6,223 matches
-
Rillaer, 1992. Mers la cinema, lecții de salsa, grădinărit, călătorii, invitarea prietenilor... Fanget, 2003. Andrș, Lelord, 1999. Van Rillaer, 1992. ∗ Sarah Mary-Rabine: Asistentă în psihiatrie, ULB a profesorului P. Verbanck la Bruxelles. Évelyne Mollard: Doctor în psihologie la Spitalul de neurologie din Lyon, centrul de terapie a anxietății condus de Dr. Cottraux, și lector la Universitatea Lyon-I, DIU în TCC. American Psychiatric Association, 2003. Aproximativ o treime până la jumătate dintre subiecții cu un diagnostic de tulburare de panică în cadrul populației
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pearson Education, Inc., publicată de Allyn & Bacon, lucrarea este tradusă din limba engleză de Victoria Guiu. Ediția a șasea, în limba română este publicată prin intermediul Asociației de Terapie Familială din București. Consultanții științifici sunt Sanda Luminița Mihai, medic primar de neurologie și psihiatrie pentru copii și adolescenți, doctor în sociologie, lector în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), medic de familie, și Simona Preda, asistent social, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, și medic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
266 Regresie 274 Retragere apatică 282 Sublimare 287 Transformare în contrariu 297 Umorul 302 Bibliografie 307 Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Pentru asigurarea conformității științifice a terminologiei, au fost consultate următoarele lucrări: 1. Botez, Mihai Ioan, Neuropsihologie clinică și neurologia comportamentului, Editura Medicală, București, 1996. 2. Freud, Sigmund, Opere, vol. III-IV, Ed. Științifică, București, 1994-1996. 3. Laplanche, Jean; Pontalis, J.-B., Vocabularul psihanalizei, Humanitas, București, 1994. 4. Sillamy, Norbert, Dicționar de psihologie, Univers Enciclopedic, București, 1996. Introduceretc "Introducere" Lucrarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
se insistă pe detalii neesențiale. Pune în evidență tulburările de personalitate, fiind frecvent asociată cu epilepsia. HIPERKINEZIE (< fr. hyperkinésie, cf. gr. hyper - peste, kinesis - mișcare) - Activitate motrică excesivă, caracteristică unor copii care sunt în permanentă mișcare, neliniștiți și agitați. În neurologie, hiperkinezia este înțeleasă ca un sindrom caracterizat prin apariția unor mișcări involuntare, fără un scop anume, cu tendință de deplasare continuă. În psihiatrie, termenul desemnează o activitate motoare exagerată, debordantă, continuă și nemotivată, neliniște psihomotoare, anxietate și risipă inutilă de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Arcan și Ciumăgeanu (1980), în sfera acestei noțiuni sunt cuprinse: imaginea de sine, reprezentarea mintală a propriului corp, perceperea de sine, cunoașterea corpului în relație cu mediul înconjurător. Se pune uneori semnul egalității între schema corporală și imaginea corporală. În neurologie, prin imagine corporală se înțelege procesul de integrare la nivel cerebral a unei achiziții. Procesul de integrare implică identificarea, localizarea și orientarea în spațiu a diverselor segmente corporale. În acest caz, este preferabilă utilizarea noțiunii de schemă corporală. Imaginea corporală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Masson, Paris. Arcan, P., Ciumăgeanu, D. (1980), Copilul deficient mintal, Editura Facla, Timișoara. Așgian, B., Gașpar, Șt. (1993), „Parametrii clinici de dezvoltare ai sistemului nervos central și periferic la nou-născut, la sugar și la copilul mic”, în L. Popoviciu (coord.), Neurologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Athanasiu, A. (1983), Elemente de psihologie medicală, Editura Medicală, București. Baciu, Cl. (1981a), Aparatul locomotor, Editura Medicală, București. Baciu, Cl. (1981b), Cultură fizică medicală, Editura Sport-Turism, București. Baciu, Cl. et al. (1981), Kinetoterapia preși postoperatorie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Dufor, M. (1999), Massage et massothérapie, effets techniques et applications, Maloine, Paris. Dugas, M., Vellin, J., Mouren, M.C. (1983), „L’examen en psychiatrie de l’enfant”, Encyclopédie Médico-Chirurgicale, Éditions Techniques, Paris. Dulău, E. (1993), „Bolile musculare”, în L. Popoviciu (coord.), Neurologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Dumitru, D. (1981), Ghid de reeducare funcțională, Editura Sport-Turism, București. Dumitru, D. (1984), Reeducarea funcțională în afecțiunile coloanei vertebrale, Editura Sport-Turism, București. Enăchescu, C. (1996), Tratat de igienă mintală, Editura Didactică și Pedagogică, București. Enoka
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Sport-Turism, București. Flora, D. (2002), Tehnici de bază în kinetoterapie, Editura Universității din Oradea. Freud, Anna (2002), Normal și patologic la copil. Evaluări ale dezvoltării, Editura Fundației Generația, București. Gașpar, Șt. (1993), „Patologia sistemului nervos periferic”, în L. Popoviciu (coord.), Neurologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Gherguț, A. (2005), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
P.S. (1995), Oxford - Manual de medicină clinică, ed. a III-a, Editura Medicală, București. Hunder, G.G. (2000), Clinica Mayo: despre arterită, Editura ALL Educational, București. Ifrim, M. (1986), Antropologie motrică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ionel, C. (1982), Compendiu de neurologie, Editura Medicală, București. Ionescu, A. (1994), Gimnastică medicală, Editura ALL, București. Ivan, S. (1983), Presopunctura, Editura Medicală, București. Jinga, I., Istrate, E. (2001), Manual de pedagogie, Editura ALL Educational, București. Joubrel, H., Bertrand, P. (1968), Dicționar al educației în familie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Editura Universității „C. Davila”, București. Nica, A.S. (2000), Compendiu de ortezare, Editura Universității „C. Davila”, București. Papalia, D.E., Sally, W.O. (1990), A Chirld’s World, McGraw-Hill, New York. Pascu, I. (1993), „Bolile degenerative ale sistemului nervos”, în L. Popoviciu (coord.), Neurologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Pavelcu, V. (1970), Invitație la cunoașterea de sine, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Păun, R. (coord.) (1983), Tratat de medicină internă, vol. I, Editura Medicală, București. Păunescu, C., Mușu, I. (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
J., Inhelder, B. (1966), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Pick, L., Vayer, P. (1978), Éducation psychomotrice et arriération mentale, Doin, Paris. Plas, F., Hagron, E. (2001), Kinetoterapia activă. Exerciții terapeutice, Editura Polirom, Iași. Popa, C. (1997), Tratat de neurologie, Editura Medicală, București. Popa, D. (2000), Terapia ocupațională pentru aparatul locomotor, Editura Universității Oradea. Popescu, Al. (1986), Terapia ocupațională și ergoterapia, Editura Medicală, București. Popescu, E. (1999), Reumatologie, Editura Medicală Națională, București. Popescu-Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, Editura Albatros
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
2000), Terapia ocupațională pentru aparatul locomotor, Editura Universității Oradea. Popescu, Al. (1986), Terapia ocupațională și ergoterapia, Editura Medicală, București. Popescu, E. (1999), Reumatologie, Editura Medicală Națională, București. Popescu-Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București. Popoviciu, L. (coord.) (1993), Neurologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Rădulescu, A. (1991), Electroterapie, Editura Medicală, București. Robănescu, N. (1976), Readaptarea copilului handicapat fizic, Editura Medicală, București. Robănescu, N. (1983), Tratamentul sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile, Editura Medicală, București. Robănescu, N. (2001), Reeducare neuro-motorie, Editura
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
forma asta - de compensațiuni sentimentale în valută - păru lui Mini mult mai însănătoșită. Dar Lina conchidea: - Dacă cel puțin nu ar avea crizele acelea cu melancolie intermitentă. Nu aude. Nu vede împrejur. Nu vorbește!. Atâta mai știu și eu din neurologie. Melancolia nu e fază bună. - Vreo simulare! obiectă Mini cu timiditate. Lina nu se supără ca altădată. - Nu!. . . Vai, nu!. Arată rău. . . Ar trebui să o vezi! De felul acesta fuseseră noutățile ultime și foarte senzaționale despre familia Hallipa. La
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dantura perfectă. În spate, o femeie suplă, brunetă, ridată. Vocea ei moale, rarefiată: „Nu se mai poate fără însoțitor. Are 28 de ani. Trebuie supravegheat mereu. Nu-l pot lăsa singur nici cinci minute“... — Da, ar fi o problemă de neurologie. Să-l reprogramăm pentru vineri, la neurologie. Să asiste și doctorul Antoniu. Notează, Florine. Să fie anunțat doctorul Antoniu, neurologul, pentru vineri. — Fost, fost doctor Antoniu!... rânji inocentul. Ha, am fost Antoniu. Doctor Antoniu spus înainte. Tot înainte pionieri, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
brunetă, ridată. Vocea ei moale, rarefiată: „Nu se mai poate fără însoțitor. Are 28 de ani. Trebuie supravegheat mereu. Nu-l pot lăsa singur nici cinci minute“... — Da, ar fi o problemă de neurologie. Să-l reprogramăm pentru vineri, la neurologie. Să asiste și doctorul Antoniu. Notează, Florine. Să fie anunțat doctorul Antoniu, neurologul, pentru vineri. — Fost, fost doctor Antoniu!... rânji inocentul. Ha, am fost Antoniu. Doctor Antoniu spus înainte. Tot înainte pionieri, tot înainte, spus Antoniu... țopăia, înveselit, copilașul. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de gură. Părul violet i se răsfiră, ca un păienjeniș diafan, pe pernă. Mi-au trebuit câteva zile ca să mă obișnuiesc cu mediul, care m-a inhibat total la început. Curând mi-am dat seama că m-au adus la neurologie. Fetele au tot soiul de nevroze, pareze și isterii. Aici ne aflam, mi-am zis, într-un fel de limb luminat până la transparență de auriul autumnal de afară... Am ieșit din camera Ginei amețit, incapabil de vreun gând. În holul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Îmi spune el cînd dăm mîna. — Aha, zic, dar cam care să fie oare prilejurile cu care s-a produs o asemenea potriveală? zic, și-i fac semn cu bărbia spre placa de sticlă de deasupra ușii spre secția de Neurologie. RÎde sonor. RÎdem sonor. — Păi... numai aici mai era liber. La Sinaia e ocupat integral. Și am rîs toată seara, topind aproape un pachet Întreg de Assos, sub castanii plini de flori din curte. Rică a aterizat la Deveselu de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de a-l crește - de data asta fără greșeală. Singură la căpătâiul lui, între două vizite ale asistentelor, începu să-i vorbească din nou. Poate că vorbele ei aveau să-i ajute creierul să se concentreze. Nici una dintre cărțile de neurologie pe care le studiase nu nega această posibilitate. Nimeni nu cunoștea creierul atât de bine încât să spună ce auzea sau nu fratele ei. Se simțea la fel ca în copilărie, când îl culca în timp ce părinții lor erau ocupați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
spuse el. Apoi tăcu. Ecolalie, o numise doctorul Hayes. Imitație. Îngână ce aude. Karin n-avea de gând să se lase descurajată. Dacă spune un cuvânt, trebuie să însemne ceva, nu-i așa? Ah! Vă loviți de întrebări la care neurologia nu poate răspunde încă. Vorbirea lui Mark urma aceleași meandre încurcate ca și mersul lui. Într-o după-amiază, spuse „pui, pui, pui, pui“ timp de aproape o oră. În urechile ei suna ca o simfonie. În timp ce-l ridica pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că Mark Schluter a ieșit de aici. Indiferent din ce motiv n-a apărut până acum, știe ea unde să mă caute. Ea își mușcă buza și refuză până și să dea din cap. Citise într-una dintre cărțile de neurologie ale lui Daniel să nu încurajeze niciodată iluziile. — O să-și facă griji pentru mine. Frate, trebuie să-mi promiți. Indiferent unde s-o fi dus, trebuie să afle ce se întâmplă. Cum ar veni, ea tot timpul avea grijă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Weber alcătuiau un jurnal al tuturor stărilor în care putea intra conștiința și, de la primele sale cuvinte, simți șocul descoperirii unui nou continent acolo unde înainte nu fusese nimic. Relatările lui dezvăluiau năucitoarea maleabilitate a creierului și nesfârșita ignoranță a neurologiei. Scria cu o voce modestă și cu un stil obișnuit, care acorda mai multă încredere poveștilor oamenilor decât înțelepciunii medicale dominante. „Acum mai mult decât oricând“, declara el, în De necuprins, „mai ales în epoca diagnosticului digital, binele nostru comun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Se simțea gol, rămas doar în cămașă. Fură un măr perfect estetic, dar fără nici un gust, de la recepție și consideră că a luat micul dejun. Se îndreptă spre spitalul Bunul Samaritean după indicațiile pe care le primise și urcă la Neurologie. Asistenta doctorului Hayes îl conduse imediat pe Weber în birou, încercând să nu se holbeze la acea personalitate faimoasă. Neurologul părea destul de tânăr ca să fie fiul lui Weber. Un ectomorf greoi, cu o piele iritată, care-și manevra corpul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că ar putea chiar să contribuie la explicarea lor, alungase tot ceea ce, în limbaj popular, a ajuns să se numească viață reală. Uneori parcă toate problemele cu care se confrunta specia așteptau analizele fine de care ar putea fi capabilă neurologia. Politica, tehnologia, sociologia, arta: toate își aveau originea în creier. Să învățăm să stăpânim ansamblul neural și poate că vom reuși, în sfârșit, să ne stăpânim pe noi înșine. Weber începuse de mult să se retragă din lumea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tulburată la vederea lui. Ochii ei, semnalul acela verde de alarmă: pleacă imediat. Încercă un ton relaxat. —Aoleu, o somitate medicală. El se pomeni că simte nevoia să-i răspundă cu aceeași monedă. Așa că n-o făcu. — Am vorbit la neurologie, la Bunul Samaritean. —Da? Intră imediat în registrul profesional. Ceva din ea știa ce căuta el. — Au fost de acord să facă niște TCC. Aș vrea să-ți solicit ajutorul. Ai... așa o relație bună cu el. În mod evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în care se îndrepta cercetarea. Convergența rapidă a neuroștiințelor în jurul anumitor premise funcționaliste începea să-l alieneze pe Weber. Domeniul său capitula în fața unuia dintre acele impulsuri străvechi, pe care ar fi trebuit să-l lămurească: mentalitatea de turmă. Pe măsură ce neurologia se lăfăia în forța ei instrumentală din ce în ce mai mare, gândurile lui Weber începeau să se îndepărteze pervers de hărțile cognitive și de mecanismele neuronale deterministe către procese psihologice de nivel superior care puteau, în zilele lui proaste, să semene a élan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]