701 matches
-
dispariția celor două mari personalități în anul 1927, regele Ferdinand și Ionel I. C. Brătianu, se vor adeveri după 8 iunie 1930. Condițiile ferm stabilite pentru revenirea în țară între fruntașul țărănist și fostul moștenitor al tronului au fost încălcate cu nonșalanța ce-l caracteriza, când, odată instalat la Palatul Regal, Carol al II-lea nu va avea nici un scrupul față de persoanele potrivnice sau de prevederile Constituției din 1923. Imprevizibilitatea comportamentului regelui recent instalat i-a jucat feste incoruptibilului Iuliu Maniu, încât
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Petre Ispirescu ar fi, la rându-i, "cel mai de seamă poliglot al limbii române, cap și începătură a prozei"! Judecăți existențiale ducând dinspre alții spre sine însuși, judecăți de valoare îmbrățișând diverse forme de artă, opinii rostite cu genuină nonșalanță aparțin, cel puțin pe un versant, unui ludic sociabil; pe versantul opus, rațiunii i se supune un control al inimii, încât polaritățile contrarii vorbesc de aventura cuvântului și autoexil, de revelații fulgurante și închidere în dezolare. Conștient că gravitatea gânditoare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu-nțeleg, aero, loro, oro". În momente de relaxare, Nichita se preta la astfel de "experimente", recurgând la prefabricate, copilărindu-se ori pășind (parodic) rapid, pe făgașele altora. Căutătorul neîmpăcat, plonjând de pe un versant pe altul, contrar, punând între paranteze nonșalanța și boema, era o personalitate puternică, ridicându-se prezumțios Împotriva mării, declarându-se Împotriva cuvintelor dar neascunzându-și Foamea de cuvinte. Îl vedem angajat în lupte varii: Lupta inimii cu sângele, Lupta ochiului cu privirea, Lupta cu vulturul, Lupta cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Poeme din 1968 și în alte cicluri. Vălmășagul de imagini din Turnul Babel (peste 600 de versuri) configurează un "babelism" în perpetuitate: ciudată rotire de obiecte (stratificate pe șapte nivele), teribilă viermuială de ființe, navigare în haos. Aparent flegmatic, simulând nonșalanța, poetul percepe în chip coșmaresc iar în subtext filozofează. Pe scurt, legendarul turn, colos "cu lucarne și etaje", e pretext de panoramare, dar și de simbolistică planetară; fenomen omnitemporal, inclusiv de spațializare ilimitată, "babelismul" împresoară fără pauze subminând, relevând constant
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și simplu destinul. Era amabil și într-un fel anume însingurat. Vorbirile noastre, care ne-au adus la multe și bune înțelegeri ale fenomenului artistic, sunt mult mai apropiate acum, la bătrânețe, decât atunci, când stăteam cu toți sub aripa nonșalanței și-a dezinvolturii. Adevărul este că tatăl-adolescent impunea respect. Era un om serios. Nu făcea bancuri, zece pe minut, așa cum se obișnuiește în mediul nostru cabotin, nu vorbea mai mult decât se cuvine, nu bătea câmpii când dădea indicații regizorale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Astrov, Alexa Visarion a făcut un desen foarte complicat, explicabil prin considerentele pe care le-am expus mai înainte. Dar în acest labirint regizoral, care constituie și rațiunea de a fi a specta colului, George Nuțescu s-a plimbat cu nonșalanța cu care s-ar plimba pe o alee largă și dreaptă. Interpretarea este atât de impresionantă, încât după ieșirea definitivă a lui Astrov din piesă (actul al IV-lea) te întrebi ce mai poate să urmeze. Visarion are o adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Marius Manole) și Claudiu (Gabriel Vodnar), au și ei preocupări similare. Pe parcursul drumului spre Brașov, Claudiu se chiar angajează în mai multe schimburi de idei pe tema artei cu Răzvan. Șerban, deși joacă dezinvoltura și frivolitatea, afișându-și cu aparentă nonșalanță homosexualitatea, deși nu împărtășește preferințele muzicale fancy ale celorlalți (lui îi place Madonna), face în mod evident parte dintr-o lume asemănătoare, dintr-un univers social axat pe aceleași coordonate și pe aceleași mecanisme. Or, tocmai acestor oameni care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
textului construit, regizat, jucat se însoțește, cu preaplinul știut, de una "profesionalizată", care este aceea a lecturii. Pentru criticul de profesie, vocația înseamnă deopotrivă aptitudine hermeneutică și talentul de a o exercita și de a o transmite, oarecum disimulat, cu nonșalanța pe care însuși o numea, la Sainte-Beuve, causerie. Călinescu a fost un spirit cu desăvîrșire liber: liber de pedantismul profesoral și de constrîngerile vreunei "metode". Creator și nonconformist, într-o relație de profundă empatie cu lumea "personajelor" înfățișate, care pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
tinerimii, fie că e vorba de studenți și elevi, de muncitori sau de ostași. Nu au ei destule motive să se teamă că li se fură Revoluția? Nu au ei destule temeiuri să refuze paternalismul ce li propune cu atâta nonșalanță? Opinia, II, (28 ian. 1990), p. 1, 3 TIMEO DANAOS... Un articol din Opinia, în care observam contradicția dintre principiile asumate inițial de Frontul Salvării Naționale și hotărârea de a se prezenta în alegeri, fără a renunța la exercițiul puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
coordonate, dar aceasta nu ne împiedică să subliniem valoarea studiului, cu atât mai mult cu cât, în același demers interpretativ, criticul amintește de un mit comun la cei doi scriitori. Concret, deși ideea nu este pe deplin originală, aplombul și nonșalanța inteligentă cu care îl reliefează sunt de invidiat. Așadar, este menționat mitul infirmității sociale a geniului, observație pe care o acceptăm și dorim să o aprofundăm cu mai multe argumente. Totodată, subliniem o altă posibilitate de paralelism: Dna T poate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
feței, era mobilă și elastică, din interiorul ei țâșnind subțire, tremurătoare dar totdeauna corectă, o emisiune vocală venită parcă de undeva de departe. O fi ales "proful" Pițu acel fragment la cursul practic de retroversiune pentru a da un temei nonșalanței sale față de acel "savoir-faire" al pronunției cu care se împăunau chiar colege a căror performanță era departe de modelul parizian? Iată ce ne relatează, după trecerea dincolo de Stix a Magistrului Cajvanez, un fost discipol, îmbarcat o vreme pe arca Patafizicului
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Adj. Qui a le caractère de l'hypocrisie. Nu vă dau sursa, având obligația de a o proteja de lenea celor care citează după o sursă secundară și de-a binelea marginală, cum e prezenta carte și te trimit cu nonșalanță la origine. 122 AS: Un anacronism grosolan. Nici Guillaume de Lorris, nici Jean de Meun, nu citiseră operele autorului dramatic francez și mai ales ale exegeților lui carpato-dunăreano-prutnici pentru a face o asemenea apropiere. 123 Expresie desemnând în Franța călugărițele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
teritoriul lingvistic brut și brutal deopotrivă, ca în singura formă de real în care își permite să se expună fără anestezie și fără mască: "locuiesc prin gramatici și semne de punctuație/ le plivesc deși stau gata să mă lovească/ cu nonșalanță în marșul lor/ ca o tăietură fără anestezie și mască" (Fără anestezie). Acestea sunt tonalitatea și mijloacele tipice pentru Nicolae Panaite, poetul ce mizează, așadar, din ce în ce mai sigur, mai lucid pe cartea textualizării, construind imaginea unui univers scriptural în care vocabulele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în același timp, solemnă și ironică, sobră și burlescă, substanțială și gratuită. Așa cum Mihai Ursachi poate părea "un poet deopotrivă frivol și extatic, galant și buf, cu accese simultane de patetism și histrionism, trăind parodia cu fast și gravitatea cu nonșalanță", la "intersecția gratuității cu efuziunea metafizică și a gestului clovnesc cu cel hieratic, în registre ce nu se sabotează reciproc" (Al. Cistelecan). Bine cunoscutul, des comentatul Post scriptum. Transversaliile mari sau cele patru estetici. Poezie pe care a scris-o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literelor, poetul, eseistul și fostul prim ministru Dominique de Villepin. Acesta din urmă este, de altfel, un specimen cu totul remarcabil și, după cum spun comentatorii, singurul om politic francez care își visează viața sau își trăiește visele, trecînd mereu, cu nonșalanță, frontiera dintre real și imaginar. El se concepe cumva ca o reîncarnare a gaullismului istoric, ce nu mai are descendență directă, și crede într-un destin venit din adîncul secolelor, care îl împinge pe scena politică pentru a salva independența
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și care ține să atragă spre lectură nu doar vîrstnicii amatori de parfumuri apuse, ci și pe tinerii pentru care trecutul nu e doar o literă moartă într-un dicționar, și care pot astfel înțelege mai bine că elanul vîrstei, nonșalanța și curajul nu sunt garanții unei reușite imediate, la nivelul speranțelor inițiale. Vizitatorul e un roman realist fără a fi autobiografic deși e imposibil de stabilit aici o graniță între cele trăite și cele imaginate sau auzite de la alții interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
I. Berlin citat mai sus) că se poate stopa involuția prin cernerea valorilor comune ale celor 7-8 civilizații din lumea de astăzi. Ideea este îmbietoare. Ea ne evocă poziții asemănătoare adoptate și la noi în trecutul recent, părăsit cu atâta nonșalanță de emanații revoluției din 1989. Puțin a mai rămas pentru a se demola nu numai ceea ce s-a făcut, dar și ceea ce s-a întreținut cât de cât (păduri, spații verzi, lucii de apă, unele vechi artefacte din muzee) în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
conservate parțial în memoria celor ce au reușit să se exileze în "lumea liberă" în deceniile postbelice. Unii s-au dedicat metafizicii, filosofiei, istoriei religiilor, esteticii și altor speculații teoretice, pe care guvernanții de astăzi ai țării le desfid cu nonșalanță, adoptând drept obiective de bază ale vieții lor averea, banul, dominarea cu înfumurare a semenilor. Redăm câteva din ideile unuia dintre exilați, Mircea Eliade (1907-1986). În anul 1953 el scria: "Capodoperele spiritualității românești aparțin folclorului; și deși România modernă a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vulgarizăm problema, ci este, mai curând, un răspuns care provoacă la reflecție: „Habar nam. Istoria asta pe care o povestesc e în întregime imaginată. Aceste personaje create de mine n-au existat decât în mintea mea[...].” Mărturisire, destul de șocantă prin nonșalanța ei, pentru cititorul obișnuit, fără o prea mare experiență pe tărâmul marii grădini a literaturii, dar nu de neînțeles pentru cel care are în spate experiența lecturii lui Eco sau a Magicianului aceluiași Fowles. Pornind de la supoziția, „unanim acceptată în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Un alt exemplu este detașarea rece a lui Ernst Jünger de tot tărăboiul din jurul său, tergiversarea sa după ce a trăit direct nihilismul distructiv al Celui de-al Treilea Reich și apoi acceptarea principiului antipolitic al dezinvolturii, vesela, libera și ușoara nonșalanță a aristocratului intelectual. Același tip de melancolie politică continuă să apară în filosofia politică contemporană. Un alt exemplu transpare din concluzia lui Alasdair MacIntyre (în After Virtue) că noi "așteptăm acum nu un Godot, ci un alt diferit, desigur Sf.
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
referire la valoarea notei de la Bacalaureat (p. 60) sau la acei care-și uită limba maternă prin cele străinătăți (p. 138), savoarea unor termeni - diagnostic al socialului prezent (p. 97) sau despre nocivitatea unui fost cenaclu... (p. 70) ș.a. Cu nonșalanță, ni se dezvăluie câteva tipuri de cultură (gândul nostru îndreptându-se și spre clasificarea oferită de profesorul Paul Cornea, în a sa Introducere în teoria lecturii), fiind frapați, mai ales, de măiestria tipului de cultură schweitzer (p. 94), posibil, făcând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ori reinvestită. Nitroglicerina vieții trebuie depistată în cărțile adolescenței. Cartea pe suport de hârtie va ajunge în curând la muzeu. Deși matusalemică, mult mai sigură pe viitorul ei este lingura. Timpul răspunde și de ecarisajul estetic din artă. Risipim cu nonșalanță decenii, iar în final cerșim secunde. Optsprezece ani nu e vârstă, ci obrăznicie adolescentină. Uraganul adolescenței se finalizează în vânturile senectuții. Adolescența vrea să zguduie lumea. Nu știe însă cum să o facă și nici cu ce. Cu timpul, adevărul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
facturi diferite însă cu figuri neprovocatoare, ingenui. Echilibrul se stricase... se instală tăcerea și ele îndrăznețe se așezară la masă. Nu serviră decât o băutură răcoritoare și una din ele vorbi, sorbind din pahar, uitându-se la ei plină de nonșalanță, - Fără popou... în rest tot ce doriți! Liniștea ca o șopârlă îi prinse nepregătiți... o secundă se insinuă subversiv și tăcerea se prăbuși printre ei după care unul, chipurile revoltat vru să precizeze cât mai exact, - Adică acceptați tot fără
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de către cei care au avut ceva de spus în formarea mea. Mă uimea ușurința cu care prindea totul când trudea, mă enerva superficialitatea ei care trata subiectele pe care nu avea chef să le aprofundeze și mă uluia cu câtă nonșalanță inventa finaluri de cărți abia începute, dar necitite și care, culmea, nu erau departe deloc de povestea reală. Cu aceeași ușurință inventa și povești inexistente despre ea sau despre mine și aventurile mele neomologate. O iubeam cu tristețe, știam că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
care s-a recomandat iubita mea ca să intre, bineînțeles. Așa că m-am dus să o trag puțin de limbă. Ce-i drept era foarte bună, așa că intenția mea era clară. Am întrebat-o cine e și mi-a răspuns cu nonșalanță: "Sînt iubita lui d. (adică eu)". Uimit cât de mult tupeu are, am întrebat-o despre d. (adică tot eu): cum e, când l-a cunoscut și de când sânt împreună. Ea (adică ea) mi-a relatat, cu o imaginație debordantă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]