530 matches
-
în subordinea Consiliului Local Nucet, fără personalitate juridică. Orașul Nucet este situat la poalele Munților Bihor, pe Valea Băiței, pe Drumul Național DN 75, care face legătura spre est cu județul Albă, iar spre vest cu DN 76 (Oradea-Deva). Orașul Nucet este situat la 12 km față de orașul Stei, la 92 km față de Oradea și la 63 km față de Câmpeni (județul Albă). Pe raza administrativă a orașului Nucet își desfășoară activitatea o școală cu clasele I-VIII, iar pentru localitățile Băită
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
spre est cu județul Albă, iar spre vest cu DN 76 (Oradea-Deva). Orașul Nucet este situat la 12 km față de orașul Stei, la 92 km față de Oradea și la 63 km față de Câmpeni (județul Albă). Pe raza administrativă a orașului Nucet își desfășoară activitatea o școală cu clasele I-VIII, iar pentru localitățile Băită și Băița-Plai există o școală cu clasele I-IV. Deasemenea, în fiecare localitate funcționează cîte o grădiniță, iar în oraș există și o creșa. Nucetul beneficiază de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
a orașului Nucet își desfășoară activitatea o școală cu clasele I-VIII, iar pentru localitățile Băită și Băița-Plai există o școală cu clasele I-IV. Deasemenea, în fiecare localitate funcționează cîte o grădiniță, iar în oraș există și o creșa. Nucetul beneficiază de o bibliotecă care a fost înființată odată cu declararea localității oraș în 1956. Poziționata în centrul orașului, în clădirea casei de cultură, bibliotecă are în colecția ei peste 20.300 de titluri. Orașul Nucet dispune de un dispensar medical
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
oraș există și o creșa. Nucetul beneficiază de o bibliotecă care a fost înființată odată cu declararea localității oraș în 1956. Poziționata în centrul orașului, în clădirea casei de cultură, bibliotecă are în colecția ei peste 20.300 de titluri. Orașul Nucet dispune de un dispensar medical, unde își desfășoară activitatea un medic specialist în medicină generală. În incinta dispensarului funcționeză un cabinet stomatologic. Deasemenea, în oraș există o farmacie. Lista de primari de la alegerile democratice din 1990 până în prezent: Orașul Nucet
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Nucet dispune de un dispensar medical, unde își desfășoară activitatea un medic specialist în medicină generală. În incinta dispensarului funcționeză un cabinet stomatologic. Deasemenea, în oraș există o farmacie. Lista de primari de la alegerile democratice din 1990 până în prezent: Orașul Nucet, în ansamblul său, este situat într-o zonă cu peisaje de o frumusețe excepțională, în multe privințe inegalabila. Potențialul turistic oferă posibilități variate pentru practicarea sporturilor de iarnă, trasee turistice pentru drumeții, agrement și odihnă și alte puncte de atracție
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
(n. 18 noiembrie 1904, comuna Nucet, județul Dâmbovița - d. 1 iunie 1946, Închisoarea Jilava) a fost avocat, politician român de extremă dreaptă și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri condus de Ion Antonescu. După război, a fost judecat, găsit vinovat de crime de război, condamnat la moarte
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
Daco-geții erau caracterizați de către istoricul Herodot drept „cei mai viteji și mai drepți dintre traci". În secolul I î.Hr., sub stăpânirea Regelui Burebista (82-44 î.Hr.), s-a format primul stat dac unitar centralizat, cu capitala la Argedava (actuala comună Popești - Nucet, județul Giurgiu), cetate situată pe malul drept al râului Argessis (Argeș) și amplasată la cca 18-20 km sud-vest de centrul actualei capitale a României, București. Capitala statului dac este menționată de antici drept „Cetatea Soarelui" (Hellis). Limitele statului dac erau
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
numele Orava a cărei formă diminutivă este Oravița. Tot în acest județ sunt râuri și localităti cu aceeași numire ca și în Bosnia, care numire corespunde cuvântului slav „ora", "diosd" (în lb.maghiară)"". Acest termen în limba română se traduce „nucet", „dumbravă cu nuci". Probabil că denumirea orașului a fost influențată și de clima mai dulce din vestul țării, care permite creșterea nucilor și a liliacului ce se găsesc din abundență aici. Oravița s-a format prin unirea Oraviței Montane cu
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
din apa Cricovului până în cursura Jugăstrețului și până la colnicul Cireșului, cumpărată din zilele lui Mircea și căruia i-au ars cărțile de dedină . Și tot el ratifica, la 21 septembrie 1608, popei Radu și fiului său, Luca - călugărul, ocine în "Nucet" (sat al Urlațiului) și Urlați, pentru că i-au luat tătarii averea lui și au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie 1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot un zapis este documentul, din 1686, prin care Dumitrașco biv căpt. Ușurelul vindea lui Iordachi biv vel
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Urlațiul, iar Dionisie Fotino în "Istoria generală a Daciei..." (1815), specifică Urlații, dar adaugă și o așezare, despre care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în componență și cătunele: Arionești, Mărunțiș, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu procesul mai multor urlățeni acuzați de rebeliune . În urma reorganizării în 1889 a regimentelor de dorobanți
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Dorobanți" . Marele Dicționar Geografic al Romîniei precizează, la rândul său, cele 14 cătune ce intrau atunci în componența comunei Urlați, care juca rol de reședința a plășii Cricov din județul Prahova: Coteni, Mărunțiș, Valea Seman, Valea Urloiu, Valea Crângului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jărcălăi, Valea Pietrei, Arioneștii Vechi, Arioneștii Noi, Valea Humei și Cherbea, având în total 4500 de locuitori, 9 biserici, o școală, două mori și o piuă. Se semnala, de asemenea, că târgul organiza săptămânal (în fiecare vineri
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
plășii Cricov, care avea în subordine 15 comune rurale; comuna Urlați a căpătat până în 1925 statut de comună urbană, Anuarul Socec consemnând-o cu 4914 locuitori, în localitățile: Urlați-Târg, Coțeni, Arioneștii Noi, Arioneștii Vechi, Valea Humei, Valea Pietrei, Orzoaia, Valea Nucetului, Valea Crângului, Valea Urloii și Valea Simon. Prin 1926-1927, o întreagă corespondență este întreținută în privința alipirii cătunului "Schiau" orașului. După ce a fost sediul raionului Cricov, prin "HCM 1116/1968" a căpătat actuala structură administrativ-teritorială. În 1968, a redevenit oraș al
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
redevenit oraș al județului Prahova, reînființat; atunci au dispărut satele Valea Iarului (încorporat în localitatea urbană principală) și Valea Humei (încorporat în satul Arioneștii Vechi). În perioada sistematizării ceaușiste (1975), localitățile componente: Arioneștii Noi, Cherba, Schiau, Ulmi, Valea Mieilor, Valea Nucetului și Valea Seman au fost propuse pentru dezafectare, iar prin "Decizia nr. 275/29 mai 1989" a Com. ex. al Cons. pop. al jud. Ph. emisă în baza "Legii nr. 2/1989," Urlațiul nu mai avea în componență decât localitățile
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Bulgaria.<br> Aflată inițial (începutul secolului XX) la marginea comunei Șerban Vodă în proprietatea unor oameni înstăriți, zona a început progresiv să fie parcelată și astfel au luat naștere primele străzi: Militaru Stoian, Opriș Ilie, Puțul cu Tei, Stejărișului, Făgetului, Nucetului, Ulmetului, Sălcetului, Cornetului, Brădetului, actuala George Bacovia și Alunișului. Ulterior dezvoltarea s-a extins și către est luând astfel ființă străzi precum: Aron Pumnul și Nehoiași. <br> În timpul regimului comunist, cartierul a fost schimbat radical, culturile agricole (livezile în mod
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
scurg obișnuit primăvara (aprilie-iunie), iar cele minime în iarna (decembrie-februarie) reprezentând în medie cca. 40-50 % și, respectiv 10-15 % din cele anuale. Lacurile sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul județului Dâmbovița. În câmpie, sunt amenajate o serie de iazuri și heleștee (Nucet, Comișani, Bungetu, Băleni) de importanță locală. În bazinul superior al Ialomiței, în amonte de Cheile Orzei, se află lacurile de acumulare Bolboci și Scropoasa, care deservesc uzinele hidrocentralelor de la Dobrești si Moroieni. În zona Pucioasa există un lac de acumulare
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente Arioneștii Noi, Arioneștii Vechi, Cherba, Jercălăi, Mărunțiș, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Schiau, Ulmi, (reședința), Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman și Valea Urloii. La recensământul din 2011 avea o populație de de locuitori. Potrivit "Dicționarului terminologic și de regionalisme" (DTSR) din 1872, numele cel mai vechi atestat a fost al unei cetăți "Stenota". Din cetate au
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
public în [[Țara Românească]] ("Eforia Școalelor" prin adresa nr. 109/[[4 februarie]] [[1838]] mulțumea "Vorniciei din Lăuntru'(0 Ministerului de Interne), pentru măsurile luate în vederea deschiderii școlilor sătești - , era învățător Ilie Negoiță (funcționa și în [[1845]]), pentru Urlați și Valea Nucetului, Șerban Stan, pentru Valea Urloiu și Valea Seman, iar Ioniță Stoican, pentru ambele localități Arionești, iar în [[1861]], Ioan Dumitrescu, pentru Urlați și Arionești, iar Ioan Cristache, pentru Valea Urloi și Valea Seman . Aceasta explică și faptul că la sfârșitul
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Este al nouălea cel mai mic oraș al României după numărul de locuitori și cel mai mic oraș al județului Brăila, având o populație mai mare doar decât Băile Tușnad, Nucet, Vașcău, Borsec, Băile Govora, Ocnele Mari, Berești și Ocna Sibiului. Populația a scăzut în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, ajungând de la aproximativ 4.500 de locuitori în anul 1992 la 4097 de locuitori în 2002. Orașul Făurei a
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Comuna Mihăilești a primit statut de oraș în 1989. În orașul Mihăilești se află patru monumente istorice de interes național. Unul este situl arheologic al cetății dacice Argedava (perioada Latène), aflată „la Nucet” (la nord de satul Popești). Alte trei biserici de pe teritoriul orașului sunt clasificate la nivel național ca monumente istorice de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1714) din Mihăilești; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (secolul al XVIII-lea) din Novaci; și biserica „Sfânta
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
și Vărzarii de Sus. Se află la o distanță de circa 7 km de orașul Ștei. Din punct de vedere al unităților teritoriale de planificare din județul Bihor, localitatea Vașcău, împreună cu localitățile aparținătoare, face parte din Zona de Sud-Est Ștei - Nucet - Vașcău. Așezat în partea de sud-est a județului Bihor, pe DN79, pe cursul superior al râului Crișul Negru, fiind limitat de Munții Bihorului la răsărit și Munții Codru - Moma spre apus, orașul Vașcău și localitățile din jurul său formează una dintre
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
de Sus, în Sud de satele Cărpinet și Izbuc, la Vest se învecinează cu satele Câmp și Colești, în Nord cu satul Șuștiu (localitate componentă a comunei Lunca), iar în imediata vecinătatea se găsesc alte două orașe ale județului: orașul Nucet - în Est, iar la 7 kilometri spre Nord, se află orașul Ștei. Vașcăul, luat împreună cu satele componente, prezintă următoarele limite: Nord - satul Șuștiu, Nord-Est - satul Sîrbești (comuna Lunca), satul Cîmpani (comuna Cîmpani), Sud - satele Leheceni, Cărpinet, Izbuc (comuna Cărpinet), Sud-Vest
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Șuștiu, Nord-Est - satul Sîrbești (comuna Lunca), satul Cîmpani (comuna Cîmpani), Sud - satele Leheceni, Cărpinet, Izbuc (comuna Cărpinet), Sud-Vest - comunele Dezna și Moneasa (județul Arad), Sud-Est - satele Poiana, Săliște de Vașcău (comuna Criștiorul de Jos), Est - Fînațe (comuna Cîmpani) și orașul Nucet. În componența orașului Vașcău intră satele: Suprafața totală a teritoriului orașului Vașcău împreună cu localitățile componente este de 66,135 km², ceea ce reprezintă 0,88% din teritoriul județului Bihor. Se disting în cadrul reliefului următoarele unități: Munții Biharia, Munții Codru-Moma, Dealurile Crișene
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
este un lac de baraj artificial în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta). Cabana Bolboci se află pe malul lacului și a fost construită în 1928. Până în 1971 putea fi folosită doar vara, pentru ca nu avea sobă și nu era acoperită cu tablă. Este
Lacul Bolboci () [Corola-website/Science/317214_a_318543]
-
județului Cluj. Aria protejată se află în extremitatea sud-vestică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei, aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunelor Băișoara și Valea Ierii, aproape de drumul național DN75 care leagă orașul Turda de Nucet. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]