1,735 matches
-
păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
apă ta . Cu Mureșul frățior El domol ,tu repejor Vii la vale-n volburat Ca mine de supărat , Lovești cu putere malul În matcă te ține dealul . Când vii Oltule mai mare Fac prin ține o cărare Un pod din nuia de alun Să te treacă omul bun Cel rău să nu poată trece În apă ta să se-nece . De la Cozia la vale Îți ies oamenii în cale Să le uzi ogoarele Să le iei păcatele Le duci în marea
LEGANA-M-AS LEGANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347142_a_348471]
-
veselă. -Nu faci nimic; mergi în urma mea și strângi buruienile în târnă, să le luăm pe urmă acasă pentru vacă. În mintea lui asta însemna nimic; trebuia să stau aplecată și să pun una după alta buruienile în târna din nuiele, făcută de el în timpul iernii, la gura sobei. Uitasem toate poveștile lui triste, eram fericită că tataie al meu, care era iute ca „suveica”, avusese încredere în mine de mă luase cu el la câmp să-l ajut. Am început
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
păgubaș în fața indiferenței mele și a continuat cu și mai mult curaj: -Dacă ai ști de câte ori am măturat-o când eram copil?! Am întors capul spre drum și am văzut școala. Atunci, cu răutate i-am răspuns: -Spuneai că duceai nuiaua ca pe o sabie?! De unde, măi tataie, că doar treceai drumul? Nici nu aveai timp să o ții bine, că deja erai în curtea școlii! Tataie a înghițit în sec și nu m-a contrazis. Îi tăiasem pofta de povești
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
nicio problemă, Gogule, că doar nu ai să te faci învățător, dacă ai să știi să scrii și să socotești, o să fie de ajuns, să nu te prostească nimeni când vei fi mare!” Mă bucuram și îi țineam până și nuiaua. O țineam ca pe o sabie, știam că pe mine nu mă atingea niciodată cu ea. Toți băieții mă priveau pieziș când mergeam în spatele ei, dar după ce plecam de la școală până la mă-ta-mare acasă, toți mă înjurau și aruncau cu pietre
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
niciodată cu ea. Toți băieții mă priveau pieziș când mergeam în spatele ei, dar după ce plecam de la școală până la mă-ta-mare acasă, toți mă înjurau și aruncau cu pietre după mine. Parcă dacă n-aș fi fost eu, ea nu-și ducea nuiaua singură. Aproape zilnic rupea câteva pe spatele lor. Îi bătea de suna apa în ei. -Erau geloși, tataie! i-am spus cu satisfacție. Mă uiam la el cu bucurie. Acum știam că tataie chiar dacă a fost orfan și sărac, nu
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
cu poftă cane crudă și, încă fascinați, îmbrățișau cu privirile fiara și masculul fixate în piatră... Un pubert, rătăcitor și firav, pornea în fiecare zi spre râu , culegea scoici, frunze, petale... Le înșira pe nisip și cu un vârf de nuia trasa linii, contururi, forme, viață, moarte.... Referință Bibliografică: FRESCĂ - proză scurtă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 324, Anul I, 20 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
Toate Articolele Autorului FLORILE SARMISEGETUSEI, dramă istorică în trei acte, în versuri, de Al.Florin ȚENE TABLOUL III ( La lumina lunii se desenează ușa beciului domnesc. Drept încuietoare e o grindă grea din lemn de corn petrecută în cujbe de nuiele. Dochia cu Zada, grăbite, par în zadar a încerca să dea jos grinda. ). Scena 1. DOCHIA (Îndârjindu-se într-o supremă sforțare. ). Fetele poporului se întrec cu bărbații în putere, Ba îi ajută și la război și în alte lucruri
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]
-
un adevărat colț de rai, ale cărui binefaceri pot fi doar trăite. Casa Stăreției, datând de pe vremea lui Zosim schimonahul este o construcție impunătoare, pe două niveluri, cu pereți exteriori din piatră și cărămidă, iar cei interiori din grădele de nuiele, tavanele fiind consolidate cu bârne masive de stejar. Aici, schimonahul, a organizat, începând cu 1665, o școală de grămătici cu durata de 4 ani. Învățământul fiind gratuit, iar preotul „Gheorghe ot Văleni”, originar din Transilvania, slujitor al acestui sfânt altar
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
ușei, curate ca un pahar; prispa din față, lipită cu pământ galben; pe creasta casei, de-o parte și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase”. Oftând, când Barbu conchise: „Acolo ai stat, Sultănico!?” O tristețe a apărut în ochii fetei și ai bătrânei, dar în centrul satului, o
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
Titi, un bătrân searbăd, dar harnic . Știe că fânul se taie ușor, când e cu roua pe el . E moale și se ia verde ; bine se spală și lama de oțel . Pune merindele jos și se-nchină . Măsoară cu-o nuia de alun, deși își cunoștea bine mejdina, cureaua lui de pământ, cuprinsă din prun până-n prun . Printre plantații de pomi și tufișuri Soarele își deschide ochiul roșu în față . Nea Titi trage vârtos și vede cum pălește iarba verde sub
LA COASĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358042_a_359371]
-
numeam „camera bună a domnișanului” cu un alt grup de japonezi. Văzând că nu-i traducătorul, încep să le spun tot felul de prostii, despre plocatul mițos pe care îi place domnișanului să facă dragoste cu soția, despre coșul de nuiele folosit ca leagăn și agățat de o grindă a tavanului și multe altele. La un moment dat, apare secretarul Primăriei, Gicu Tecău, și el un mare iubitor al culturii și care ne sprijinea de câte ori aveam nevoie. Era însoțit de cineva
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
place. Zău, nu vreau să m-ajungă; Că bastonul “Mână-Lungă” Cum “fratele măgar” o face, Iartă-mi-i, să nu-i trăsnești!” Nu-i pot făcea sfinți... acum; Doamne!... ei nu știu ce spun, Popa zice: „Fac greșeli lumești, C-a pierdut nuiaua groasă. Ies la tablă...fără teamă, “Fratele măgar” mă cheamă, Și de câte ori, în clasă, Mi se pare că-și văd. Cum părintele ne cântă, Că Isus vine, ne-ascultă; Când se roagă, eu îl cred... E normal, de-aia mă
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
cântă, Că Isus vine, ne-ascultă; Când se roagă, eu îl cred... E normal, de-aia mă ceartă.” Și îmi zic: „Poate-am greșit, Mâna-mi vine să-i sărut, Ca pâinea-i bun câteodată; O tăiase... dintr-un dud. Nuiaua era cam groasă - Când preotul e în clasă; Dacă plâng sau cumva râd C-ar fi vai de capul meu, Începusem să-nțeleg... Timp n-avui să mai întreb: Că de-atunci, îmi pare rău, Văleu!...și pe loc m-
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
folosită, supraviețuind unora dintre piesele costumului popular. Existența ei este legată de cultura cerealelor și creșterea animalelor domestice (care asigură materia primă necesară confecționării ei). Traista este specifică populației românești și sârbești, spre deosebire de populația cehă, care folosește brenta (coșul de nuiele purtat pe spate). Chiar de la începutul itinerariului ecoturistic, o moară de apă prin construcție și mecanism, ne arată că elementul local este încă viu. O astfel de moară cu ciutură și admisie prin „buton” din Svinița (sec. XVIII) este conservată
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
era singurul care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau din mers situației de la sate. Trebuia să învețe și din urmă, că apoi cine stătea cu genunchii pe boabe de porumb în colțul clasei, sau lua zece la palmă cu nuiaua de alun, dacă nu știa lecțiile predate în ziua respectivă? Așa l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
par o eternitate... [i]Pasager = vas de călători care făcea curse regulate pe brațele Dunării, cu punct de plecare și sosire Tulcea, spre Sulina, Chilia sau Sfântul Gheorghe (n.aut.) [ii]Juvelnic = unealtă de pescuit confecționată din plasă sau din nuiele, în formă de coș sau sac (DEX) [iii]Zbat, zbaturi = pală metalică sau din lemn, montată la periferia unei roți, care constituie propulsorul unei nave cu aburi, destinate navigației pe ape interioare cu adâncime mică.(DEX) [iv]Provă, proră = partea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
Rușini - rădăcinoase caraghioase și grele... i-am vârât - adânc - mâna în Oală - i-am furat Grebla și alte cele - și astfel - Regalitatea Crimei Celeste-a amorțit - s-a lăsat despletită și re-mpletită țesută inestetic - ba chiar pocit - din paiete și nuiele - între-ale Parcelor oarbe războaie și strâmbe ìglițe și andrèle... CE-I ROADA? - ISPĂȘIRE ÎN ICOANĂ de ce - în lumea mea - eu - astăzi - să fiu trist? grădină de lumină și comori de lacrimi în bătătură - pururi - am de grăit cu Crist în
ISPĂŞIRE ÎN ICOANĂ (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358999_a_360328]
-
frunte și se văicăreau de zici, ce e Domne asta. - Doamne, Doamne!... ce pățirăți, conașule? La un moment au crezut că-l mușcase Corbea. Naie a alergat și i-a adus pălăria care-i sărise de pe cap și, lund o nuia din grămada de lemne, se chiti să-l ciomăgească pe bietul câine care schelălăia ca și conul Pandelică. - Să te ia dracu de potaie nenorocită!... Toată noaptea dormi buștean și acum te găsi vrednicia, jigodie!?... și a aruncat bățul spre
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Câteva vecine miloase l-au acoperit cu paie și rogojini și i-au dat să bea apă. Cu câtă sete sorbea murgul din hârdăul pus la botul lui, de câte-o femeie! Apoi, veneau copiii țiganului și-l biciuiau cu nuiele. Într-o noapte i-au furat și rogojina cu care fusese învelit. Trebuie să spun că în toamna aceea am avut prima cădere psihică serioasă. Am căzut la pat și am refuzat să mă mai ridic. Nu mai voiam să
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
e piaptăn fără zimți, F e peria de dinți G, cercelul rupt ușor H, o scară de-un picior I, săgeată înțeleaptă Î, spre ceruri se îndreaptă J, un polonic cu supă K, un lemn ce-o să se rupă L, nuiaua s-a-ndoit M, andrele de-mpletit N, o treaptă înclinată O, e oul fiert îndată P, pistol ce-n teacă-a stat R, trăgaciu-mpiedicat S, un șarpe ne-a cam supt Ș, codița i s-a rupt T, ciocanul, l-
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
și stejari, Amețesc în ascultare De crud foșnet, viu, sprințar. Rezemat-n palma dreaptă, Cuibărită-n iarba- n floare, Cu privirea înțeleaptă, Strâng în gene stropi de soare. Ciripit de păsărele, Zumzete prin flori de raze... Sus, în crângul de nuiele, Pitpalacul cântă-n faze. De pe-o creangă tremurândă A zburat ciocănitoarea, Din suflarea ei arzândă S-a oprit sfioasă zarea. Stă albastră, nemișcată, Pieptănând prin crengi vibrânde Raza blondă, alintată, Tivind frunze sângerânde. Și pădurea toată geme Sub potopul
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
la ape de odihnă;3.îmi înviorează sufletul și mă povățuiește pe cărări drepte din pricina Numelui Său.4.Chiar dacă ar fi sa umblu prin valea umbrei morții,nu mă tem de niciun rău,căci Tu esti cu mine.Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie.5Tu îmi întinzi masă în fața potrivnicilor mei,îmi ungi capul cu undelemn și paharul meu este plin de da peste el.6.Da,faricirea și indurarea mă vor însoți în toate zilele vieții mele și voi locui
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
cu tăieri în crâng simplu. Reamenajările efectuate în anii 1969, 1980 și 1991 au fundamentat bazele de amenajare, ducând la o organizare națională a gospodăririi pădurilor. În anul 1970, în cadrul Ocolului Silvic, a fost înființat un atelier de împletituri din nuiele. Situat în imediata vecinătate a „Topitoriei de in”, avea la început un număr de 10 muncitori. Pe parcursul anilor, în contextul modernizării procesului de producție și a îmbunătățirii calității produselor, atelierul s-a dezvoltat mult, având în anul 1985, un număr
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
de producție și a îmbunătățirii calității produselor, atelierul s-a dezvoltat mult, având în anul 1985, un număr de 65 de muncitori, care realizau o producție marfă industrială în valoare de 6 milioane de lei. Produsele realizate aici (coșuri din nuiele pentru piață, coșuri pentru pâine și fructe etc.), erau destinate în exclusivitate exportului. Consumatori din Republica Federală Germania, Franța, Italia, Belgia și Olanda, apreciau foarte mult produsele fabricate la Ulmeni. În anul 1977, în urma reorganizării Întreprinderii de prefabricate din beton
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]