57,942 matches
-
de poporul român prin tot felul de uneltiri și cozi de topor". După "cedare", diaristul e cu sufletul zdrobit: "Trupul României a fost sfârtecat de hiena străină într-un mod crunt și mișelesc." Aflând vestea la radio în toiul nopții, notează și Rebreanu în Jurnalul său că "a plâns în neștire și s-a zvârcolit până dimineața". După abdicarea lui Carol II, la 6 septembrie 1940, P. M. e de părere că "România a scăpat de un escroc". O vreme are iluzia
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
detalii, nu formează obiectul istoriei. Ele aparțin memorialisticii spiritului de observație și sensibilității diaristului, care știe să le pună în relief, completându-l, pe un alt plan, pe omul de știință. Odată cu anul 1940, cu instaurarea sângeroasei dictaturi legionare, P. M. nota altă dată că el și generația lui au murit ca scriitori. (Să precizăm că prea puțini au supraviețuit, mai ales cei plecați în exil.) Boemul și visătorul romantic, îmbibat de cultură, vede îndurerat cum se încheie o epocă a libertății
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
ca la pagina 4 să relectureze corect: "...s-a ținut în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atingând realitatea nemijlocita, iar cu cealaltă, indicând imaginea realității. Și astfel înaintează, că printre oglinzi. Oglinzile din Chicago (Ed. Sitech, Craiova, 2006) constituie, de altfel, cartea ce se naște ca să dea seama despre acest itinerar, carte sub titlul căruia autorul notează, luându-și o marjă de siguranță: „ - aproape poeme - (interpretări libere după realități americane)”. Intermezzo 2. Marian Barbu se apleacă în sine și declanșează, daca nu o revoltă, fiindcă el nu și-a luat ochii de la stelele fixe ale culturii, cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu Dumnezeu dincolo de orice imagine și concept. Paradoxul este oarecum inevitabil și sugerat de altfel de structura Sfintei Sfintelor. În deschiderea omiliei a doua, episcopul nyssean descrie Sfânta Sfintelor ca fiind „Cortul sacru al Mărturiei” și reflectează asupra acestei descrieri notând contrastul dintre exteriorul și interiorul său. Exteriorul constă din cortine realizate din pânză de in și piei de capră. Interiorul este împodobit cu aur, argint și pietre prețioase; regăsim aici Arca, Scaunul Milei, cădelnița și altarul; intrările sunt acoperite de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mai mult și nici o limită nu-i oprește creșterea”<footnote P. G. XLIV, col. 105BC. footnote>. Sufletul, suspendat în Dumnezeu, primește constant o creștere a harului și devine mai avid (dorit) de har, pe măsură ce este mai copleșit de acesta. Mai notăm ideea că ceea ce caracterizează bunurile spirituale, este că nimic nu-i inutil, ca în hrana corporală. Mai putem nota și câteva expresii remarcabile: viața divină se scurge (εἴσρεον) în suflet, dilatându-i capacitatea; excesul vieții divine debordează mereu (συμπλημμυρεῖν) sufletul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu, primește constant o creștere a harului și devine mai avid (dorit) de har, pe măsură ce este mai copleșit de acesta. Mai notăm ideea că ceea ce caracterizează bunurile spirituale, este că nimic nu-i inutil, ca în hrana corporală. Mai putem nota și câteva expresii remarcabile: viața divină se scurge (εἴσρεον) în suflet, dilatându-i capacitatea; excesul vieții divine debordează mereu (συμπλημμυρεῖν) sufletul. Avem aici perspectiva sufletelor concepute ca universuri ale harului, în expansiune infinită. Este imaginea pe care ne-o dă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
context istoric poate fi tratat în termenii specifici pe care îi presupune drept configurație particulară, care reclamă un ansamblu de termeni, categorii și definiții funcționale în această arie temporală strict determinată. Aceasta este ideea cercetătoarei americane Marcia Citron atunci când ea notează: „Succesiunea lineară nu trebuie să ocupe o astfel de poziție centrală în studiul istoriei. Ea scoate în evidență continuitatea directă, cauzalitatea și evoluția, care sugerează o moștenire comună și o linie continuă a descendenței. Pe scurt, istoria este studiul trecutului
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
aparenta lor simplitate. Astfel Frédéric Hainaut din Belgia, într-o compoziție realizată cu tuș și acrilic, folosind doar culorile roșu, negru și albul incert al hîrtiei manuale, desenează cu roșu o circumferință nesigură, sugerînd parcă un univers în mișcare și notează la capătul cel mai îndepărtat, în stînga, sus cu litere de mînă, Neverland. Mod esențializat de a ne prezenta celebra Insula a desfătărilor, cu efecte amintind cumva de tehnica xilogravurii. Abordările privilegiază fie personajul central într-o situație relevantă, fie
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie 1924; în: Cugetul românesc, București, An III, nr. 2 - 4, 1924; footnote> , pledoarie apărută la numai două zile după cea a lui Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Art. cit., loc cit,; footnote> . Perpessicius nota în același an 1924: „Articolul d-lui (...) Breazul, alături de interesul obștesc pentru muzica românească, cheamă și o inițiativă oficială: pe orice căi, această adevărată avuție veche și cu totul a noastră, trebuie pusă la adăpost, pierderea ei este, hotărât, înstrăinarea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
mare realizare a omului de cultură enciclopedică George Breazul, fiind una din cele dintâi instituții de stat, românești, consacrată studierii muzicii populare, cum singur va aprecia în Patrium Carmen. Cunoscându-l în campania de la Fundul Moldovei, Henri H. Stahl va nota: „Profesorul George Breazul venise din partea Arhivei fonogramice a Ministerului Cultelor și Artelor, fiind primul folclorist pe care l-am văzut făcând înregistrări pe suluri de ceară, cu aparate Edison”<footnote Stahl, Henri H. - Amintiri și gânduri, București, Editura Minerva, 1981
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Roumains, București, (1932), p. 1. footnote> . În 1934 George Breazul va participa alături de Victor Ion Popa la revigorarea Vicleimului, tratat ca fenomen viu, înțeles ca „joc sfânt popular”, deoarece subiectul este de obârșie evanghelică și tratarea este în spiritul biblic, notând în ambele semiografii muzicale, bizantină și guidonică, cele 12 melodii ce constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
prelungite ale instrumentului ce le produce..." (Psevdo-kinigheticos) De la "fanfară" cu înțelesul de melodie la acela de formație muzicală, trecerea s-a făcut prin metonimie, iar sensul secund l-a ocultat pe primul pînă în pragul scoaterii din uz. Nina Cassian notează în jurnalul ei (aprilie 1950) impresiile unei recente deplasări la Piatra Neamț: "Oraș încîntător, înălțat pe pietre albe, înconjurat de munți cu nume muzicale: Cozla, Pietricica, Cernegura... Cum au fost primiți scriitorii? La gară, o fanfară, apoi, cu ea în frunte
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
muzicii postmoderne, cu titluri de lucrări și, evident, cu nume de compozitori și interpreți. Pentru început ne putem întreba împreună cu muzicologul canadian Friedemann Sallis: "Și muzica... există oare o muzică postmodernă? Unii cred că da", iar în trimiterea la subsol notează: "Utilizând termenul «post avant-garde», David Cope a fost unul dintre primii care a schițat conceptul muzicii postmoderne "<footnote "Et la musique... existe-t-il une musique postmoderne? Certains pensent que oui" și "Utilizant le terme «post avant-garde», David Cope fut un des
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
opinia lui Deliège, Sinfonia reprezintă unul dintre rarele momente în care conceptul de postmodernism își dezvăluie prezența la modul explicit, pe când opera lui Pousseur atrage atenția prin contribuția adusă la apariția unui adevărat cult al citatului/citarii<footnote Béatrice Ramaut-Chevassus notează diferența specifică între aceste două lucrări: "Berio utilizează citarea în calitate de Traumdeutung și cu virtuozitate, ca un prestidigitator sclipitor, în timp ce Pousseur se lansează într-o demonstrație didacticista care îl determină să țese, în muzică, o istorie esențializata, mergând de la Monteverdi la
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Liiceanu, ideea înființării unei case memoriale Eugen Lovinescu începe să prindă contur tot mai clar. La fel ca timpurile în care trăim, notațiile din acest ultim jurnal sunt făcute cu sufletul la gură. Majoritatea sunt scurte, scrupuloase, nervoase, factuale. Diarista notează cu acribie conținutul convorbirilor telefonice, al corespondenței, rezumă în câteva vorbe conversațiile pe care le poartă cu unii și cu alții. Într-un fel, tot acest jurnal este o încercare disperată de a trăi în prezent, de a nu se
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
le închide și le deschide sînt, pentru aproape oricine îi citește cartea ca să se informeze și nu ca să recunoască, elegant invitate în pagină, lucruri știute, panglicile colorate ale unui maestru de iluzii. Ce să urmărești mai întîi, ce să-ți notezi, ce să încerci a-ți aduce aminte și care cale s-o ții, în noianul unor literaturi vechi de cînd Troia? Observații fine, cum n-ai crede că mai pot duce texte peste care s-a umblat pînă la tocire
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
fiu care, fondator al unui stat, devine în acest sens părinte al propriei sale ascendențe, indică o apropiere de structură poetică între eroul lui Vergiliu și Hamlet. Mallarmé va fi făcut un semn de apropiere cînd referindu-se la Hamlet notează "il se promčne, pas plus, lisant au livre de lui-męme", lectura în sine însuși, în cartea fără cuvinte a vieții, care e sinonimă cu legea morală, patronînd acțiunea deambulatorie a prințului shakesperian, așa cum legea morală, datoria pioasă, patronează călătoria spre
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
Denișa Comănescu să îl explice. 4. Nu mai vorbesc despre unii redactori de la Radio, care conduc emisiuni de muzică ușoară și vorbesc galopând de parcă ar anunță sfârșitul lumii, făcând și mai penibile formulări de felul: "Festivalul a fost o reușită; notă bene pentru organizatori." Sau "Sintagma Ce e val, ca valul trece i se potrivește bine cantautoarei"! (Titus Andrei) Las d-lui Șerban Iliescu explicația expresiilor de mai sus, pentru ca, în cele două minute (!) care i se pun la dispoziție la
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
prescripție medicală), fie în grupa B (dacă poate fi eliberat fără prescripție medicală în farmacii și drogherii). În grupa A sunt incluse (1) produsele medicamentoase care sunt eliberate în farmacii pe bază de prescripții medicale valabile 6 luni, care sunt notate P-6L și pot rămâne la pacienți, (2) produsele medicamentoase eliberate în farmacii pe bază de prescripții medicale ce se rețin la farmacie, notate P-RF, (3) produsele medicamentoase care sunt eliberate în farmacii pe bază de prescripții medicale speciale (cu
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
produsele medicamentoase care sunt eliberate în farmacii pe bază de prescripții medicale valabile 6 luni, care sunt notate P-6L și pot rămâne la pacienți, (2) produsele medicamentoase eliberate în farmacii pe bază de prescripții medicale ce se rețin la farmacie, notate P-RF, (3) produsele medicamentoase care sunt eliberate în farmacii pe bază de prescripții medicale speciale (cu timbru sec - notate P-TS, pentru stupefiante sau care se rețin la farmacie - notate P-RF), (4) produsele medicamentoase ce se eliberează pe
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
pot rămâne la pacienți, (2) produsele medicamentoase eliberate în farmacii pe bază de prescripții medicale ce se rețin la farmacie, notate P-RF, (3) produsele medicamentoase care sunt eliberate în farmacii pe bază de prescripții medicale speciale (cu timbru sec - notate P-TS, pentru stupefiante sau care se rețin la farmacie - notate P-RF), (4) produsele medicamentoase ce se eliberează pe bază de prescripții medicale în condiții restrictive, pentru a fi utilizate în spații cu destinație specială, notate S. Produsele medicamentoase
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
bază de prescripții medicale ce se rețin la farmacie, notate P-RF, (3) produsele medicamentoase care sunt eliberate în farmacii pe bază de prescripții medicale speciale (cu timbru sec - notate P-TS, pentru stupefiante sau care se rețin la farmacie - notate P-RF), (4) produsele medicamentoase ce se eliberează pe bază de prescripții medicale în condiții restrictive, pentru a fi utilizate în spații cu destinație specială, notate S. Produsele medicamentoase din categoria (3) conțin substanțe clasificate ca stupefiante în concordanță cu
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
eliberează pe bază de prescripții medicale în condiții restrictive, pentru a fi utilizate în spații cu destinație specială, notate S. Produsele medicamentoase din categoria (3) conțin substanțe clasificate ca stupefiante în concordanță cu legislația aprobată și convențiile internaționale în vigoare (notate P-TS), conțin substanțe clasificate ca psihotrope (notate P-RF), sunt susceptibile, dacă sunt folosite incorect, să prezinte un risc mare de abuz medicamentos, să conducă la dependență ori să fie folosite incorect în scopuri ilegale (notate P-RF), conțin
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
restrictive, pentru a fi utilizate în spații cu destinație specială, notate S. Produsele medicamentoase din categoria (3) conțin substanțe clasificate ca stupefiante în concordanță cu legislația aprobată și convențiile internaționale în vigoare (notate P-TS), conțin substanțe clasificate ca psihotrope (notate P-RF), sunt susceptibile, dacă sunt folosite incorect, să prezinte un risc mare de abuz medicamentos, să conducă la dependență ori să fie folosite incorect în scopuri ilegale (notate P-RF), conțin substanțe care datorită caracteristicilor sau noutății lor pot
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]