1,660 matches
-
și bine? Sculptând în florile de măr speranțe, Mă-ncredințez chemărilor divine, Pe crestele luminii să mă-nalțe. Arzând în soare șalul de regrete, Refuz să duc poveri sau oboseală! Puterea dăruirii să mă-mbete În seri ce ning cu nuferi de beteală Și-n zbor, spre libertate absolută, Las numai bucuria să respire! În trena liniștii ce mă salută Sfarm orele în clipe de iubire. PARFUM ȘOPTIT Adie-n dulcea primăvară sfioasă, virgină iubire, parfumuri șoptite-nfioară și fluturi de dalbă
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
Ce-i viața noastră fără de iubire? Ce-i viața noastră fără de iubire? Un câmp arid, o pâine fără sare Un templu rece-n care nu-i simțire Grădină fără flori, țărm fără soare.. Copaci fără pădure, triste ramuri Lac fără nuferi, cer fără de stele Perdele gri de fum plângând în geamuri Și libertate-ascunsă-ntre zăbrele. Fără iubire ce e viața, oare? O mare fără valuri înspumate Un orizont pierdut, zâmbet ce doare De n-ai iubire, poți avea de toate Nefericit te
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Prin mintea mea, tablouri trec, crâmpeie, Pădurea cu florile-n tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de visătoare sălcii și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, lacul "Ileanii", cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul și iubirea
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
Prin cerul senin Că un gînd divin! « L'ARBRE DE VIE » Gustav Klimt Este atît de frig afară Încît am vrut să simt Suavitatea dulce-a Culorilor lui Klimt. Cîtă suavitate, Doar într-un zîmbet pur, Din care se nasc nuferi Cu cel mai pur contur. NISIPUL NUMIT TIMP Doar zarea care cade, Acolo-n depătare, Ne luminează ființă Strivita de ninsoare. Dar unde ne duc zeii, Cu biciul, prin Olimp, Si măcinați adesea-n Nisipul numit timp? CĂLDURI SUFOCANTE Călduri
CE-AS GINDI EU OARE, DACA N-AS FI FLOARE ? de CRISTINA LILA în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346573_a_347902]
-
bucurii în piață. Ne cântă străbunii-n fluiere de os. • Se apropie de ficțiune, descoperind cu adevărat viața. • Sufletu-mi mintea o fură. Înaintăm în automobilul vieții, studiind oglinda retrovizoare a trecutului. Drumul spre rai trece prin iad. • Deghizate-n nuferi speranțele cresc în lacrimi. • Trăgeau cu tunurile... în pace și liniște! Femeie se dezbracă foarte repede, dar se îmbracă greu! • Fiul meu care nu se va naște, nu va muri niciodată! ------------------------------------------- Prof. Univ.Dr. Florentin SMARANDACHE Gallup, New Mexico, SUA 24
AFORISME DE VIAŢĂ (X) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346604_a_347933]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > PETALE DE NUFĂR Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O floare de nufăr își pleacă petale, ' N oglinda tăcută ce-adoarme dureri, Mai cântă-mi, iubite din rănile tale, Mai dă-mi o albastră-amintire
PETALE DE NUFĂR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351215_a_352544]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > PETALE DE NUFĂR Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O floare de nufăr își pleacă petale, ' N oglinda tăcută ce-adoarme dureri, Mai cântă-mi, iubite din rănile tale, Mai dă-mi o albastră-amintire de ieri... Și lasă-mi o noapte pe frunte să-mi ningă Din gândul ascuns printre sălcii și nori
PETALE DE NUFĂR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351215_a_352544]
-
cântă-mi, iubite din rănile tale, Mai dă-mi o albastră-amintire de ieri... Și lasă-mi o noapte pe frunte să-mi ningă Din gândul ascuns printre sălcii și nori, Doar visele tale cu dor să-mi atingă Petale de nufăr, petale de zori... Din palma-ți rănită-n sărutul plecării Mai simt mângâierea tăcerii din noi. Ne plânge-așteptarea în taina-nserării Când norii se-apleacă cu umbre și ploi... Și nimeni nu știe că timpul se-mbracă ' N petale de
PETALE DE NUFĂR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351215_a_352544]
-
petale de zori... Din palma-ți rănită-n sărutul plecării Mai simt mângâierea tăcerii din noi. Ne plânge-așteptarea în taina-nserării Când norii se-apleacă cu umbre și ploi... Și nimeni nu știe că timpul se-mbracă ' N petale de nufăr pierdut în noroi Și nici o durere n-așteaptă să treacă Un pas fără tine, un pas fără noi... Referință Bibliografică: Petale de nufăr / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor
PETALE DE NUFĂR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351215_a_352544]
-
se-apleacă cu umbre și ploi... Și nimeni nu știe că timpul se-mbracă ' N petale de nufăr pierdut în noroi Și nici o durere n-așteaptă să treacă Un pas fără tine, un pas fără noi... Referință Bibliografică: Petale de nufăr / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PETALE DE NUFĂR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351215_a_352544]
-
finnas! ATUNCI AI SĂ ȘTII... Ai pus vreodată urechea la pământ să auzi cum crește iarbă? Ai lipit vreodată gând lângă gând pentru a mă naște în spatele pleoapelor? Ai băut vreodată din izvorul ce curge către munte? Ai adunat vreodată nuferi crescuți pe ape înghețate? Atunci... poate, ai să știi de am fost... de mai sunt... de voi mai fi !... OM... Om min hand är förlängningen av dina smekningar... och om... mitt ord är förlängningen av din tanke det är för
CINCI POEME BILINGVE: SUEDEZO-ROMÂNE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345559_a_346888]
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dezbracă teii de floare trupul tău prea ireal trupul tău de fată mare înflorind pe-al nopții val Trupul tău prea ireal care totuși parcă este nufăr tragic tras la mal dintr-o magică poveste Care totuși parcă este trupul tău de fată mare pe pământ ultima veste dezbracă teii de floare Trupul tău ca o poveste care nu-i atunci când este Costel Zăgan, CEZEISME, 2008 Referință
IREAL ITINERANT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345594_a_346923]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PE SUB GENE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Timidă sunt și greu îmi vin în fire, Nu aștepta aprinse declarații de la mine. De-ți sunt eu nufărul prin iz și puritate, Culege-mi petalele toate. De-ți sunt eu cupă cu elixirul vieții plină, În palme strânge-mă, Și soarbe-mă, Pân` la ultima picătură. Să-ți curg prin vene... Abia atunci eu voi privi la tine
PE SUB GENE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352074_a_353403]
-
Eterna dulce sărutare. Pe sânii-ți proaspeți de fecioară Am pus doi crini, sub braț zorele, Pe pântece inimi din frezii Însăgetate cu lalele. Mai jos întins-am o garoafă Iar pe genunchi, pusu-ți-am roze, La glezne albe flori de nufăr, și între degete, mimoze! Pe alba pernă pus-am cale Și mândre flori de paradis ... Păreai o zână minunată Parcă venită dintr-un vis. Așa impodobită-n flori, Ești cea mai splendidă mireasă Privindu-te eu te ador Iubito, dulcea mea
CRĂIASA FLORILOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356323_a_357652]
-
IN ALB SI NEGRU II Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Celebritate Din mare într-un mister, pictoru-a ieșit pe cer să picteze luncile dar și iasomiile, păpădia, liliacul și nuferi să pună-n lacul unde a plouat în noapte tot cu lacrimi și cu șoapte. Decorează, zugrăvește și mângâie în culori, tot ce-i viu și tot ce crește chiar și norii, uneori. Călătorului Mi-aș fi dorit să fi
SECVENTE IN ALB SI NEGRU II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356427_a_357756]
-
tăcerea pe-o stea grațioasa și demnă plutește mereu peste valurile mărunțite de vint lebădă neagră este ca o fecioara desenată pe ceruri într-un singur cuvînt dar se duc norii peste oceane prin stuful din apa plutesc flori de nufăr dimineață este și ea cu mult mai albă eu, tăcut că o lebădă, sufăr Referință Bibliografica: LEBĂDĂ NEAGRĂ / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila : Toate
LEBADA NEAGRA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355806_a_357135]
-
Acasa > Strofe > Timp > LA MARGINEA TIMPULUI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 440 din 15 martie 2012 Toate Articolele Autorului LA MARGINEA TIMPULUI La infinit se naște lumina din miezul cosmic, auriu, de nufăr Numai ciocănitoarea vestește rana copacului. Dar nu mai sufăr. Pădurea echilibrează frecvențele. Are note codificate de împărtășit, Printre două bucăți de soare. La Porțile Stelare apele s-au prăbușit... În via visătoare, lângă ciocârlia bordată cu azur și cu dimineți
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354810_a_356139]
-
nimic nu este fals în drumul pe care îl parcurgem prin labirintul poeziei: ,,O pasăre al cărei nume-mi scapă/ Sau pe care nu l-oi fi știut niciodată/ Mi se uită în suflet ca într-o apă/ De lacrima nuferilor întunecată.// Se înfoaie dându-și drumul la ghiers/ De se clatină zarea pe tristețile ei./ Cu ce miere de cântec - descântec mi-a șters/ De pe suflet norii vineți și grei?// Spune-mi, pasăre albă, cum te cheamă și cum e
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
norii vineți și grei?// Spune-mi, pasăre albă, cum te cheamă și cum e/ Să te lepezi de tine și de altul să suferi?/ Ghiersul ei dă din aripi peste margini de lume,/ Ochiul meu se îngroapă în lumină de nuferi”( Pasăre fără nume). Lirismul profund, nu este conceput ca o expresie a atitudinilor subiective, nici ca o caracteristică a începuturilor, a creației de tinerețe, el este o constantă fundamentală, în ființa Poetului, care îl particularizează, definindu-l: ,,Mă uit în
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
perle - păianjen-ovreu oră de toamnă - triunghiul cocorilor sfâșie norii un melc rătăcit în coșul cu struguri - și-aici e-acasă o cicoare-n grâu - un soare-albastru-n cerul de aur topit cerul se scurge prin spărtura norilor până la mine storuri de nuferi trase peste ape - ce-ascunde apa ? Vuietul mării - partitura e scrisă doar în cochilii hortensii-globuri - lumină clătinândă plecăciunea lor tăișul lunii spintecă doliul nopții - norii zdrențuiți scântei ce nu ard - sub maldăr de zăpadă tufa de măceș de Bobotează - ne
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MANUELA BURLACU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355389_a_356718]
-
PERLE DE CEARA Există undeva, pe cerul imens, o superstea gigantică, Eta Carina, despre care nu aveam habar pînă mai ieri. Mai strălucitoare și mai pură decît ametistul. Parfumul păpușilor din porțelan, pietrele prețioase, bestiarul, vibrația de moment, păcatul norilor, nuferii de zăpadă, trandafirii sufletului, infinitul plus un pic ... CrisLi se întrece pre sine ... poezia lumii, esența lucrurilor, inefabilul simțurilor, nuferii cu aripi de fluturi ... , dar încă nu e timpul să intervină și ea în poveste, mai întîi trebuiesc create legenda
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
ieri. Mai strălucitoare și mai pură decît ametistul. Parfumul păpușilor din porțelan, pietrele prețioase, bestiarul, vibrația de moment, păcatul norilor, nuferii de zăpadă, trandafirii sufletului, infinitul plus un pic ... CrisLi se întrece pre sine ... poezia lumii, esența lucrurilor, inefabilul simțurilor, nuferii cu aripi de fluturi ... , dar încă nu e timpul să intervină și ea în poveste, mai întîi trebuiesc create legenda și atmosfera și creionate premizele poetice. Da' știi, zise Thomas, care mă ascultase atent; cînd s-a redat pămîntul propietarilor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
cînd e lumea, să fie supusă principiului masculin autoritar, ea s-a emoționat din primele secunde și i-a răspuns cu grație: da! Poveștile de dragoste fiind semănătoare de emoții, cititorul va deduce că pe ogorul fertil va crește un nufăr de zăpadă, ce se va topi la flacăra pasunii. Musset avea dreptate: 61 “CU DRAGOSTEA NU-I DE GLUMIT” “Vreau să vorbesc despre iubirea prihănită” - scria Jorge Amado - “cînd încă nu se ridicaseră altare închinate virtuții.” Ce minunată poate fi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
cerească a literaturii românești înainte ca Soarele să se fi ivit. În zori, stihul angelicului creator a lăsat drum liber stihului Elisabetei Iosif, care să ne destăinuie poezia ei că: La infinit se naște lumina din miezul cosmic, auriu, de nufăr (La marginea timpului) și că tot ceea ce ne înconjoară este iubire, pe care suntem datori, măcar atât, s-o respectăm și poate de aceea poeta se întreabă: Cât de puternică-i clipa / Ce îmi supune aripa / Iubirii? (Nedumerire). Culoarea albastră
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
alba noapte și dulce ca o iasomie. Ai trup de dalie semeață , în sâni miros de busuioc, obrajii roșii ca bujorul și ochii umezi de noroc. Când vocea ta șoptit mă cheamă și buzele m-ating ușor, adie vântul peste nuferi s-aud chemarea ta de dor. Așa te văd numai pe tine, cea mai frumoasă dintre flori, ce-mi face inima să bată și-mi umple trupul de fiori! Referință Bibliografică: Cea mai frumoasă dintre flori / Marian Malciu : Confluențe Literare
CEA MAI FRUMOASĂ DINTRE FLORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355600_a_356929]