1,324 matches
-
înger-rege palid cu fruntea-n diademă. Unde se duse steaua, unde fugi cel înger {EminescuOpVIII 290} Marea n-o știe spune în tristele ei plângeri, Nordul n-o știe spune în gemătul lui lung, Neci noaptea în visarea-i, neci nourii ce plâng. Eu, palida poveste, ce trec din gură-n gură, Bătrână ca și lumea, cu fruntea slabă, sură, Eu ce-am văzut odată lumea din nori născând Și am învălit știrea în vălul meu de-argint, Eu ce-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zenitul dasupra ta? Este sufletul tău... Ce este sufletul?..... Este ființa unui înger înamorată într-o formă, tu! Zenitul tău - o stea, cine știi ce lume nemărginită poartă vuietul destinelor tale d-asupra capului tău. Cât ești de mare în nouri, cât ești de fericit jos, simți că ești lumină din lumină, Dumnezeu din Dumnezeu.. " Zenitul, umbra destinului, dovadă că sânt aud murmurând prin coardele lirei mirul sufletului meu, dovadă că am un suflet. Cât de mare sunt eu! Zenitul meu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lume, adevăr nu e îndeajuns, sânge e și oameni sunt - și, de nu sunt, [î]i putem face, căci femeile n-au altă trabă. REPLICI REZLEȚE 1 2262 Privit-ați astrul rege cum cade și se stinge Din genele de nouri o lacrimă de sânge. Priviți cum astrul rege se-neacă și se stinge În valurile roșii, în nourii de sânge. {EminescuOpVIII 299} 2 2254 Prin vânturi cari urlă, prin valuri cari ard Trece trăsnetul rege - al norilor surd bard. 3
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
căci femeile n-au altă trabă. REPLICI REZLEȚE 1 2262 Privit-ați astrul rege cum cade și se stinge Din genele de nouri o lacrimă de sânge. Priviți cum astrul rege se-neacă și se stinge În valurile roșii, în nourii de sânge. {EminescuOpVIII 299} 2 2254 Prin vânturi cari urlă, prin valuri cari ard Trece trăsnetul rege - al norilor surd bard. 3 2262 Din suflet greu și rece el face un vis cald, Din ochiul trist și vânăt - o steauă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
În visul mărei albe, în aer oglindit, Aleargă-n veci n-ajunge... 5 2257 Tu, palidă mireasă în lungă albă haină, Îmi pari că ești o dulce și dureroasă taină, Un geniu al visării, un înger de mister Învăluit în nouri țesuți din vânt și cer. 6 2262 Eu văd un cuib de aur, eu văd un rai* în zori, Înduioșat de raze și-mprospătat de flori Ș-acoperit cu ceruri cu stele ce scânteie Și locuit de-o dulce și palidă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un cântec dezolat, El cheamă cu cîntarea-i o umbră ce-a visat Și-acum el stă în lună pe[-o] piatră risipită, Pare c-așteaptă-n aer pe umbra[-i] zugrăvită Și glasul lui în noapte răsună dureros Și ochiul lui la nouri țintește-ntunecos... Pe buze-i trece-un zâmbet ascet, slăbit, amar... Ah! trebuie să aibă un dor făr' de hotar! De ar sosi odată bătrânul meu steleri S-esplice înțelesul acestei arătări. A mării unde-albastre alunecă-nspumate... Pare că văd o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Când noaptea însă-i caldă, molatecă și brună Atunci o strig din mare, atunci o chem din lună {EminescuOpVIII 309} Pe acea parte-iubită a chiar ființei mele Și ca să-mi vie-o roagă unde [și] vânturi, stele. Ș-atunci prin nouri vine ca o rază de soare, Atinge a mea frunte senină, visătoare, Și se preface-n chipul ce l-am visat mereu Ș-o recunosc că-i partea a sufletului meu, Nu e vre o fantasmă nebună și deșartă, Căci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fi fost castelul Domnilor Moldovei... // O! îmi place să stau viața mea toată să privesc acele ruine... Noaptea... iarna... într-o cameră caldă, caldă... să stau la fereastră să privesc ruinele cele ninse, albe ca argintul, luna galbenă fugind prin nouri negri... iar umbrele acelor nori aruncate pe zăpadă părând a fi umbrele străbunilor. Apoi să las perdeua-n jos și, la lumina focului, să citesc povești bătrâne și să-mi adorm mintea mea de copil nebun cu istoriile cronicelor colbăite ale
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
teatru. Rămâi cu bine și Doamne ajută! HISTR[IO] Amin! (îl duce pe Felice pîn-în ușă. Fel[ice] iese. Histrio rămâne pe gînduri) Cum se joacă soartea atât de schimbătoare cu noi d-a mincea. Când zboară mincea sus pîn-în nouri, când repede ca fulgerul cade în noroi. Daca nu te-ai putea obicinui cu nimica n-ai avea nimica de pierdut și de nemica n-ai putea să te plângi; dar fiecare ține la câte ceva; cine nu ține la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-o dar, Nu încunjura atâta, ci vorbește-odată clar. CHALKIDIAS O voiești? Ei fie dară. Te urăsc. LAIS Pe mine? Însă Pentru ce? CHALKIDIAS Aveam dorința să revărs durerea strânsă Care inima-mi apasă, scânteind ca o furtună Când pe ceruri nouri negri se alungă și s-adună. Numai dorul libertății m-a gonit din țara mea Unde orice rădăcină mie o piedică-mi părea. Floarea soarelui e astfel, e legată de pământ, Pe când capul ei se-ndreaptă după soare, fără vânt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
băiat... De-acum desigur moare, mie spre folos. CHALKIDIAS Totuși... când gândesc la moarte mă pătrunde un îngheț. BOMILKAR De păstrezi părerea asta n-o să ai decât dispreț. LAIS Oare munții țării tale, cu prăpăstiile adânci Ce ridică pîn' la nouri a lor capete de stânci, De amenință chiar cerul, uimitoare și mărețe, Au minunile aceste n-au putut să te învețe Ca să pui pe libertate preț mai mare, nu în silă Să supui a ta viață unui jug fără de milă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
decât oricând ființa de față a tuturor vasalilor regești, deci și a episcopilor, era neapărată pentru țară, căci aceștia, fiind asemenea vasali, aveau datoria de-a trimite sub steagurile regelui pe vasalii lor inferiori. Curând, și asemenea unei rumperi de nouri, valurile de mongoli rupsese stavilele, nimicise oastea ungurească, inundase Ungaria și o prefăcuse într-un pustiu și-l gonise pe rege afară din țară, unde îmbla cerând ajutor. Bela IV se rugă papei, care însă din {EminescuOpXIV 120} nefericire era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vrun ajutor puternic. Deci nu crezu de fel aserțiunile ademenitoare și făgăduințele soliei și-i dete drumul în toată liniștea fără un rezultat care să satisfacă. Astfel uneltirile Eulogiei și planurile Mariei contra împăratului se pierdură fără urmă, ca un nour sterp într-o noapte întunecoasă. Vicleșugul Mariei contra lui Sfentisiav. Pe când fiul Mihail era copil încă, regina Maria îl încoronă rege, îl îngrijea și-l creștea ca pe un rege și la orice ceremonii publice îi dădea locul cel mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fost cu aliații cei necredincioși sau răuvoitori și, cu energia și puterea de acțiune prin cari escela, dar și cu acea asprime și cruzime care-l întunecau, el întreprinse în persoană o campanie de răzbunare pustiitoare și asemenea revărsării de nouri asupra craiului sârbesc Ștefan, căruia-i ținea minte cu drept cuvânt trădarea în bătălia de la Constantinopole. Craiul fu smerit în mod simțitor, Serbia călcată rău cu foc și sabie și pe grămezile de cadavre sîrbesti, făcute mese, însetatul de sânge
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
imitatori numai într-o simplă manieră, care ne alungă de pe terenul poetic. Trăsura de durere care face din o actriță mare o copie a Niobei, pentru că vine din sufletul cel mai adânc și se așază asupra feței mișcate ca un nour întunecos, într-o imitătoare [se preface] într-o ruină ce plânge silit și care mai atinge caricatura. Și totuși trebuie să mărturim că, în lipsă de puteri creatorii, e cu mult mai bine de preferat daca se reproduc chiar cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
hermeneutică a colindei tip Furarea astrelor, voi încerca să trec în revistă și să comentez pe rând principalele motive mitice pe care le conține sau doar le sugerează textul colindei. 2. Desfrâul sacru Sub poalele ceriului Florile dalbe ! La umbra nourului [mărului ?] Mândră masă e gătită Pe iarba cea înverzită. Dar la masă cine șede Dumnezeu ce toate vede ; Și Crăciun, cel bătrân, Și Ioan, Sfânt Ioan, Și Ilie, Sfânt Ilie (13, p. 26). Din punct de vedere literar, colinda debutează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din faptul că ei își asumau funcția de prezicere a viitorului după forma și felul de răspândire a fumului, act de divi- nație cunoscut sub numele de kapnomanteia. „Termenul kapnobatai, deși are o etimologie populară greacă, nu înseamnă «călători prin nouri» sau «călători prin fum», ci exprimă o denumire a preoților daci primită pe baza unor funcții religioase, legate de prezicerea viitorului” - scrie A. Bodor (43, p. 17), iar părerea sa este împărtășită și de alți exegeți (42, p. 75). De-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au fost în van îndeplinite de preoții zeului Baal, pe când cele săvârșite de Eliah în numele zeului Iahve (construirea jertfelnicului, sacrificiu de vițel pentru arderea de tot, vărsare magică a apei, rugă) și-au atins scopul. „Cerul s-a întunecat de nouri și s-a pornit furtună și ploaie mare” (I Regi, XVIII, 45). Ulterior, profetul Eliah s-a ridicat la cer „într-un vârtej de vânt”, având ca vehicul „un car de foc, cu cai de foc” (II Regi, II, 11
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mielul și fata-i pune căpăstrul și deodată-i sare în spinare [...]. Atuncea fata i-a dat pinteni balaurului și sorbul furtunii i-a luat pe sus și i-a suit până în nori. [...] Ca prin farmec, ploaia a încetat și nourii cei negri s-au îndreptat, buluc, spre miazănoapte” (109, p. 179). în exemplele semnalate sau comentate mai sus - numărul lor poate fi ușor multiplicat, dată fiind larga răspândire a motivului - observ rolul jucat de fete- fecioare în scenariul mitico-epic în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nejustificat subiectul înfierării. „[Iz]gonitori de nori” nu erau numai „solomonarii”, ci și actanții nespecializați, care operau magic, „de pe pământ”, asupra feno- menelor atmosferice. Este, de exemplu, cazul Smarandei - mama lui Ion Creangă - care, așa cum își aduce aminte povestitorul, „alunga nourii cei negri de pe deasupra satului și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ afară, dinaintea ușii”. Astfel de practici magice sunt din abundență atestate în toate regiunile țării până în zilele noastre, dar am optat anume pentru acest exemplu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aparent minoră, dar plină de semnificații, ne oferă Ion Creangă în ale sale Amintiri din copilărie (deci eveni- mente petrecute în nordul Moldovei pe la jumătatea secolului al XIX-lea) : Și mama... Îmi zicea... când începea a se ivi soarele dintre nouri după o ploaie îndelungată : „Ieși, copile cu părul bălan afară și râde la soare, doar s-o îndrepta vremea”. Comentând această informație, folcloristul Ion Mușlea observa faptul că, procedând astfel, mama povestitorului „se supunea inconștient unui ritual străvechi, desigur păgân
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
forță magică este un apanaj al acesteia : Și vremea se îndrepta după râsul meu - continuă Ion Creangă. Știa, vezi bine, Soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care... știa a face multe și mari minunății, alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ afară, dinaintea ușii... într-adevăr, în această zonă (în nordul Moldovei, dar și în alte regiuni ale României) este atestată această practică magico-rituală : „Când
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mihai...”, cu care este amenințată ploaia (dar și „negura”, „norii-ntunecoși” etc. ; cf. 11, p. 147), este și ea semnificativă. Voi menționa întâi credințele populare conform cărora Sf. Mihail, care „poartă Luna și Soarele”, este și acela care „taie pânza nourilor de grindină” (21, p. 95). Așa cum apare în credințe, colinde sau legende apocrife, Arhanghelul Mihail înarmat cu spada (sau Sf. Ilie înarmat cu fulgerul) taie una (sau două, sau patru) dintre aripile diavolului - cel care răpește (întunecă) Soarele de pe cer
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
riturile practicate de geți pe timp de furtună : „El [zeul suprem] e cerul senin : tulburarea firii e adusă de demonii răi ai furtunilor, norilor grindinii ; de aceea, getul ajută zeului suprem la liniștirea lumii, trăgând el însuși cu arcul în nourii care ascund și întunecă fața zeului din cer ” (sublinierile îmi aparțin) (23, p. 92). Revenind la incantațiile din folclorul copiilor, Murga apare ca o ființă demonică, o întruchipare a norilor de furtună. N-ar fi aceasta singura personificare de acest
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
grad oarecare prin neatârnarea lor economică. Daca privim cum soarele, mișcând uriașul său corp arzător, trimite enorme cantități de căldură și lumină universului, cum acea căldură absorbită de aer se preface în vânturi, absorbită de suprafața mării se preface în nouri și ploaie, absorbită de uscat se preface în păduri și câmpii înfloritoare, în viață și mișcare, vom vedea că esența proprie a universului văzut e mișcarea, e munca. De aceea, tot ce se mișcă și muncește se dezvoltă, tot ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]