1,526 matches
-
scriitorului un subiect aproape integral și Grigore Băjenaru a avut încredințarea că existența lui are o semnificație ficțională. De aceea, cu deferență, dedică volumul fostelor soții, ,care, involuntar, m-au ajutat să realizez acest roman, ce cuprinde întâmplări atât de neverosimile, deși adevărate, încât nici cea mai fecundă imaginație de scriitor n-ar fi reușit să le închipuie". Totuși Balsam de Canada rămâne mai aproape de confesiune, asemenea, de pildă, romanului Interior, 1931, de Constantin Fântâneru, și mai puțin o proză ficțională
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
realitate în vis și invers, că bietul copac a rămas suspendat printre ștăngi, cu rădăcinile în gol, și că, de aceea, s-a uscat și devitalizat, că, totuși, în această nebunie mai face o frunză, sus de tot, în vîrf. Neverosimilă ca tot. Sîntem ca la căminul cultural din comuna X. Cortina este trasă la vedere de un domn în halat, pașnic, absent. Mecanismele sînt din 1900, toamna. Vedem țesătura metalică a schelelor, un perete alb, înspre grădină, peticit, cîrpit, revopsit
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
este vorba de traducerea de versuri, este greu de spus cui îi aparține în mai mare măsură noul produs: autorului sau traducătorului? Mai mult decît atît, se poate pune întrebarea dacă poezia poate fi tradusă? Pentru că și în cazul (aproape neverosimil) în care s-ar ajunge la respectarea strictă a conținutului și a prozodiei, tot se pierde sonoritatea specifică originalului. Foarte interesante sînt considerațiile despre lectura literală și cea alegorică din eseul Porunca lui rabbi Akiba. Valeriu Gherghel precizează, încă de la
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
pe moraliștii tranziției: poți să-ți iubești neamul fără să urăști pe nimeni și poți fi un luptător pentru libertate fără să ai nici un dram de nebunie iacobină. Rebelul înțelept Adam Michnik rămâne la cei șaizeci de ani ai săi (neverosimilă vârstă), pe care i-a împlinit în 16 octombrie, un model al gândirii libere, relaxate, colocviale, netarate de frustrări personale și obsesii morale sau religioase. O prezență tonică, luminoasă, care ne reamintește, de fiecare dată, că a trăi într-o
Disidentul cu față umană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10169_a_11494]
-
Tudorel Urian La 18 martie 2006, ÎPS Bartolomeu (Valeriu Anania), Arhiepiscopul Clujului împlinește neverosimila vârstă de 85 de ani. Cine cunoaște vigoarea fizică și tinerețea spirituală ale ÎPS Bartolomeu, disponibilitatea sa de a dialoga cu prietenii pe teme literare sau religioase până la ore târzii din noapte, nu poate decât să se mire de socoteala
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
nas și să credem în acest joc de oglinzi mincinoase!...ť" (p. 340, ed. 1983). Sorin Titel urmărește acest efect al hazardului, adică al coincidențelor semnificative, până la limita neverosimilității, limită de care e foarte conștient: ,o potriveală de-a dreptul neverosimilă (iar noi am vrea să ne întrebăm, împreună cu stupefiatul și înmărmuritul ofițer, care sunt la urma urmei limitele verosimilității!), de parcă natura ar fi vrut, dinadins, să facă o glumă de tot hazul" (p. 307). Ivo Filipovac e martorul acestui fapt
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
judecată vădit restrictivă, nedreaptă. Nu intenționez o pledoarie pro domo, poate că am, incontestabil că am scăderi atît în calitate de poet, cît și de critic, dar nu cred într-o intercondiționare a slăbiciunilor și nici în arondarea meritului unui singur domeniu. Neverosimilă sub raport concret, mai cu seamă într-o perspectivă modernă, o atare conexiune e intenabilă și sub raport teoretic, căci structura artistului e capabilă a încerca, în principiu, diverse forme de expresie ce nu s-ar putea împiedica de-o
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
o bună parte dintre acoliții săi sunt asasinați într-un mic cinematograf parizian. Nu este vorba aici despre o rescriere orwelliană a istoriei, de falsificarea propriu-zisă a adevărului istoric printr-o minciună ideologică. Tarantino rescrie ludic istoria prin intermediul unei povești neverosimile care nu urmărește defel să ne convingă că Hitler a murit cu adevărat într-un cinematograf parizian. În mod similar, în Django Unchained, Tarantino rescrie ludic istoria victimelor sclaviei, recurgând la un mit adânc înscris în imaginarul colectiv. Este vorba
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3979_a_5304]
-
Se simte contemporană cu unele dintre obiectele aparținând unor vremuri indefinite. Trece pe sub portaluri, prin sacristie unde așează crinul regal direct pe lespedea mormântului În care-și doarme somnul veșnic, cavalerul cruciat. Nu o Înspăimânta atracția aceea inexplicabilă. Din contră, neverosimilul o excită, o Întinerește și ea revine zi de zi, ca la o Întâlnire secretă. Așa a venit și În dimineața asta. După un duș scurt, un mic-dejun frugal și fără să fie atentă la rochia pe care a luat
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
în altă parte: fiind magistrat, Olteanu cunoștea psihologia, metodele și regulamentul gardienilor, fostul procuror știind să apese tocmai pe acele pedale care îi intimidau pe anchetatori și paznici. Un chior îndărătnic reușise să le vină de hac cerberilor. Detaliul pare neverosimil, dar chiar așa s-a întîmplat. În clipa cînd a fost eliberat, gardienii au răsuflat ușurați: scăpaseră de o pacoste, de un apucat pe care, în ciuda măsurilor drastice de încovoiere a cerbiciei, nu reușiseră să-l țină în frîu. „Prima
Invalidul inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4116_a_5441]
-
apoi să constate că trăiește sub pragul lor de exigență. Intuiește că niciodată nu va fi model pentru alții, cerința kantiană de a te purta în așa fel încît comportamentul să-ți fie normă de conduită universală părîndu-i-se de o neverosimilă noblețe. Și astfel Wittgenstein e silit să recunoască că, aidoma semenilor, invocă virtuțile pentru a se lăsa de fapt condus de vicii, falia dintre cele două planuri neputînd fi acoperită cu sofisme etice. Reacția imediată e de consternare, Wittgenstein fugind
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
agasant din dorința de a-și vedea publicată cartea. În ochii lui, tipărirea micului tratat nu e nici scop editorial și nici vanitate auctorială, ci trăsătură de iconomie sacră și consfințirea unei vocații rare. Numai așa se poate explica gestul neverosimil ca, în loc să recurgă la mijlocul cel mai la îndemînă, acela de a scoate din buzunar banii de trebuință editării, să se încăpățîneze a-i vedea dați de un editor. Explicația? „Aș putea procura banii necesari, însă nu vreau asta; căci socotesc
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
pentru 444 de zile, cât faptul mult mai spectaculos al salvării celor șase printr-o operațiune dirijată de către CIA, operațiune desecretizată abia în 1997. Tony Mendez (Ben Affleck) a fost la propriu mastermind- ul acestei operațiuni construind un scenariu aproape neverosimil pentru a-i scoate pe cei șase ca membri ai unei echipe de filmare care-și caută locația într-un ținut exotic, respectiv Iranul, pentru a turna un film S.F. numit Argo, despre care se știe că nu va fi
Hollywood et Co by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3882_a_5207]
-
se reinventa și devenită peste noapte un fel de vedetă hollywoodiană, o Sophia Loren purtând basma ca vedetele de cinema ale anilor ’50- ’60 și conducând o mașină de lux. Reapariția mamei în această ipostază are o mare doză de neverosimil, poate și pentru că, indiferent de trecerea anilor, personajele nu îmbătrânesc, ele par să reia povestea de la capăt. Brusc însă Aglaja la 5 ani devine adolescenta Aglaja de 15 ani jucată de către Piroska Móga, iar Sabina se află acum alături de managerul
Circul și nostalgia by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4077_a_5402]
-
sunt câteva milioane de români care avem aceeași problemă, am fost la referendum și am votat într-un anume fel". Varujan Vosganian a spus: Cred că datoria noastră este în primul rând să apărăm prestigiul statului român. Mi se pare neverosimil ca primul ministru să ne întrebe pe noi în ședința de Guvern dacă se oferă vreunul voluntar să fie ministru acuzat de corupție pentru că dânsul nu știe pe nimeni. Eu îmi exprim surprinderea că cineva, inclusiv agenția France Presse, își
Corupții "pe surse" din raportul MCV. Vosganian: o fantezie. Dragnea: Nu m-am simțit vizat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39599_a_40924]
-
se topește și-și pierde toate numerele. Piețe, o, piețe în Paris, nesfârșit loc de spectacole, unde croitoresele, Madame Lamort, neobositele drumuri ale terrei, iscând noduri din nesfârșite benzi și buchete, nou create din funde, flori, cocarde, fructe artificiale -, toate neverosimil colorate - pentru ieftinele pălării ale destinului......... Îngere!: ar fi un loc, neștiut de noi, și unde vor arăta, pe inefabilele covoare, îndrăgostiții ceea ce aici nu reușiseră niciodată, îndrăznețele lor figuri ale elanului inimii, turnurile plăcerii lor, acolo unde nu se
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
și unde va amplasa contrafortul umorului. Lucru într-adevăr dificil, pentru că, principial, un volum care nu-și schimbă, măcar în glumă, tonalitatea nu are cum să ducă prea departe. Soluția aleasă de autor, care încheie întreaga poveste într-o acalmie neverosimilă și puțin suspectă, confirmă din nefericire precaritatea aceasta compozițională. Chiar și așa, dezavantajat de a doua lectură, nepărăsind granițele cetății daneze fie și doar pentru a-și reîntâlni cititorul, opul înseamnă, repet, în scrisul lui Horia Gârbea, o importantă miș-care
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
de un alt doctor, în romanul lui Ivasiuc Vestibul. Omul, profesor de neurologie, se îndrăgostește subit de o studentă. Ea habar n-are și el îi scrie o lungă scrisoare neexpediată care e chiar romanul. Truc literar ingenios, dar situație neverosimilă. Cu ce au ratat bărbații lui Ibrăileanu, Ivasiuc, Sebastian se pot scrie enciclopedii erotice! În schimb, la Titus Popovici, un puști își posedă verișoara mai mare și cam desfrînată fără atîtea complicații psihologice. La fel, un abia adolescent din Întîmplările
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]
-
petrece ultimele ore Svidrigailov e, ca și cea a lui Rodea, foarte strîmtă și tapetată în galben. Hotelul „Adrianopol”. Comandă „vițel și ceai”!! Totul e meschin nefiresc de meschin. O înscenare! * Toate „aparițiile” lui Svidrigailov în fața lui Rodea au ceva neverosimil, ceva suspect, ca și cum ar fi vorba de un emisar trimis din cealaltă parte. Sînt trei. Prima. Rodea se trezește. „Răsuflă adînc, dar, ciudat, visul parcă tot mai continua: ușa odăii era dată la perete și în prag se afla un
„Aparițiile” lui Svidrigailov by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13488_a_14813]
-
în uniforma securității, dar ea nu cunostea atunci nici culorile distinctive, nici gradele. Felul în care se mișcau și tonul de sus conțineau în sine o amenințare, disimulată pentru ea de cuvinte al căror sens adevărat îi scăpa. Senzația de neverosimil poate de aici venise, din contrastul dintre cuvintele aparent inofensive - la vederea celor două fete tonul devenise pașnic - și temerile mătușii și ale unchiului. Unul dintre civili, probabil șeful, pentru că în timp ce vorbea ceilalți îl ascultau cu o atenție prevenitoare, întorși
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
Gh. Văzându-l, o apucase râsul: vasăzică nu-l prinseseră, îi păcălise! Râsul ei trecuse neobservat, căci scena se însuflețise brusc. Vorbeau toți patru, agitați și incoerenți. Ei tot nu-i venea să creadă că totul fusese adevărat, senzația de neverosimil persista: chiar așa fraieri fuseseră? Sau poate se prefăcuseră că nu-l văd? Nu apucase să pună întrebarea cu voce tare, că unchiul Gh. o și admonestase cu degetul: “Noroc că L. te-a scos din încurcătură, altfel, cine știe
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
asasinați, nutrind o ură feroce față de cei ce i-au împilat neamul sute de ani, numit de aceea comandant al unei „companii de execuție” (de represalii), calitate în care se manifestă cu o cruzime atît de mare, încît atinge limitele neverosimilului. Opoziția celor doi ofițeri, menținută o vreme la nivelul replicilor verbale ori al comportamentelor diferite în luptă, ia o formă acută cînd în centrul ei ajunge Iulia, fiica grofului Desjöffy, executat pentru că din casa lui se trăsese asupra ostașilor români
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
Ivirea ruginii marchează ciocnirea între ființa umană și limita existențială : „Ieri seară la vremea cinii / au lătrat câinii ruginii / și-am privit într-o fântână / și-am văzut lumea bătrână.” Fabuloasă este stăpânirea lexicului și a versificației! Versul are o neverosimilă fluență pentru încărcătura sa de idei ; cuvintele i se supun lui Cezar Baltag „cum vine calul la palmă” (Ultima ursitoare). Într-o strofă de descântec, o ursitoare îl „leagă” pe cel chemat cu un joc obsedant de rime interioare: „Cum
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
Nu știu, dragă Horia, dacă ai văzut-o vreodată ce abjecții se scurg dinspre mass media către cortexurile noastre. De fapt, dragă Horia... trebuie să încep prin a-ți face o mărturisire: m-am uitat aseară la televizor... HORIA Incredibil! Neverosimil! Bizar! Facultatea mea de a gândi și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor nu poate să penetreze această referință. GABRIEL Ei bine, dragă Horia, din păcate, ăsta e adevărul: m-am uitat la televizor. Fără sonor, pentru că, în timpul ăsta
Carnea roz a sufletului lui Gabriel şi zgâlţâirile fiinţei lui Horia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19420_a_20745]
-
ale istoriei profane. Filozofia, știința și literatura trebuie să se oprească la hotarul realității imanente și empirice. Orice încercare demiurgica de extrapolare a frontierelor lumii vizibile riscă să ne ducă la rătăcire, la vis și iluzie pe tărâmul nedeslușit al neverosimilului. În epistemologie și logica nu este prea mult loc și pentru realitatea sacra. În lumea unde ne găsim formată din materie, spațiu, timp, cauzalitate nu poate exista nimic mistic ori divin. Totul poate fi explicabil și verificat prin rațiune, logică
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]