1,823 matches
-
pentru a nu se osândi după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Să se cerceteze omul pe sine și așa să mănânce din pâine și să bea din pahar. Căci cel ce mănâncă și bea cu nevrednicie, osândă își mănâncă și bea, nesocotind Trupul Domnului” (I Corinteni 11, 29). În conformitate cu reglementările canonice cei ce participau la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și nu se împărtășeau produceau și provocau neorânduială în Biserică[45]. În zilele noastre, situația în Biserică este complet schimbată: cu excepția câtorva comunități
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
învățătoarea lui, care ’’certându-se groaznic’’ cu Mitriță Hăulică, a reușit să-l convingă pe acesta să-și lase copilul să se facă preot. Tot ea l-a însoțit la Iași pentru a susține examenul de admitere. Pentru că i-a nesocotit cuvântul, atunci, în Iași, pe strada Uzinei ’’a primit o palmă pe care și-o amintea cu nostalgie și recunoștință și la 85 de ani’’. A reușit la Seminarul Teologic unde a fost un elev deosebit, dar știința l-a
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
de cele mai multe ori de surprize neplăcute.Aceste personaje speră ca partenerii lor de viață să revină la normal, dar totul este în zadar. La polul opus al acestei categorii se află Eugen ,Rosalinda și Vănel din povestirile amintite. Cel dintâi nesocotește cu brutalitate marea dragoste care i-o poartă soția sa Mihaela , pentru care, viața alături de el a devenit un infern. Rozalinda este tipul femeii care în prima etapă se dăruiește cu toată dragostea soțului și familiei sale, după care se
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > CĂLĂTORIA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mergea... Mergea... De când? Timpul se prelingea pe lângă el, nesocotindu-și măsura. La început numărase apusurile. Apoi, adunase răsărit după răsărit. Diminețile fiind mai reci, iar el, odihnit, îi pria socotitul. Până la urmă totul alunecă în nebăgare de seamă, înecat în cenușiul nesănătos din preajmă... Oricum, retina-i slăbită percuta
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
precum o nestemată! El era colegul de acum cinci decenii, dar care nu se metamorfozase în timp într-un senior ca ei, căci întreaga înfățișare degaja tinerețe, condiție fizică, o prospețime și o conduită de adevărat dandy. Ca și când ar fi nesocotit reacția produsă, se îndreptă cu mâna întinsă, întâi către American, doar se văzuseră cândva pe Orly și-i venise ușoară identificarea. Și continuă tot așa, culmea, recunoscându-i pe toți! Când ajunse în dreptul lui Miramoț, se înclină și-i șopti
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
închipuit. În primul rând, regimul de viață, auster, impune respectarea unor reguli precise, începând de la micul dejun, plimbarea de dimineață, prânzul, programul de lucru, ceaiul de la ora cinci și cina, toate la ore exacte, care nu pot fi devansate sau nesocotite sub nici un motiv ( chiar și în caz de boală ! ). Toate bunurile castelului sunt evidențiate în liste individuale de inventar ( pe fiecare spațiu ! ), pe care cele trei menajere le bifează și le semnează zilnic. La sfârșit de săptămână, David verifică fiecare
DRUMUL APELOR, 46 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376332_a_377661]
-
m-a chemat frunzișul unui pârâu. Voi m-ați purtat pe drumuri de praf prin câmpiile arse deși nu v-am vrut. Vă știu, încă mai sperați cu vorbe amăgitoare, nedrepte, să-mi puneți pe umăr crucea de piatră. Îmi nesocotiți cuvintele ce-n suflet le scriu și-n urmă rămân șiraguri de păsări cântătoare. Citește mai mult Voi m-ați îndepărtat de izvorcând păsările mă iubeau.Aripi voiau să-mi punăsă zburăm împreună,Apă-n cioc mi-au aduscând setea
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
copaci mă lega,până m-a chemat frunzișul unui pârâu.Voi m-ați purtat pe drumuri de prafprin câmpiile arsedeși nu v-am vrut.Vă știu, încă mai sperațicu vorbe amăgitoare, nedrepte,să-mi puneți pe umărcrucea de piatră.Îmi nesocotiți cuvintelece-n suflet le scriuși-n urmă rămân șiraguride păsări cântătoare.... XXXII. CHEAMĂ-MĂ TU, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. O să mă întorc la tine, umerii albi așteaptă ca două fețe de pernă pe
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
și ordinea în treburi, frica de stăpânire, dar sufleul lui bun și ascultător nu i l-a putut schimba nimeni, pentru că așa i-l pusese Dumnezeu. - Bine, mamă, dacă zici dumneata, să facă liceul sanitar, a acceptat mama știind că nesocotește oarecum dorința soțului ei. Bunica, o femeie înaltă, zveltă, cu ochi albaștri pătrunzători ca cerul senin, cu fața albă, ferită de riduri până la anii târzii ai bătrâneții și părul lung și ondulat, făcea cei mai buni tăiței din lume și
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
spiritului românesc, mai nocivă decât toate celelalte, este subordonarea unora dintre credincioșii Bisericii noastre într-una din pozițiile antinomice ale binomului ecumenist-antiecumenist. Mai rea, pentru că-i desparte pe cei de aceeași credință, dar și pentru că, prin astfel de polarizări, se nesocotesc cu totul poruncile evanghelice, în numele cărora se luptă. Cu alte cuvinte, „ecumenistul” este deja un personaj cunoscut creștinilor practicanți. Este de cele mai multe ori un om cu studii teologice și în străinătate (dar nu neapărat), este aproape întotdeauna într-o poziție
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
culturii religioase. În creațiile acestora vom regăsi omul căutător continuu a unei relații, să-i spunem autentice, cu Dumnezeu a cărui voință, atitudine și gânduri ne sunt necunoscute, pentru aceasta, noi tremurăm la fiecare pas ca nu cumva să le nesocotim însă frica dispare doar atunci când trecem de la relația cu Dumnezeu la posesia Sa. Lucian Blaga a fost poetul român care s-a simțit dominat de puterea deusiană și nu a șovăit în întuneric pentru că Lumina altora / sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
culturii religioase. În creațiile acestora vom regăsi omul căutător continuu a unei relații, să-i spunem autentice, cu Dumnezeu a cărui voință, atitudine și gânduri ne sunt necunoscute, pentru aceasta, noi tremurăm la fiecare pas ca nu cumva să le nesocotim însă frica dispare doar atunci când trecem de la relația cu Dumnezeu la posesia Sa. Lucian Blaga a fost poetul român care s-a simțit dominat de puterea deusiană și nu a șovăit în întuneric pentru că Lumina altora / sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
m-a chemat frunzișul unui pârâu. Voi m-ați purtat pe drumuri de praf prin câmpiile arse deși nu v-am vrut. Vă știu, încă mai sperați cu vorbe amăgitoare, nedrepte, să-mi puneți pe umăr crucea de piatră. Îmi nesocotiți cuvintele ce-n suflet le scriu și-n urmă rămân șiraguri de păsări cântătoare. Referință Bibliografică: Aripi voiau să-mi pună / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ARIPI VOIAU SĂ-MI PUNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376292_a_377621]
-
în această maximă ceva provizoriu, fără consistența pe care o dă viitorul și fără măreția veșniciei la care visează în taină orice pământean. Acel ”carpe diem”, mi se păruse superficial pentru gustul meu; aproape că-l asociasem cu ceva vulgar, nesocotind cu bună știință înțelepciunea poetului latin, chiar dacă în sinea mea îi dădeam uneori dreptate. Preferasem să fac abstracție de vremelnicia ființei umane, oferind alte valențe acestei locuțiuni străvechi. În seara aceea însă, avusesem o revelație, dintr-o dată am simțit că
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
Veșnic Viu. Astfel, tot ce era mai sfânt și divin, pe teritoriul geto-dacilor, s-a transformat ca peste noapte, în cea mai cumplită erezie și neascultare față de Legile Sfinte, iar oamenii au devenit încetul cu încetul răi și avari, au nesocotit până și darurile primite de la Creator, primite tocmai pentru a le asigura continuitatea lor spre veșnicie. Dacă, cineva de mult plecat s-ar fi reântors în Ținutul Geto-Dacilor, nu ar mai fi recunoscut acele locuri. Totul părea dezolant, până și
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
din timpurile mai noi. Bariera lingvistică și, asemeni ei, chiar la fel de tare, esoterismul, închiderea culturală, adică mentalitatea castei, erau principalii factori care vor fi individualizat comunicația culturală în antichitate. Nu zic că au împiedicat-o. Pentru aceasta ar trebui să nesocotim presupunerile celor vechi, nu chiar vane. Ba, cîteodată, dacă e să ne luăm după Plutarh (și de ce n-am face-o?) asemenea bănuieli, ca și miturile, de altfel, sînt mai de crezare decît niște așa zise "canoane cronologice" Anticii, însă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iar toate acestea au început să revolte spiritele și să pună pe gânduri orice conștiință onestă, pe orice om cu puțină prevedere și cu durere pentru viitorul țării. Într-o țară adevărat constituțională, când opoziția legală din Corpurile legiuitoare e nesocotită până la despreț și când majoritățile din Adunări sânt satisfăcute și omnipotente până într-atîta încît interesele generale ale țării sânt înlăturate și părăsite, noi credem că devine o datorie imperioasă pentru șeful statului de-a interveni și de-a înlătura răul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din armată ar voi să facă niște instrumente docile ale lor pentru timpul când nu vor mai fi la putere, glorificând pe ofițerii cari se revoltă contra disciplinei. Acești oameni ce se intitulă, în mod ridicol, de "liberali", înjurau și nesocoteau pe toți românii de bine cărora puterile străine, pentru onoarea României, le dădeau vro decorație însemnată și-i arătau opiniei publice ca vânduți străinilor, ridiculizîndu-i cu diferite titluri nobilitare (baron P... de exemplu). Ajunși odată la putere, liberalii noștri căpătară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în contra deputaților, a miniștrilor, a regelui, a reginei, a nației și a tot ce părea că nu merge în spiritul și cu pasiunile acelei aglomerațiuni de individe cari populau salele cluburilor. Geniul uman era condamnat; știința și esperiența seculelor era nesocotită, desprețuită; divinitatea era pusă în joc. A nu fi clubist era a nu fi onest, integru, liberal, patriot; pretutindeni și în tot locul clubiștii nu vedeau decât comploturi, corupție, imoralitate. Oameni de rând, oameni cari n-aveau nici un legământ în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
retrag fără nici o cauză parlamentară, ca niște unelte ale caprițiilor șefului. Mai periculoasă e schimbarea întregului program cu care guvernul venise la putere. În locul economiilor promise ne pomenim c-o urcare cu 34 la sută a bugetului cheltuielilor, cu cheltuieli nesocotite în toate ramurile; în locul unor bugete în adevăr echilibrate, marea făgăduință a patrioților, ne pomenim că sume de milioane, ca cea luată de la Rusia, nu se văd trecute nicăiri între venituri sau cheltuieli; în loc de claritate în gestiune știm că există
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-o continuare a dezvoltării, în mergerea mai departe pe calea perfectibilității este acel sentiment de radicală nemulțumire, de adâncă durere, inerent la tot ce este organic și pe care îl culminează moartea. Moartea! Da, filozofia ne poate face a nesocoti moartea noastră proprie, nu ne poate niciodată face indiferenți de moartea unei ființe iubite, ceva mai mult, nu ne poate scuti de impresia supremă ce ne-o provoacă moartea aproapelui în genere. Ce și la ce este moartea? Ce este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
așa cum ar trebui să fie stigmatizați acei oameni cari scriu și calomniază în contra tot ce avem noi mai sacru, în contra tronului României (aplauze). Sfârșesc prin a face această declarațiune: Cabinetul de față a calcat Constituțiunea, a desprețuit armata și a nesocotit tot ce românii au mai scump, tronul României, când a primit pe d. general Macedonski în activitate. Observăm în treacăt că termenii din scrisoarea generalului Macedonski nu se refereau la cine credea d. Candiano, ci erau răsăriți din nemulțumirea în contra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în țară generalul stăruise. Termenii erau îndreptați în contra unei eventuale misiuni germane. Cu toate acestea, numai pentru că un simplu cetățean demisionat cutezase a pomeni de nemți, merita să fie stigmatizat ca calomniator al tronului, iar cabinetul desprețuise armata, călcase Constituția, nesocotise tot ce-i mai sacru și mai scump, tronul, pentru că rechemase pe simplul cetățean în activitate. Cu măsura cu care măsuri ți se va măsura, zice Biblia. Generalul Macedonski n-a luat parte la 11 fevruarie, n-a scos "Democrația
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care ni se arătau monstruozitățile comise de noua stabilire a impozitelor. În acea corespondență era rezumată foarte clar sistema domnilor de la putere în privința aceasta. Rolurile de recensimînt, ne spunea corespondentul nostru, s-au făcut după voința atotputernicilor guvernanți. S-au nesocotit contractele, orice acte autentice și orice fel de probe. Favoriții au fost scăzuți, afară de cazurile unde era trebuință a li se spori avutul în vederea falsificării listelor electorale. Cât pentru nenorociții alegători independenți, ei au fost supuși la o dublă operație
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu se închină decât la biserica creștinească și nicidecum la Templul Libertății din Strada Doamnii. D. Ion Vlădoianu, proprietar din capitală, contestă încheiarea asupritoare a comisiei de recensimînt; dar, fiind omul, cum am zis, ortodox, iar nu "liber-cugetător", i se nesocotește legala reclamație. Dăm mai la vale o scrisoare în care nemairămînîndu-i chip a se înțelege cu autoritățile competente, d-sa denunță opiniei publice nesocotirea dreptului său. Din parte-ne nu ne pare deloc rău că domnii liberali s-au amețit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]