549 matches
-
duc în gol, indiscreții peisagistice, imposibilul naturii noastre, terenuri arate, unele parcele nu, brazde în plan, gunoi de grajd la capătul locului, prin vagoane cer trei copii țigani, largul patru biserici de țară dintr-o privire, Halta Viișoara panoul, culmile ninse ori fîșii de zăpadă, alți doi cerșetori, a scăzut numărul, străbatem repede culoarele, șirurile de garduri de meri perpendiculare, arate alternativ, evidențele au fost vizibile noaptea! limita orașului Tîrgu Ocna stația de benzină, incinta militară în plan depărtat, cimitirul lîngă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
platoul Cornești din Tîrgu Mureș, la macaz pe calea ferată de agrement, nu s-a mutat complet, zăpadă între șină și ac, greșite ambele linii întrerup, macazul l-a dus pînă la capăt șarpele în prinsul cozii, traverse de rezervă ninse, mușchi și crăpături pacea locului de agrement, femeile fumează, picăturile pe grosul zăpezii sonorul macazului-om, poiana secundară în stejăriș, trei frați stejari dintr-o tulpină, fețele dintre ei mușchi fără nord. Miercuri, 28 decembrie, pe platou, la tampoanele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zburdalnică și începutul bătrâneții ninse de ani. Cu vocea caldă, cu ochii senini și cu inima blândă, bunicul ne-a spus că pentru dânsul satul Probota e un mic colțișor de rai. Privindu-l, bunicul era alb ca un copăcel nins și blajin ca un sfânt de argint. Dând timpul înapoi, bunicul își amintește de la părinții săi despre istoria satului natal. La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Un ținut mănos și rodnic, Țara cea din răsărit. Și DOBROGEA, ocheșica, cea de Soare iubitoare, A ajuns prințesa Țării dintre Dunăre și mare. Iar MUNTENIA, zglobia, a primit acel cuprins Ce se-ntinde chiar pe șesul de sub Muntele cel nins. Și OLTENIA, sprințara, prea zburdalnica lui fată, Cea cu joc născută parcă și cu cântec răsfățată, Cu privirea luminoasă, chip senin și mers zglobiu, A primit a fi regină colo-n Țara de pe Jiu. Flăcăiandrul, mijlociul, blândul lui fecior, BANAT
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
curgea topită pe podele 109. În general, în proză imaginea bisericii și a cimitirului se înfiripează din descrieri sumbre: Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn și toaca se izbea de stâlpii clopotniței 110. Sau: Intrarăm, prin crucile și mormintele ninse, lângă o galbenă groapă săpată din nou, astfel încât din fundul ei ieșea încă un ușure abur din căldura pământului, pe când bulgării prinsese brumă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
au văzut ariciul. Stoica Ana-Maria - Cls. I C Bunica În timpul vacanțelor merg la bunici. Uneori Îi vizitez și la sfârșitul săptămânii. În casa bunicilor petrec clipe minunate. Ei Îmi fac multe suprize plăcute. Bunica mea este micuță, uscățivă, cu parul nins și ochii mici, duioși. De câte ori Îmi vorbește, glasul ei dulce este plăcut ca soarele de vară.Când mă vede,chipul ei se Înveselește. În odaia bunicii este cald și liniște. Pe pereți sunt laicere, iar divanul bătrân este plin de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și iscusit. Obreja Andreea - cls. a IV-a C IX. COMPUNERI PRIN DEZVOLTAREA UNUI SUBIECT Bătrânul și pomul sădit Într-un sat Îndepărtat din nordul Ardealului, la poalele munților, trăia un biet bătrân pe nume Vasile. Moș Vasile avea parul nins și barba albă și spatele Înconvoiat de greutatea anilor care au trecut. Într-o zi el luă un vlăstărel ce tremura În adierea vântului, alese un loc În gradină și Începu să sape o groapă să planteze pomișorul. Un drumeț
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
1½ Cernat la mine. 2½-3½ plimbare cu sania, cu Elisabeta, aer minunat. Ora 5 ministrul plenipotențiar turc Soliman-Bey cu Cara-Theodory-Effendi, membru al Comisiei Dunării, la mine, vorbit mult despre Albania. Seara scris. Luni, 5/17 ianuarie Zăpadă adâncă. -4°R. Nins abundent în toată țara. Ora 10 Slăniceanu la mine. Batalionul-școală pentru dorobanți a fost instalat aici. Ora 11¾ venit mitropolitul cu icoanele. L-am reținut la dejun, este de părere ca Biserica românească să fie declarată complet independentă față de Patriarhia
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
numai cu el, Elisabeta cu mama. După-amiaza Urechia la mine. Seara, la cină, de Rosny, Heinrich și Bărcănescu. Maerken la mine, îi confer cordonul Coroanei României, ceea ce îl bucură enorm. Frig. Miercuri, 16/28 septembrie Frig și umed. Toți munții ninși. Dimineața la mama, care e mai bine, vine la dejun. După-amiaza cu Elisabeta la pavilionul de vânătoare și la castel. Frig. Candiano intră de serviciu. Seara cinat cu mama. Joi, 17/29 septembrie Vreme senină, frig, vânt. Ora 8 ultimul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Seara jucat biliard cu Elisabeta și cu doamnele. Noapte senină cu lună, rece. Kronprințul Germaniei merge de la Madrid la Roma, pentru a-l vedea pe regele Umberto. Duminică, 9 decembrie/27 noiembrie Vreme minunată. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta, totul nins, frig. Ora 12½ dejun, venit Sturdza cu soția, Isvolsky etc. Liteanu, care îmi relatează multe din Berlin. După-amiază cu Sturdza și Liteanu. Gane, prefectul de Iași. Ora 4 toți împreună ceai. Familia Sturdza rămâne peste noapte la castel. Seara biliard
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Malmaison, inspectat Regimentul 1 Roșiori. Exercițiu de reparații la calea ferată. La hala de exerciții pe jos, până la ora 12. Întors cu trăsura, prin Cotroceni, la Azil, de unde am luat-o pe Elisabeta. Plecat împreună acasă, peste Dealul Spirii. Munții ninși minunat până jos. După-amiaza, ora 2, primit pe Saurma. Apoi scris. Seara masaj pentru ultima dată. Elisabeta puțin obosită. Vineri, 16/28 martie Vreme închisă, vânt rece. Înainte de amiază Sturdza la mine, îmi prezintă lista definitivă cu proiectul de lege
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la tema de participiu, cuprinzându-se, prin urmare, în clasa V2, verbele a căror rădăcină de la tema perfectului are drept ultimă consoană realizată fonetic lichida l (mulse-(i) - mulS), cele mai multe din verbele a căror ultimă consoană este -n sau -r (ninse, -ninS, arse-(i)-arS), precum și verbele care au rădăcina terminată în vocală (scrise-scriS). Au sufixul -T, în structura temei de participiu, verbele care, în structura temei de perfect, prezintă rădăcina terminată în consoana -p: rupse-(i) - rupT, fripse-(i) - fripT
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
meu Tu mă-nveți, măicuța scumpă Muncă să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață-ntreagă Bunica de {ț. O. Iosif Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parcă văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și până-n seară. Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus, În
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
frumos, atât cât poate fi de frumos un vis: ALB. Iarna îți cerea iertare pentru tot timpul când uitase de noi.Acum ningea cu fulgi mari și veseli, jucăuși și blânzi în același timp. Ningea ca și cum nu ar fi mai nins : albul era ca al florilor de cais, iar pentru o clipă, am crezut că din cer cad flori. Dar erau steluțe moi ca puful, mici ca gheața, răspândind în jur o căldură diafană. Vântul era singurul care, nervos, trecea grăbit
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Iulius-Petru Bordeianu CAP. V FAMILIE BUNICA Ninge cu fulgi mari pe prispa casei. Leneși și pufoși, se aștern pe geam. În camera ei, bunica ne povestește întâmplări din viața sa. Bunica e foarte frumoasă : are părul alb ca un deal nins, ochii mici și dulci, vocea duioasă, iar chipul și mâinile îmbătrânite. Întâmplările povestite de bunica sunt atât de captivante încât ne fac să uităm de sanie și de zăpadă. Știind cât de mult ne plac poveștile și că, ascultând, uităm
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
din soare, Lunecând pe bolta-albastră la culcușu-eternei mile. Ș-atunci inima creștină ea vedea pustia ntinsă Și pin ea plutind ca umbre împărați din răsărit, Umbre regii și tăcute ce-urmau astrul fericit... Strălucea pustia albă de a lunei raze ninsă, Iar pe muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin Povestind povești bătrâne, au văzut păstorii steaua Cu zâmbirea ei ferice și cu razele de neauă Ș-au urmat sfințita-i cale către staulul divin.[...] Azi artistul te concepe ca pe-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Lermontov, Byron, Baudelaire, Boileau, Verlaine. Creatorii au valorificat liric mitul lui Orfeu în arte poetice, afirmând perenitatea în și prin opera. În literatura română cultă găsim mărci ale orfismului, cât și în literatura populară română. ORFEU „Își laudă sub arborii ninși viațaunica-i marfă, cu nervii proprii întinși în loc de strune de harfă Cum trecese face, brusc, zi în fiece murmur și șopot umbra lui cade pe zid, și zi dul ce dă rî mă cu zgomot! Când cânta: o moarte se amînă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
BARKAN POVESTE DE IARNĂ (2 Februarie, 2011) Zăpada acoperă casele lui Wyeth─ verande, pavajul, acoperișuri, peluze și curțile din spate, tot drumul care duce spre Rail Trail─ doar peria aspră și copacii veșnic verzi sunt neninși. Cerul e o ceața ninsă, soarele stă pitit îndărăt. Lumina tăcută străpunge întunericul nopții acum destrămat odată cu zorile. Nimic nu se mișcă, nici iepuri, nici căprioare, nici măcar neașteptatul lup de prerie. Și păsările au amuțit. Nici semn de primăvară. Albul zăpezii, lințoliul pământului, acoperă tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
patinor...” 2) Localizarea profesorului e confirmată, într-o evocare, de Isaiia Răcăciuni: „într adevăr, mi-aduc aminte că acum 25 de ani, lîngă abator era un patinaj... Și de cîte ori voiam să-l rechem în minte decorul acelui patinaj nins, reciteam versurile lui Bacovia”.3) Cînd citești sau recitești acele versuri („Ninge grozav pe cîmp la abator”, „Pe cîmp, la abator, s-a înnoptat”, „Spre abator vin lupii licărind”), abatorul pare mare. Cred că așa îl percepea și poetul. Fotografia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
12), cel mai mult mă surprinde „Amurg de iarnă”. Cum se știe, are numai două strofe: „Amurg de iarnă, sumbru, de metal,/Cîmpia albă - un imens rotund -/Vîslind, un corb încet vine din fund,/ Tăind orizontul, diametral.// Copacii rari și ninși par de cristal./ Chemări de dispariție mă sorb,/ Pe cînd, tăcut, se-ntoarce-același corb,/ Tăind orizontul, diametral”.1 ) E un pastel desenat impecabil, minuțios. Totul în el e demn de atenție: adîncimea perspectivei, culoarea, raportul dintre static și mobil. Sau, ca să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dicției, economia lexicală. Dar lucrul cel mai remarcabil îl constituie contrastul dintre calmul de suprafață al versurilor, care vin unul după celălalt ca niște constatări neutre și neliniștea sufletească vecină cu disperarea a poetului. în timp ce versul 5 („Copacii rari și ninși par de cristal”) evocă elemente de feerie, versul 6, un vers trapă, dezvăluie infernul: „Chemări de dispariție mă sorb”. Nimic înainte de clipa aceea nu le anunța, cum, la fel, în „Nervi de primăvară, nimic nu anunța melancolia. Declicul acestei schimbări
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai stau, și plînge-n mine un vals provincial./ De la fereastra ninsă, cu finele perdele,/ Mă duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe străzi de gheață cu spuza lor de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai stau, și plînge-n mine un vals provincial./ De la fereastra ninsă, cu finele perdele,/ Mă duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe străzi de gheață cu spuza lor de stele” 14). într-un poem tîrziu, amintirea unui „incident la bal” îl obsedează ca o ratare: „Ții minte?/ Orchestra
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
draperie”, „fondante” („Lîngă pat, pe o măsuță, cîteva cărți, un caiet gros (album-n. m.) o cutie cu fondante și țigări fine” -„Dintr-un text comun”), „galantar” („De orbitoare galantare/De diamant, și de rubin” - „Și ninge...”), „perdea” („De la fereastra ninsă, cu finele perdele” - „Dormitînd”), „pianole”, „pudră”, „salon”, „safir”, „scump” („Obiecte scumpe/ Așezate la locul lor...” - „Din explorări”), „tablouri” („Frumoase rame de tablouri” („Verset divalgat”), „vitrină” („Amurgul licărește pe-orașul de vitrine-” - „Note de toamnă”) etc. Un lucru ar mai fi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că se dizolvă în lucruri, se „desface” în linii și culori, pentru a se recompune în spații afective familiare. Citez: „...și mă ascund în ierburi moi / crescute-anume pentru noi” (3); „E-o liniște ce mi-a cuprins / cuvântu mbătrânit și nins / ascuns de lume într-un zbor / în țipătul unui cocor.” (18); „mă cuibăresc în ieri, în azi...” (22); „Mă pierd în linii, printre linii...” (23); „Mă pierd pe-o cale, printre căi...” (ibid.). Frecvența verbelor pierdere și ascundere indică neobosita
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]