1,775 matches
-
genii decât universul în stele fixe și mai lesne se naște în văile nemăsurate ale haosului un nou sistem solar decât pe pământ un geniu. Homer, Shakespeare, Raphael, geniile în artă se nasc o dată la 3,4 mii de ani, Newton și Galilei, Kant ori Darwin, geniile în știință, o dată la o mie de ani, încât nu știm zău dacă de la Adam până la Papa Leo IX au existat de toți o duzină. Încolo suntem cu toți niște bieți mizerabili cărora acești
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lege e armonia muzicală, a cărui mișcare e dansul sau rotirea ritmică a aștrilor după cum explică cercetătoarea de la Cluj. Ipotezele heliocentrice ale lui Copernic, precum și studiile lui Giordano Bruno, experiențele lui Galilei și modificarea revoluționară a bazelor fizicii realizată de Newton au favorizat trecerea la a doua etapă a cosmologiei europene, care propune drept model cosmologic mecanismul (Ioana Em. Petrescu: 2005, 19 et all.). Luneta lui Galilei zdruncină convingerea în spațiul privilegiat central, adevăr al gândirii mitice convertit, în timp, în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
metaforă goală, lipsită de orizontul oricărui fundament. În această ecuație, nu trebuie uitat însă sclavul reprezentat în nuvelă, exemplar, de către Babo. Unii critici l-au interpretat pe tînărul răsculat ca pe o sugestie a "răului esențial", "pur", "arhetipal" (Sidney Kaplan, Newton Arvin ori Warner Berthoff). Ideea amintește de "actul gratuit" al lui Gide. Fac răul, așadar, pentru că sînt, în mod natural (structural), rău și îmi respect condiția dată. Greu totuși de introdus un sclav (fie el și de vioiciunea sangvinară a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
psihanaliză și deconstructivism postmo dern, ale căror teorii au zdruncinat considerabil metafizica occi dentală, lingvistica, semantica, sociologia etc. Această revoluție a fost îndreptată împotriva unei anumite viziuni statice despre lume, subiect și limbaj, considerate anterior ca stabile, unitare, monolitice. De la Newton și Descartes, concepția noastră se consolidase pe baze esențialiste, subiectul fiindu-și propriul fundament, imuabil și ire ductibil. Or, am înțeles treptat că identificarea, departe de a fi în mod natural dată pentru totdeauna, este, dimpotrivă, efectul unei construcții, al
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nimănui străine. Volumul scapă, ca multe din creațiile autorului, convențiilor genului romanesc, amestecînd încă o dată, în stilu-i elegant și inimitabil, eseu și ficțiune, făcînd să defileze pe sub ochii uluiți ai cititorului, personaje de primă mînă, precum Platon, Aristotel, Kepler, Galilei, Newton, Darwin, Einstein și mulți alții care au contribuit substanțial la făurirea viziunii noaste despre lumea în care viețuim. Ideile curg sub atenta și adesea amuzata supraveghere a "Bătrînului", dar și a celuilalt personaj, autorul însuși, rînd pe rînd indulgent, sever
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a cunoaște "originile" și destinele generațiilor încă nenăscute. Tulburarea conștiinței s-a accentuat prin schimbarea mersului culturii din Sudul continentului, unde îi venise rândul Franței să fie lider, în țările Nordice dominate tot mai mult de Anglia. După izbânda lui Newton din 1687 cu mecanica sa, au contribuit la noua imagine științifică asupra lumii alți savanți. Au urmat filosofii, moraliștii, erudiții, chiar și unii poeți. Dacă până atunci dominaseră cultural Europa, succesiv, Republicile Italiene, Spania și apoi Franța, toate țări catolice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
umanistică. Iar dacă privim situația științelor omului în aceeași epocă din Est, unde academiile și universitățile au apărut mai târziu, scrierile de etnografie, istorie, literatură și lingvistică foloseau destul de rar termenii și maniera cunoașterii naturii lansată de teoriile lui Descartes, Newton, Kepler și alți savanți din secolele al XVII-lea-al XVIII-lea. În sensul acesta, Estul rămânea mai "tradițional" față de Vest, care s-a sprijinit și pe gânditorii și savanții din timpul Renașterii și Reformelor bisericești. Din al doilea studiu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
18, 24, 72-73, 160, 211, 225, 238, 241-242, 253, 267, 295, 329-331, 352 nazism / 10, 16, 62, 119, 258 negustorul / 108 neobalcanizare / 18 neolegionarism / 18 neomarxiști / 63, 67, 116, 181 neonaționalism / 16, 18 neoortodoxia / 32 neopozitivism / 94 neospiritualism / 92, 166 Newton I. / 104, 176 Newton-Smith W. H. / 178-179, 350 nihilism / 10, 114, 118-120, 133, 136, 199, 356 Noe / 87, 137, 168 Noica C. / 10, 92, 206, 230, 290-291, 354-355 noile națiuni industriale / 64 nonuman / 89-90, 96, 266 noua modernitate / 22, 37-38
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pe deplin cerințe pe care cercetători ai naturii și teoreticieni ai metodei științei le derivă dintr-un concept tare, restrictiv al cunoașterii științifice. Aceștia pornesc de la supoziția că știința teoretică și experimentală a naturii, așa cum s-a dezvoltat ea de la Newton încoace, reprezintă știința prin excelență și, prin urmare, modelul pe care ar trebui să-l urmeze orice cercetare care pretinde să fie recunoscută drept „științifică“. Punctul de vedere larg acceptat în epoca lui Darwin era că o explicație este satisfăcătoare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-o Karl R. Popper. Cunoscutul filozof nu ascunde că el evaluează calitatea științifică a unei teorii prin raportare la performanțele celor mai reușite teorii fizice. „Descoperirea teoriei selecției naturale de către Darwin a fost adesea comparată cu descoperirea teoriei gravitației de către Newton. Asta este o greșeală. Newton a formulat un set de legi universale pentru a descrie interacțiunea și comportarea universului fizic. Teoria evoluției a lui Darwin nu a propus asemenea legi universale. Nu există legi darwiniene ale evoluției.“ Pornind de la constatarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
filozof nu ascunde că el evaluează calitatea științifică a unei teorii prin raportare la performanțele celor mai reușite teorii fizice. „Descoperirea teoriei selecției naturale de către Darwin a fost adesea comparată cu descoperirea teoriei gravitației de către Newton. Asta este o greșeală. Newton a formulat un set de legi universale pentru a descrie interacțiunea și comportarea universului fizic. Teoria evoluției a lui Darwin nu a propus asemenea legi universale. Nu există legi darwiniene ale evoluției.“ Pornind de la constatarea că teoria darwiniană nu explică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
explicație atât de simplă precum cea dată de Darwin acestor structuri a trebuit să aștepte atât de mult timp pentru a fi găsită. De ce a rămas ea ascunsă unor minți excepționale precum cele ale lui Aristotel, Galilei, Descartes, Leibniz sau Newton? Sugestia lui este că mult timp, până la Darwin și Wallace, proiectul a apărut drept singura explicație posibilă a adaptărilor complexe ale ființelor vii. „Lumea în care trăim este dominată de minuni inginerești și de opere de artă. Suntem obișnuiți cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
modelul oferit de știința matematică a naturii, în particular de mecanica newtoniană, s-a considerat că valoare științifică au doar acele explicații care se bazează pe legi. În ale sale Lettres philosophiques, publicate în 1734, Voltaire aprecia că fizica lui Newton, în contrast cu cea a compatriotului său Descartes, este științifică deoarece formulează explicații care pot fi testate prin confruntare cu datele observației și ale măsurătorilor. Se știe, relata Voltaire, că la începuturile activității sale de cercetător Newton a aplicat legea gravaitației pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Voltaire aprecia că fizica lui Newton, în contrast cu cea a compatriotului său Descartes, este științifică deoarece formulează explicații care pot fi testate prin confruntare cu datele observației și ale măsurătorilor. Se știe, relata Voltaire, că la începuturile activității sale de cercetător Newton a aplicat legea gravaitației pentru a calcula forțele ce se exercită între Pământ și Lună. Constatând că există o abatere sensibilă a rezultatelor la care a ajuns față de datele oferite de măsurătorile efectuate până atunci, el a refuzat să-și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
El a pus-o în contrast cu comportarea caracteristică a filozofilor naturii, care nu-și supuneau explicațiile controlului faptelor. „Un filozof mediocru, care nu ar fi avut decât vanitate, ar fi potrivit cum ar fi putut măsura Pământului cu sistemul său. Domnul Newton a preferat să-și părăsească proiectul. Dar atunci când domnul Picart a măsurat Pământul în mod exact, trasând acel meridian care face atâta onoare Franței, Domnul Newton și-a reluat primele sale idei și a găsit că socoteala lui este în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vanitate, ar fi potrivit cum ar fi putut măsura Pământului cu sistemul său. Domnul Newton a preferat să-și părăsească proiectul. Dar atunci când domnul Picart a măsurat Pământul în mod exact, trasând acel meridian care face atâta onoare Franței, Domnul Newton și-a reluat primele sale idei și a găsit că socoteala lui este în acord cu calculul domnului Picard.“ La capătul unei comparații pe care o face între explicațiile pe care le ofereau fenomenelor naturii Descartes și Newton, Voltaire conchidea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Franței, Domnul Newton și-a reluat primele sale idei și a găsit că socoteala lui este în acord cu calculul domnului Picard.“ La capătul unei comparații pe care o face între explicațiile pe care le ofereau fenomenelor naturii Descartes și Newton, Voltaire conchidea că vârtejurile celui dintâi sunt o entitate ocultă, deoarece existența lor nu a putut fi probată prin experiență. „Atracția, dimpotrivă, este un lucru real fiindcă se pot arăta efectele ei și li se pot calcula proporțiile.“ Admirația nețărmurită
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care să poată fi derivate primele. Un caz paradigmatic, apreciază Lorenz, este formularea legilor mișcării pendulului și a legilor mișcării planetelor ale lui Kepler și derivarea lor din legi valabile pentru mase materiale în genere, legi cum sunt legile lui Newton. În cercetări orientate în acest fel, structura particulară a unui sistem material este ceea ce face ca legi generale să se exprime printr-o multitudine de corelații particulare specifice. Legile generale sunt însă cele care interesează, și nu sistemele și structurile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Celor două tipuri de știință le corespund tipuri distincte de cercetări, ale căror întrebări și obiective sunt diferite. Acel tip de cercetător pe care l-a reprezentat în mod exemplar Darwin se deosebește mult de cel întruchipat de Galilei sau Newton. Opera acestor mari oameni de știință ilustrează bine contrastul dintre o cercetare orientată spre ordine și simetrie, pe de o parte, spre organizare și adaptare, pe de altă parte. În cercetările centrate asupra organizării și adaptării, spre deosebire de cele care urmăresc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lor. Europeană și universală Misiunea științei nu se limitează la controlarea naturii și dezvoltarea societății. Ea este de asemenea, începînd cu Galilei și Kepler, aceea de a reconstrui Lumea. Vechea lume ptolemeică, aristotelică, teologică este definitiv distrusă. Desigur, pînă la Newton inclusiv, știința are încă nevoie de un Dumnezeu omnipotent și omniscient care să se afle la temelia Ordinii Universului. Însă odată cu Revoluția franceză se va desfășura și o revoluție cosmică: Laplace îl alungă pe Dumnezeu din Univers, care devine o
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în toate domeniile, cunoașterea fenomenelor fizice, biologice, umane este obligată să combine Ordinea și Dezordinea pentru a concepe organizarea acestora și devenirea lor. Lumea care se ivește la finele secolului XX este una radical nouă în raport cu lumea lui Galilei, Descartes, Newton, Laplace. Perfecțiunea, Eternitatea, Absolutul s-au prăbușit definitiv aici (ceea ce nu înseamnă că nu se află în altă parte, deasupra sau dedesubtul acestei lumi). În cursul acestui proces, răspunsurile științei au resuscitat marile probleme: Universul este problemă, realul este problemă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care conduce din nou spre credință, excesul raționalist provoacă insensibilitatea care conduce la romantism sau cînd contra-miturile se transformă în mituri, precum Rațiunea sau Știința. El conține de asemenea momente dialogice cruciale evidențiate de opozițiile exemplare Pascal / Montaigne, Hobbes / Locke, Newton / Descartes, Rousseau / Voltaire, Iluminism / Romantism, Hegel / Kierkegaard. El comportă în sfîrșit crize ce afectează fiecare dintre termenii dialecticii, însă nici unul dintre aceștia nu sucombă vreodată, ci profită chiar de criza sa pentru a se reînsufleți și reînnoi. Așa s-au
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de semnificații profetice: "Now I a fourfold vision see / And a fourfold vision is given to me / Tis fourfold în my supreme delight / And three fold în soft Beulahs night / And twofold Always. May God uș keep / From single vision & Newton's sleep" (E: 722). Într-o altă epistola către același Butts, datata 2 octombrie 1800, Blake exemplifică, într-un laudatio desprins parcă din cântecele lui Fra Angelico 175, manieră în care viziunea dublă se metamorfozează în viziune cvadrupla prin medierea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a dream Eternity was obliterated & erased" (E: 67). Consider că aparentă pedestra a secțiunii Africa este un alt artificiu retoric utilizat de eul creator cu scopul de a evidenția caracterul intelectual limitat și castrant al viziunii simple. Fiindcă "somnul lui Newton" este definit, altundeva, drept vederea cu ochiul, nu prin el185, eul creator înfățișează trama și atmosfera ce o învăluie în contururi șterse. Există o serie întreagă de substantive, adjective (utilizate, în general, ca epitete, mai ales ornante) și verbe care
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of her nightly song, / Eighteen hundred years, a female dream! (E: 63). În opinia mea, unul dintre elementele cheie pentru descifrarea acestui prim nivel de interpretare vizionara rezidă în utilizarea unei figuri de stil explicite, o metaforă ironică a lui Newton ("mighty Spirit"), al cărui aport științific deficitar în ordinea propusă de eul creator este direct responsabil de tristețea metafizica și de deșertul spiritual care învăluie lumea: "A mighty Spirit leap'd from the land of Albion, / Nam'd Newton; he
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]