1,227 matches
-
Oratori, scriitori, politicieni, vânzători, profesori, avocați, manageri, predicatori, poeți, autori de reclame și alții ca ei sunt creatori ai unor stări mentale dorite de publicul lor. Un prim mecanism prin care cuvintele influențează comportamentul este cel al formării, intensificării și nuanțării emoțiilor și sentimentelor. În acest sens, este bine cunoscut faptul că în marketing-ul oricărei organizații se folosesc cuvinte care descriu ceea ce simțim. Acestea devin un fel de cuvinte etichete pe care le lipim peste emoțiile și sentimentele noastre, de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în special libertatea de a fuma, de a refuza spitalizarea în caz de boală contagiaosă, drepturi economice) ale acestui obiect în cele patru țări unde au fost colectate datele. Autorii subliniază totuși că modul de vizualizare a datelor conduce la nuanțarea acestei constatări: "Examinarea diferențelor individuale arată că distincția între elementele centrale și elementele periferice se reduce. Într-adevăr, doar libertatea de a fuma apare în mod clar în afara domeniului drepturilor omului, în care nu sînt integrate [în mod clar] decît
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
realitatea cotidiană promovează la nivelul ideologiei sunt miturile, raționalizări ale realității înconjurătoare obținute prin extrapolarea comportamentului cotidian individual la fenomene, procese, instituții care nu sunt nici cotidiene, nici individuale. Teoria, elaborată de stratul intelectual al societății, are ca funcție principală nuanțarea miturilor, asigurarea unei relații raționale între ele și între ele și realitate, introducerea unor elemente corectoare și remodelarea continuă interpretării realității în funcție de efectele dezirabile sau indezirabile ale acțiunii întemeiate ideologic. Pe lângă întărirea raționalității ideologiei, care are rostul fundamental de a
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
scalei de notare este importantă. Astfel, atunci când scala este restrânsă (4, 5 trepte), fidelitatea notării este ridicată, în schimb puterea de discriminare este scăzută, nediferențiind prea mult valorile diferite ale răspunsurilor. Scalele largi oferă în schimb o discriminare și o nuanțare mai precise, dar riscul erorilor crește. Temă de reflecție Considerați satisfăcător sistemul românesc de notare cu cifre de la 1 la 10? Găsiți de cuviință că acesta trebuie regândit sau schimbat? Argumentați soluția pe care o susțineți. Notarea literală este folosită
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
este o excepție de la regulă, a o utiliza în permanență, dar judicios, aceasta este regula”. „Coloritul creat prin pedală, în diferitele ei întrebuințări, se poate asemui cu gama de tonuri verzi dintr-o pictură. Potrivite cu știința planurilor și cu nuanțare bogată, tablourile ne pot comunica senzația aerului, a respirației, prin urmare a vibrației. Tot așa și pedala, acordată cu vocabularul sonor, îi trece fluidul său și reliefează freamătul muzical, sau din contra, lasă să coboare umezeală sonoră asupra frazei careși
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
extralingvistice dintre „obiectele” denumite de cele două substantive din structura grupului nominal (regent și determinant), sensul definitoriu de apartenență și mai multe sensuri derivate. În funcție de planul semantic-lexical al termenului regent, sensul general de apartenență dezvoltă mai multe valori semantice, cu nuanțări care depășesc planul semantic gramatical: • apartenența în general: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă.” (M.Eminescu, I, p. 75), „Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,/ Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită,/Copii săraci și sceptici ai plebei proletare.” (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ocupă, în structura sintagmei, poziția de determinant, substantivul realizează, cu foarte puține excepții, toate funcțiile sintactice care generează câmpul semantic al cazurilor, în desfășurarea componentei principale, definitorii, sau a altor componente semantice condiționate de recțiunea prepozițiilor implicate în construirea sau nuanțarea planului semantic al funcțiilor sintactice: • atribut (în toate cazurile: „Pajul Cupidon, vicleanul,/Mult e rău și alintat” (M.Eminescu, I, p. 108), „Am luat ceasul de-ntâlnire/ Când se turbură-n fund lacul.” (T.Arghezi, I,p.9); • complement, direct
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
văzut pe nimeni (nimic)/Pe nimeni (nimic) n-am văzut.; • pronumele nehotărâte compuse cu pronumele relativ ce: orice, ceva, fiece: Mi-a cerut ceva. Dublarea cu pronume personale - formă scurtă neaccentuată - este adesea facultativă sau stă în legătură cu o serie de nuanțări semantice sau stilistice, în interiorul corelației cunoscut-necunoscut. Prezintă caracter facultativ sau orientat stilistic reluarea (sau anticiparea) prin pronume personal a: • substantivelor în dativ care urmează verbului: Am dat Monei toate florile./ I-am dat Monei toate florile.; • pronumelor nehotărâte, în dativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al acțiunii verbului: „Dacă nu pleca, n-aș fi ajuns, poate, să transform gara în confesional.” (O. Paler, Viața, 46) • a destinatarului („beneficiarului”) acțiunii verbale: „Ziua vine ca o dreptate făcută pământului.” (L. Blaga, 88) Cele trei coordonate prezintă diferite nuanțări semantice, determinate de conținutul lexical al regentului, de conținutul lexical al termenului (termenilor) prin care se realizează complementul indirect și/sau de prepoziția cu care acesta se construiește. În funcție de acești factori, complementul indirect poate indica: • originea „obiectului” (sau subiectului) acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
răsunet, cel ce te-mpresori cu cripte.” (T. Arghezi, I, 262) 2. Enunțul de bază, primar, descrie o primă direcție, principală, în construirea planului semantic global al enunțului complex. Enunțul secund dezvoltă o direcție nouă, care poate aduce: • compliniri, precizări, nuanțarea etc. planului semantic al enunțului primar: „Dumneata... dumneata... mi-a răspuns el clar și afectat (afectare cu care se plimba și printre rânduri, cu raglanul pe el și se uita la noi fără să ne vadă), dumneata nu știi să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
25”>Nicolaie Dabija, Pe urmele lui Orfeu, Editura Hyperion, Chișinău, 1990, p. 11</ref> Figura mitologică a lui Orfeu e controversată, e la limita dintre mit și legendă. Unii cercetători îl consideră o născocire, alții o persoană atestată istoric. Cu nuanțări specifice cercetătorilor sau creatorilor, în funcție de epocă, mitul își păstrează identitatea prin sensul ei profund și unic încrederea în triumful artei. Creația și creatorul acced la veșnicie. Semilegendarul cântăreț trac și doctrina orfică împacă două ipostaze ale destinului uman: efemeritatea cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ingrediente doctrinare, combinații de dorit cât mai inteligente și cât mai bine adaptate fiecărei specificități spațio-temporare. Autorul are convingeri ferme, care-l conduc la exprimări de genul: "Numai așa", " Numai de aici plecând", dar se recomandă ca raționalist ș.a. Unele nuanțări sunt, cred, necesare, monopolul asupra adevărului științific nefiind, din câte știm, instituit. De fapt, lucrarea a și fost propusă tocmai ca o invitație la dezbatere. Cartea începe cu o adevărată cosmogonie despre cum universul a produs omul (de ce nu invers
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bine iluminate, produc fructe superioare calitativ, sănătoase, pigmentate corespunzător. Prezența luminii nu este dorită la forțarea cicorilor italiene, a andivelor Witloof sau pentru înălbirea cardonului, a lăstarilor etiolați de sparanghel etc. Factorii tehnologici Factorii tehnologici au o varietate și o nuanțare mult mai mare, iar cunoașterea și controlul lor oferă posibilitatea de a influența pozitiv calitatea produselor horticole. Amplasarea plantațiilor sau a culturilor, alegerea soiurilor și portaltoilor, densitatea plantelor, sunt decizii care depind de producători, dar vizează și pe beneficiarii care
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cultural atribuit „aurignacianului superior răsăritean”, dar care avea să fie în realitate identificat cu cultura gravetiană. Săpăturile desfășurate ulterior în mai multe etape aveau să confirme atribuirea acestei așezări gravetianului (V. Căpitanu 1969), iar cercetările din ultima vreme au adus nuanțări suplimentare, prin definirea, până în prezent, a Gravetianului și Epigravetianului (M. Cârciumaru et al. 2002-2003; 2003; 2004; 2006; 2007; 2007 2008; M. Cârciumaru, M. Anghelinu, L. Niță 2005; 2007; M. Mărgărit 2008; L. Niță 2008; L. Steguweit et al. 2009). Datările
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
și probă creion-hârtie au fost constatate și în cazul părerii despre egalitatea dintre bărbat și femeie, tineri și vârstnici ș.a. Există fără îndoială fenomenul de atitudine adevărată și atitudine „de fațadă”; disocierea nu funcționează însă totdeauna atât de tranșant, intervenind nuanțări date de ambivalență și de coexistența atitudinilor duale, despre care a fost vorba în secvențele anterioare. Alături de dezirabilitatea socială, s-a constatat că foarte important este gradul de specificare a răspunsurilor-atitudine și a celor comportamentale. Analizând 142 de studii asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
una puternică a mass-media asupra comportamentului agresiv efectiv, psihologii sociali se întreabă care sunt mecanismele prin care respectiva influență operează. Răspunsurile nu se ridică mult deasupra „teoriei” simțului comun, și anume aceea a imitării, aducându-se, totuși, unele clarificări și nuanțări. Figura 5 condensează impactul mesajelor violenței mass-media. După cum ușor se observă, în afară de efectele catharsis, care în anumite condiții funcționează, reducând tendința spre agresivitate (notată în diagramă cu semnul „-”), toate celelalte efecte induse de consumul de violență mass-media conduc la creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportă mai violent. Analizându-se peste 100 de studii ce aveau ca subiect agresivitatea la cele două sexe, a reieșit că există o cvasiunanimitate a acestora în constatarea agresivității mai mari la bărbați. S-au adus însă și aici anumite nuanțări: diferențele sunt mai pronunțate în cazul agresivității fizice decât în al celei verbale (Hyde, 1986); femeile sunt mult mai preocupate de consecințele actelor agresive asupra victimei, se simt mai vinovate, se tem mai mult de răzbunarea celui agresat și, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fapt cert. Orice prezență construiește o atmosferă comună a celor care sunt Împreună. Atmosfera prezenței se constituie din acțiuni reciproce de privire, ascultare, miros, atingere, voce (H. Tellenbachă. Prezența nu Înseamnă numai faptul de a fi Împreună. Ea presupune o nuanțare mult mai largă a relațiilor umane, care depășește Întâlnirea, ca fapt de a fi Împreună, de factură fizică, În timp și spațiu. Se poate vorbi chiar despre etapele prezenței sau mai exact ale prezentificării. Ele sunt legate, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de „ființă liberă și instinctuală” a omului natural, Împotriva „ființei sociale”, a omului-cetățean și a naturii secundare a acestuia modelată de valorile morale, culturale și spiritual-religioase. Din acest moment, raporturile dintre om și cetate vor cunoaște o evoluție și o nuanțare continue. Omul nu poate suporta constrângerile, deși va fi obligat să le accepte, să se supună lor. Cetatea ca imagine a umanului va deveni treptat un spațiu limitativ, care va „Închide” persoana prin normele pe care i le impune, oferindu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Întunecă. Se deschide sau se Închide În raport cu privirea. Atrage sau respinge. Ceartă sau mulțumește. Ea trebuie Înțeleasă ca o „extindere a privirii”. Ochiul și privirea au o semnificație simbolică extrem de complexă În cadrul comunicării psihomorale reciproce, de o mare importanță și nuanțare. 2. Mâna În sfera psihologiei morale, mâna este unul dintre mijloacele importante, instrumente ale acțiunii morale. Ea este unul dintre cele mai importante și specializate segmente ale „schemei corporale” cu funcții simbolice extrem de nuanțate și variate. Mâna este un organ
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exterioare organizației. Stilul de conducere se va forma (elabora) în funcție de felul în care liderul acționează (adecvat sau inadecvat) în raport cu toate aceste forțe. Anii ’90 nu aduc schimbări majore în ceea ce privește conceperea naturii factorilor determinanți ai stilului de conducere, ci amplificări și nuanțări ale acestora. De exemplu, Handy (1999) enumeră patru categorii de factori cu valoare facilitatoare în formarea și practicarea stilului de conducere: liderul (cu aceleași trăsături de personalitate ca la Tannenbaum și Schmidt, la care adaugă gradul de stres și vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
constituind doar un mijloc de a-și câștiga existența, de a câștiga bani, de a stabili contacte umane sau, dimpotrivă, ar putea produce insatisfacție altora pentru care munca reprezintă preocuparea centrală, esențială. O asemenea interpretare nu înseamnă relativizare, ci, credem, nuanțare. Starea de satisfacție/insatisfacție este o stare situațională uneori momentană, mai mult sau mai puțin conștientizată, dependentă de o multitudine de factori printre care un rol aparte îl joacă și cei psihosociali. Un fapt relativ simplu cum este percepția socială
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
consumul de droguri nu îi ajută să-și facă mai ușor prieteni. Din punct de vedere al nivelului educațional și al statutului social al părinților, dar și al numărului de frați/surori pe care îl au consumatorii de droguri există nuanțări specifice. Astfel, mama liceenilor consumatori de droguri are studii medii în proporție de 26,5% (liceul), 19,5% au studii universitare de lungă durată, iar 10,6% au studii post universitare. În cazul tatălui - a absolvit 9-12 clase în 28
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
-și caracterizeze starea folosind metoda alfabetului (va spune câte un sentiment pentru fiecare literă, încercând, printr-o sesiune de brainstorming individual, să găsească cel puțin zece cuvinte sinonime pentru fiecare categorie). În acest mod se extind aria și posibilitatea de nuanțare a propriei stări emoționale, ceea ce-i poate oferi cursantului o înțelegere mai profundă. Ulterior se poate încerca, individual sau în grup, să se identifice soluții la emoțiile care pot bloca motivația pentru învățare. 2. Teoriile învățării sociale și învățarea prin
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
următoare și a mijloacelor pentru înfăptuirea lor. După unele păreri, ruptura se produce față de socialism sau comunism, chiar de postcomunism. Credem că ar fi mai corectă formularea față de socialismul de tip marxist. De multe ori însă, nu se face nicio nuanțare terminologică de acest fel, fapt care ar putea conduce la concluzia că acest lucru ar trebui să fie indiferent. Din punctul nostru de vedere este important însă, pentru o teorie coerentă a acestui proces, să se cunoască și să se
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]