriei mele, cam prin perioada imediat următoare celui de al doilea război mondial, când încă nu-și înțepenise rădăcinile regimul comunist. Când cheia din broasca de la ușa casei ruginise pe motiv de nefolosință
GRATIILE DE LA FERESTRE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352484_a_353813]
-
socială și haosul capătă puteri? Dar devotamentul și abnegația diplomatului, a politicianului român de altădată, duse pînă la capăt pentru un ideal extraordinar sau în favoarea unor virtuți excepționale, cum ar fi loialitatea față de țară și moralitatea? În aceste momente de nesiguranță și de decădere morală generală, politica și diplomația s-au redus la profesiuni bine remunerate, de mică eficiență și autoritate, ele însele devenind cuibul tuturor corupțiilor. Cine își mai îndreaptă azi atenția asupra marilor portrete istorice din care să preia
CENTRUL PIRATERIEI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350466_a_351795]
-
socială și haosul capătă puteri? Dar devotamentul și abnegația diplomatului, a politicianului român de altădată, duse pînă la capăt pentru un ideal extraordinar sau în favoarea unor virtuți excepționale, cum ar fi loialitatea față de țară și moralitatea? În aceste momente de nesiguranță și de decădere morală generală, politica și diplomația s-au redus la profesiuni bine remunerate, de mică eficiență și autoritate, ele însele devenind cuibul tuturor corupțiilor. Cine își mai îndreaptă azi atenția asupra marilor portrete istorice din care să preia
CENTRUL PIRATERIEI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350466_a_351795]
-
lipsesc foarte multe borne orientative, precum cele referitoare la siguranța vieții, la morală, la libertate, la sensul prezentului și nimănui nu-i mai este îngăduit să acceadă la adevărurile, pînă mai ieri definite ca linii de conviețuire normală și pașnică. Nesiguranța în aer, pe ape și pe uscat, din ce în ce mai articulată, mai solidă, scoate din scenă în mod tragic personalitățile devenite incomode, face ca avioane însemnate să fie ajutate la prăbușire, iar pământul stimulat să se cutremure în zonele geografice sărace. Execuții
ZBORUL VIP 132 SAU POLITE VECHI SI NOI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350462_a_351791]
-
lipsesc foarte multe borne orientative, precum cele referitoare la siguranța vieții, la morală, la libertate, la sensul prezentului și nimănui nu-i mai este îngăduit să acceadă la adevărurile, pînă mai ieri definite ca linii de conviețuire normală și pașnică. Nesiguranța în aer, pe ape și pe uscat, din ce în ce mai articulată, mai solidă, scoate din scenă în mod tragic personalitățile devenite incomode, face ca avioanesă fiela prăbușire, iar pământul stimulat să se cutremure în zonele geografice sărace. Execuții, asasinate, minciuni și tăcere
ZBORUL VIP 132 SAU POLITE VECHI SI NOI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350462_a_351791]
-
faptului că puțini vor înțelege și vor ști să gândească. El plânge precum Mântuitorul: Mă clatină spre pat al insomniei pas - / În creierul meu plânge un nemilos taifas („Dormitând”, 1965:106). Insomnia este semnul apropierii unui eveniment care creează neliniște, nesiguranță a fiindului și se descarcă plângând pentru că își dă seama că nu are cui spune de schimbarea care este iminentă, și suferă în interiorul lui. Taifasul este tocmai dublul lui existențial, în care este îndemnat să înștiințeze lumea de schimbarea care
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
comunică și împărtășesc impresii ori stări; este faptul că acel cuvânt angajează, implică și responsabilizează, într-un act cât se poate de complex, gândirea, inima, libertatea, conștiința și credința persoanei umane. Iar această conexiune nu poate depăși perimetrul obscur al nesiguranței și arbitrariului, decât atunci când comunitățile umane își construiesc destinul în lumina Evangheliei, ajungând astfel la comuniunea cea autentică, în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Logosul întrupat. Numai prin lucrarea sinergică a credinței, tradiției, dreptului și autorității duhovnicești, înțelesul adevărat
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
Stihuri > Anotimp > POEME SCULPTATE ÎN VERDE - GEORGETA MUSCĂ-OANĂ Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului POEME SCULPTATE ÎN VERDE GEORGETA MUSCĂ-OANĂ SCULPTEZ SPERANȚE-N FLORI DE MĂR Îndepărtez toți anii ce strecoară Nesiguranță, durere sau eșec, Schimb veșnicia iernilor în vară Și-n ploi stelare trecutul îmi înec. De ce doar rău, când poate fi și bine? Sculptând în florile de măr speranțe, Mă-ncredințez chemărilor divine, Pe crestele luminii să mă-nalțe. Arzând
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
că orice român din diaspora trebuie să aibe șansa să voteze. Politicienii aleși și de ei, îi vor determina sau nu să se întorcă în țară sau să rămână mai departe să muncească și să trăiască în străinătate. Reticența față de nesiguranța evaluării corecte a voturilor reiese și dintr-un sondaj Gallup realizat pentru Fundația Soros și publicat în noiembrie 2011, 59% dintre români nu sunt de acord cu votul prin corespondență, iar 63% nu vor vot prin internet. Proiectul prezintă destule
MEMBRU AL COMITETULUI ECONOMIC SOCIAL EUROPEAN DE LA BRUXELLES de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346565_a_347894]
-
poate întâmpla, nu o dată, ca doi sau mai mulți oameni să împartă aceeași dreptate. Aceasta poate să fie și povestea caselor compozitorului Temistocle Popa: locuise pe proprietăți care fuseseră și ale altora, înainte de naționalizare, apoi a fost strămutat, tot în nesiguranță și tot nedefinitiv. Casele, pe care le-a locuit compozitorul Temistocle Popa, mai mult sau mai puțin timp, sigur că au devenit ale sale, lipite de destinul de viață, de idealurile și creația sa. Dar, muzicianul care a creat nu
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
de zeci de ori sub adevărata ei valoare. Fapte: în 1989 exploatarea la suprafață funcționa cu 1200 de angajați și era în limitele eficienței, în anul 2000 mai erau 800 de angajați cărora li se inducea ideea de ineficiență, nerentabilitate, nesiguranță și în 2006 exploatarea de la Roșia Montană s-a închis, punând în șomaj de mizerie 450 de angajați. Cifrele sunt din volumul „ROȘIA MONTANĂ - AUR și ARGINT” lucrare scrisă de inginerul miner Valentin Rus, director al Societății Roșiamin. Astăzi autorul
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
o teamă, călătoare Pe spinarea timpului complice. Umbrele se-ntind halucinante, mi se prind de suflet, Noaptea-mi înfășoară trupu-n mantia-i de abanos, La prăpastia răbdării îmi opresc nesigur umblet, Către Cer mă-nchin, în așteptare. Vreau ca al nesiguranței văl să fie dat de-o parte, Zorii izbăvirii să-mi inunde trup și inimă Iar lumina să îmi înflorească slovele din carte Umilind și-ngenunchindu-mi umbra. Eu la vânătoare voi porni și noaptea o voi prinde În arcane
TEMNIŢA CĂLIMĂRII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352190_a_353519]
-
În loc de o coordonare a eforturilor constructorilor cu anotimpul optim acestui gen de lucrări, cu condițiile meteorologice și alte criterii ergonomice, toate fundamentate pe o contribuție bugetară pe măsură, lucrările trenează din start. Începute și apoi desfășurate sub semnul inconsistenței și nesiguranței în materie de fonduri, materiale și chiar autoritate în plină organizare de șantier, lucările de reabilitare încep ceva mai vârtos în toamna anului 2006, moment în care procesul instructiv-educativ este nevoit să se desfășoare într-un spațiu impropriu, cel al
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356408_a_357737]
-
fie acesta un prilej, un mijloc de a se elibera de „povara” unui trecut... a unei vieți trecute prin toate „furcile caudine”? Drumul spre libertatea visată n-a fost ușor; a trecut (adeseori) prin flăcările purgatoriului (lagăre de muncă, închisori, nesiguranță...) Nu toți cei porniți în pribegie au ajuns acolo unde și-au propus. Mulți dintre ei au eșuat și au fost trimiși acasă. Norocul a fost de partea lui Dumitru Sinu care a avut șansa să ajungă în Franța, apoi
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
plănuise să treacă la sârbi pe la Turnu Severin, traversând Dunărea înot. Tiberiu Cunia însă nu știa să înoate și cu toate că prietenii săi încercaseră să-l pregătească, va ajunge la sârbi pe uscat, trecând granița prin Banat, sprijinit de oamenii rezistenței. Nesiguranța vieții ultimilor ani petrecuți în țară era urmată de-acum de un alt fel de nesiguranță, pentru că perioada ce o va traversa se afla sub semnul pericolelor și al deciziilor ce trebuiau luate imediat, fără ezitare. Norocul își putea spune
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
să înoate și cu toate că prietenii săi încercaseră să-l pregătească, va ajunge la sârbi pe uscat, trecând granița prin Banat, sprijinit de oamenii rezistenței. Nesiguranța vieții ultimilor ani petrecuți în țară era urmată de-acum de un alt fel de nesiguranță, pentru că perioada ce o va traversa se afla sub semnul pericolelor și al deciziilor ce trebuiau luate imediat, fără ezitare. Norocul își putea spune cuvântul, dar la fel de bine putea fi inexistent. Însă Tiberiu Cunia a avut principii de viață bine
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
ridice sub nicio formă privirea. Se temea de ceea ce ar fi putut să zărească. Drept urmare preferă să străbată întreaga încăpere cu fruntea plecată. Se mișca cu o încetineală aproape dureroasă, pentru a nu trezi doamne ferește singurătatea camerei. Închise cu nesiguranță ușa în spatele lui. În fața lui lumea. Și dorul nemăsurat de a o vedea pe ea. * Mijlocul său adolescentin concura universul feminin al zeițelor Olimpului, simțeai în piept parcă zvâcnetul ei de copilă, ce inunda orizontul vizual cu o atât de
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]