582 matches
-
sfârșitul pământesc al fericitului Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul dintre ultimii mari asceți și mistici ai Sfântului Munte. Starețul a dus o viață duhovni‑ cească foarte Înaltă. „Cine ar putea povesti cu vrednicie și În amănunt marile nevoințe și izbânzi ale Starețului : desă‑ vârșita nepătimire față de cele lumești, râvna lui fierbinte pentru credința ortodoxă și neîntrecuta lui iubire de oameni, privegherile, culcările pe jos, neîncetata nevoință a trupului și a sufletului, bunătatea și Întreaga lui Înțelepciune care uimea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
foarte Înaltă. „Cine ar putea povesti cu vrednicie și În amănunt marile nevoințe și izbânzi ale Starețului : desă‑ vârșita nepătimire față de cele lumești, râvna lui fierbinte pentru credința ortodoxă și neîntrecuta lui iubire de oameni, privegherile, culcările pe jos, neîncetata nevoință a trupului și a sufletului, bunătatea și Întreaga lui Înțelepciune care uimea și puterile Îngerești, simplitatea Îmbrăcămintei sale și mai mult decât toate, maica virtuților, smerita cugetare ? În ciuda tuturor acestor virtuți, Dumnezeu a Îngăduit să sufere de multe boli, pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
virtuților, smerita cugetare ? În ciuda tuturor acestor virtuți, Dumnezeu a Îngăduit să sufere de multe boli, pentru a‑l curăți, precum aurul În topitoare și astfel să‑l introducă În Împărăția Sa. Trupul său istovit din pricina postului, a privegherilor și a nevoințelor duhovnicești, suferea atât de mult, Încât este de mirare cum de a rezistat atâția ani și nu a cedat. Nemilostiva boală a cancerului, stomacul său chinuit, hemo‑ ragiile, problemele de respirație și altele, «care nu au numără, i‑au făcut
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
chemând numele lui Hristos, spre a fi tuturor vădit că nu era el cel ce făcea aceasta, ci Domnul, Care Își arăta iubirea de oameni prin el și vindeca pe cei ce pătimeau. A Cuviosului Antonie „era numai rugăciunea și nevoința, de dragul căreia șezând În munte, se bucura de vederea celor dumnezeiești”297. Chiar Sfinții Apostoli cereau credincioșilor să se roage pentru ei (cf. Coloseni 4, 2‑4 ; I Tesaloniceni 5, 25). La fel și marii Sfinți Părinți și scriitori ai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ci au că erau numai ficțiune poetică, au și ei au perit. Nereușind să descopere imaginea Învățată la școală, va observa Însă, În locul bucolicului peisaj al Georgicelor, „nefatigata industrie” a locuitorilor de astăzi, eforturile lor, care arată „cât poate face nevoința omenească și Într-adevăr italienii meritează numele de industrioși.” Altădată afirmă că „tot ce m-a impresionat mai mult este cultura pământului, căreia nu văzui asemenea”. În mod semnificativ, Cipariu XE "Cipariu" este acaparat și el de mentalitatea pragmatică a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cel cu inima curată, neacoperită de ceața păcatului, poate vedea pe Dumnezeu. Cei curați cu inima sunt mai întâi cei nevinovați și lipsiți de vicleșug, ca Natanael (Ioan 1, 47) și ca pruncii (Matei 18, 3-4); apoi cei care, prin nevoințe și rugăciuni neîntrerupte, izbutesc să-și smulga rădăcinile păcatului, adică să-și golească inima de poftele și gândurile rele, de iubirea celor pământești și să o umple cu dorul după lumina dumnezeiască și desăvârșire. Aceștia ajung să-L vadă pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
idee obsedantă a regimului comunist de a abate atenția de la esența problemei unei națiuni ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale desăvârșirii. Această revoluție spirituală s-ar putea circumscrie unei depășiri a dicotomiei antropologice dintre platonism care vedea trupul ca un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-o manieră mai mult
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Constantin, Între suflet și spirit, București, Editura Humanitas, 1996. Noica, Constantin, Echilibrul spiritual, București, Editura Humanitas, 1998. Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
El și înaintând ne mutăm, așa zicând, de la frică la iubirea lui Dumnezeu. Și așa auzim cuvântul Lui: Cel ce are poruncile Mele și le păzește pe ele, acela este cel ce Mă iubește (Ioan XIV, 21). Și așa adăugăm nevoințe peste nevoințe pentru a ne arăta iubirea prin fapte. Iar iubindu-ne, ne iubește și Tatăl Său la fel, venind înainte Duhul, Care împodobește casa noastră, ca prin întâlnirea ipostasurilor în noi să ne facem locaș al Tatălui și al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
înaintând ne mutăm, așa zicând, de la frică la iubirea lui Dumnezeu. Și așa auzim cuvântul Lui: Cel ce are poruncile Mele și le păzește pe ele, acela este cel ce Mă iubește (Ioan XIV, 21). Și așa adăugăm nevoințe peste nevoințe pentru a ne arăta iubirea prin fapte. Iar iubindu-ne, ne iubește și Tatăl Său la fel, venind înainte Duhul, Care împodobește casa noastră, ca prin întâlnirea ipostasurilor în noi să ne facem locaș al Tatălui și al Fiului și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mântuirea. 92. Trâmbița Judecății Era odată un mare împărat, care trecând cu mare alai pe drum, întâlni doi călugări în haine sărăcăcioase și cu fețele slabe și negre. Împăratul știa că trupurile lor se topiseră de post, rugăciune și multe nevoințe. Deci cum îi văzu sări din trăsură se înclină lor până la pământ apoi îi îmbrățișa și-i sărutară cu dragoste. Boierii și alaiul nu suferiră fapta împăratului dar nu avură curajul să-i spună. De aceea se duseră la fratele
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Iași: Junimea, 2000. Spector, Céline (coord.). Le pouvoir Paris: Flammarion, 1997. Stănculescu, Ileana. Il Giudizio Universale nella pittura murale esterna del nord della Moldavia. Bologna: Aspasia, 2001. Stăniloaie, Dumitru. Din istoria isihasmului în ortodoxia română (texte selectate din Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii). București: n.e. 1979. Tabacco, Giovanni. Dai re ai signori. Forme di trasmissione del potere nel Medioevo. Torino: Bollati Boringhieri, 2000. ---. Le ideologie politiche del medioevo. Torino: Einaudi, 2000. Talbot Rice, David. Byzantine Art. Oxford: Penguin, 1968. Tatakis
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Movilă, Craiova, 1990; Una dintre primele scrieri ale literaturii române străvechi: „Pătimirea martirilor Epictet și Astion” (de la cumpăna secolelor III-IV), Craiova, 1990; Sfântul ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, al Galiției și a toată Ucraina, pref. Virgil Cândea, Craiova, 1999; Viața, nevoințele și scrierile Sfântului Ambrozie, episcopul Mediolanului, în spiritualitatea și cultura românească (secolele XIV-XX), Craiova, 2000. Repere bibliografice: Ioan Alexandru, Iubirea de patrie, II, București, 1985, 264; Tudor Nedelcea, Vocația spiritualității, Craiova, 1995, 317; Dicț. teolog., 483-485; Rusu, Membrii Academiei, 561-562
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
timp înainte: "Diavolul merge înaintea pașilor lui Dumnezeu" (Avacum, 3, 5). Rostul acestor încercări uneori transpare în decursul vieții, ca în cazul lui Iov, alteori rămâne ascuns pentru a fi descoperit la sfârșitul vremurilor. Oricare ar fi sensul ascuns al nevoințelor noastre, suntem datori "să acționăm în istorie după limita puterilor noastre; iar primul servit să fie mereu Dumnezeu"28. I-a reproșat de atâtea ori unui Dumnezeu absent, după unii "mort", că însuși marșul victorios al răului în istorie îi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cu destinație de mănăstire de a face danii ctitoriei lor. Așa a făcut și Miron Barnovschi voievod la 9 dec. 1627 (7136): „Io Miron Barnovschi Moghila voievod...am binevoit domniia mea...cu binecuvântarea celor patru ierarhi ai Moldovei...și cu nevoința întregului Sfat al domniei mele...am zidit ruga și biserica din târgul Iași...și am dat și am miluit această sfântă rugă a noastră...cu un sat anume Toporăuți, care este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori, care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
data aceasta a doua căruță, al doilea rând de cai, ultimele parcele de pământ fertil, lăsându-le doar câteva oi și capre, cât să-și poată hrăni familia. Dar nu s-a lăsat bunicul, a luat-o iarăși de la capăt, nevoințele sale le-a spulberat pe apa Călmățuiului, Dumnezeu i-a dat din nou jgheab, pentru că era om vrednic și credincios, cu trecere printre semeni și avea acea zestre genetică care-l capacita. Și-a mărit astfel gospodăria, a cumpărat mai
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
românilor să-și vadă visul împlinit, în 1918, când toate provinciile românești aflate sub stăpânire străină au revenit acasă săși îmbrățișeze mama de la sânul căreia au fost smulse cu atâta brutalitate. Însă cei poftitori la pământurile altora, la truda și nevoințele acestora nu s-au lăsat înduplecați și s-au întors împotriva României cu mai multă furie, răpindu-i iarăși de la sân pe fiica cea mare, Basarabia, după care, nesătui și neostoiți în setea lor de cotropire, i-a luat-o
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Această trăire a doctrinei creștine poartă numele de filosofie pentru că împlinirea poruncilor are mereu un caracter irepetabil, deși comun în spirit. Este de ajuns să se menționeze cazul stâlpnicilor. Mai erau desemnate sub numele de filosofie anumite forme particulare de nevoință spirituală, în special liniștea interioară și nevoința interioară. Acest înțeles devine tot mai important începând cu secolul al XIII-lea, atunci când hesychasmul devine o temă spirituală și culturală majoră. Filosofie mai însemna pur și simplu iubirea de Dumnezeu. Dar un
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de filosofie pentru că împlinirea poruncilor are mereu un caracter irepetabil, deși comun în spirit. Este de ajuns să se menționeze cazul stâlpnicilor. Mai erau desemnate sub numele de filosofie anumite forme particulare de nevoință spirituală, în special liniștea interioară și nevoința interioară. Acest înțeles devine tot mai important începând cu secolul al XIII-lea, atunci când hesychasmul devine o temă spirituală și culturală majoră. Filosofie mai însemna pur și simplu iubirea de Dumnezeu. Dar un alt sens al folosirii termenului era și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Cu tristețile și frumusețile ei Trecând prin această lume și ajungând în fața lui Dumnezeu Am făcut un lucru pe care l-am simțit Ca recunoștință față de minunile Sfintei Parascheva întâmplate cu mine și dacă cumva am greșit din neștiință, din nevoință sau din întâmplare Sau daca am adus atingere unei persoane din lumea aceasta Cer iertare și-l rog pe Dumnezeu să explice cât de mare este darul recunoștinței și să mi-l explice și mie mărginitului Pentru că această lucrare o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu smerenie și nu le aruncăm la gunoi prin bărbierit, respectiv dezbrăcarea fustei/îmbrăcarea hainelor bărbătești - pantaloni”. Invitația se încheia cu un mic ghid de comportament destinat pelerinilor-model așteptați să răspundă acestei chemări : „Pentru cele circa 15 ore consecutive de nevoință nocturnă, în picioare, cântat în surdină și/sau tăcerea Rugăciunii, vă așteptăm pocăiți, odihniți, îmbrăcați și hrăniți plus cu ceva provizii pentru veselirea și întărirea trupului de la așezarea la rând și până pe la miezul nopții, după care urmează fireasca înfrânare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în lupta deschisă de acești reprezentanți ai neamului pentru cinstirea lui Dumnezeu pe pământ și primirea lui în Slava divină. Anghel Papacioc, părintele Arsenie, era un călcător, fără nici o îndoială în cuget, pe poteca bine bătătorită a celor ce prin nevoințe trupești și sufletești ajungeau la purificarea și iluminarea cugetului. Marian Traian era ca un râu lin la suprafață care își limpezea apele de orice mâl lumesc, în taina afundului său, pentru a se vărsa pur în „apa mării iubirii divine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lua și despre operațiunile urmate pentru scăparea comună, îndată ce acesta îi va fi cu putință. Procesul-verbal va cuprinde motivele hotărîrei și va arăta în mod sumar lucrurile aruncate sau stricate; va fi subscris de fruntașii echipajului sau va arăta motivele nevoinței lor de a subscrie și va fi transcris în registrul vasului. O copie de pe acest proces-verbal, subscrisa de căpitan, va fi alăturată la raportul prevăzut de art. 526. Articolul 670 Descrierea, prețuirea și repartițiunea pierderilor și pagubelor va fi făcută
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
o asigureze, macaru și de se va fi făcutu protestulu în urmă soroceloru hotărâte. PARAGRAFUL III - Pentru priimire Articolul 114 Tragetorulu și giranții unei polițe sînt unulu pentru altulu respundetori de a ei priimire și plata la sorocu. Articolul 115 Nevoința de priimire se dovedesce printr'unu actu ce se numesce protestu de nepriimire. Articolul 116 După incunosciintarea protestului de nepriimire, giranții și tragetorulu sînt datori fia-care pe sema să seu a da chedasia pentru siguranța platei la împlinirea sorocului, seu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
acești din urmă va fi făcutu provisia. - Soroculu pentru o poliță trasă din Egiptu, Siria și alte locuri depărtate, va fi de optu luni. Articolul 156 Infatisatorulu unei polițe trebuie să cera plata ei în diua implinirei sorocului. Articolul 157 Nevoința de a plăti trebuie să se dovedesca, a doua di după împlinirea sorocului poliței, printr'unu actu ce se numesce protestu de neplata. - Daca diua acesta este di de duminică sau de sarbatore mare, protestulu se face a doua di
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]