1,291 matches
-
obiecte” care ar fi fost numite prin substantivul substituit. În acest sens se exprimă autorii noii ediții a Gramaticii Academiei, pentru care termenul cel mai frecvent întrebuințat în legătură cu Numeralul este cel de substitut, statut propriu Pronumelui: "Cu valoare de substitut, numeralul cardinal, asemenea pronumelui, își completează semnificația proprie, preluând prin raportare la substantivul substituit și referința acestuia.Ca și pronumele, numeralul funcționează anaforic sau cataforic (...): Am analizat situația elevilor: douăzeci și doi au trecut clasa (anaforic).Trei dintre ei / aceștia / elevi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru care termenul cel mai frecvent întrebuințat în legătură cu Numeralul este cel de substitut, statut propriu Pronumelui: "Cu valoare de substitut, numeralul cardinal, asemenea pronumelui, își completează semnificația proprie, preluând prin raportare la substantivul substituit și referința acestuia.Ca și pronumele, numeralul funcționează anaforic sau cataforic (...): Am analizat situația elevilor: douăzeci și doi au trecut clasa (anaforic).Trei dintre ei / aceștia / elevi au luat premiu.(cataforic)." (vol.I, p.291) Planul semantic al acestor termeni înscriși de gramatica tradițională în clasa Numeralului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numeralul funcționează anaforic sau cataforic (...): Am analizat situația elevilor: douăzeci și doi au trecut clasa (anaforic).Trei dintre ei / aceștia / elevi au luat premiu.(cataforic)." (vol.I, p.291) Planul semantic al acestor termeni înscriși de gramatica tradițională în clasa Numeralului se caracterizează prin două straturi: • al unui sens abstract, constant: „trei”, nu cinci! • al unui sens concret, variabil, în funcție de situația de comunicare: „oameni” etc., întocmai, de exemplu, ca pronumele aceștia din enunțul „Aceștia s-au întors de la mare.”, al cărui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acești studenți, doi studenți, e ușor de observat că, prin „abandonarea” substantivului regent, se produce același fenomen de pronominalizare: Acești studenți au promovat examenul. Doi studenți au promovat examenul. Aceștia au promovat examenul. Doi au promovat examenul. Dintre tipurile de numerale identificate de Gramatica Academiei (și de alte gramatici înscrise în aceeași perspectivă), doar termenii „care exprimă un număr abstract, nelegat de un obiect concret sau de o materie (numerele din aritmetică)” (I, p. 186) ar putea reprezenta clasa Numeralului; termenii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de numerale identificate de Gramatica Academiei (și de alte gramatici înscrise în aceeași perspectivă), doar termenii „care exprimă un număr abstract, nelegat de un obiect concret sau de o materie (numerele din aritmetică)” (I, p. 186) ar putea reprezenta clasa Numeralului; termenii care exprimă numărul abstract considerat în sine2 nu substituie substantive, indicând (sau numai indicând) obiecte supuse pluralizării concrete. Într-un enunț de tip semantic, precum Doi și cu doi fac patru., termenii doi și patru nu înlocuiesc substantive, ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se caracterizează prin neînscrierea lor în relații sintactice de tip lingvistic și prin invariabilitate morfologică absolută, în timp ce termenii omonimi din enunțul empiric pot varia în funcție de gen: Două (flori) și cu două (flori) fac patru (flori). Aceste caracteristici fac din categoria „numeralelor” abstracte nu atât o clasă lexico-gramaticală cât o clasă distinctă în sistemul limbii, care rezultă din denumirea prin semne lingvistice (realizarea lor ca semnificant) a unor semne nelingvistice. Expresia lingvistică a semnelor matematice este condiție obligatorie, în comunicarea pe cale orală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai cuprind, în structura acestor construcții, substantive (a duce dorul, a face temenele, a șterge putina, a sparge gheața etc.), adjective (a o lăsa moartă, a o face lată etc.), adverbe (a-i ieși înainte, a o lua razna etc.), numerale (a tăia firul în patru etc.). Cunosc o deosebită frecvență, în structura locuțiunilor, pronumele și prepozițiile: a o lua la sănătoasa, a da în seamă, a-și aduce aminte, a-și lua tălpășița, a o face de oaie, a face
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identitatea lexico-gramaticală a unităților lexicale și marchează apartenența lor la noua categorie lexico-gramaticală. Articolul hotărât (propriu-zis) substantivizează: adjective: - direct: frumosul (din artă, viață), urâtul, bunul, albastrul etc. - prin elipsă: frumosul, bunul (băiat) adverbe: binele, răul etc. pronume: eul, nimicul etc. numerale: doiul (nota doi) de la istorie unități fonetice, grafice (sunet,literă, cifră): Nu-mi place râ-ul (sunetul r, litera r). Nu-mi place treiul (cifra 3) acesta. Prin articol hotărât, substantive exprimând conținuturi temporale devin (pot deveni) adverbe: noaptea, toamna etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
GRAMATICAL" Articolul hotărât intră în structura unor pronume personale, nehotărâte etc.: dânsul, însul, unul, altul, nealții, primul, întâiul etc. „Frumosu-i ca nealții...” (M. Eminescu) Articolul posesiv face parte din structura pronumelui posesiv și a pronumelui ordinal (în termenii gramaticii curente, numeralul ordinal). În structura primei sintagme, articolul asigură, ca substitut al obiectului posedat, identitatea specifică de pronume: ai mei etc. Absența articolului posesiv, determinată de exprimarea substantivală a „obiectului” raportului de posesie, caracterizează întrebuințarea adjectivală a pronumelui: prietenii mei. În sintagma
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În structura primei sintagme, articolul asigură, ca substitut al obiectului posedat, identitatea specifică de pronume: ai mei etc. Absența articolului posesiv, determinată de exprimarea substantivală a „obiectului” raportului de posesie, caracterizează întrebuințarea adjectivală a pronumelui: prietenii mei. În sintagma pronumelui (numeralului) ordinal, al face parte din morfemul discontinuu al...le (a), variabil în funcție de gen: a...a, prin care s-a format pronumele ordinal de la pronumele de cuantificare (numeralul cardinal) și care-i este marcă distinctivă: al trei-lea - a trei-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raportului de posesie, caracterizează întrebuințarea adjectivală a pronumelui: prietenii mei. În sintagma pronumelui (numeralului) ordinal, al face parte din morfemul discontinuu al...le (a), variabil în funcție de gen: a...a, prin care s-a format pronumele ordinal de la pronumele de cuantificare (numeralul cardinal) și care-i este marcă distinctivă: al trei-lea - a trei-a MORFEM GRAMATICALTC "MORFEM GRAMATICAL" 1. Articolele hotărât și nehotărât funcționează ca morfeme ale categoriei gramaticale a determinării: un student - studentul Sensul determinării maxime poate fi întărit de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morțiu.” (Mănăstirea Argeșului) 2.a. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală (pronominală): • ca singură variantă a exprimării genitivului, când funcția de atribut se realizează prin substantive de cuantificare sau determinate de adjective de cuantificare sau prin pronume de cuantificare (numerale cardinale): „Miroase florile-argintii / Și cad, o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii / Cu plete lungi, bălaie.” (M. Eminescu) „Moștenirea ta și-a tot: uitarea.” (M. Eminescu) • ca variantă paralelă a genitivului realizat prin dezinență; oscilația caracterizează pronumele câțiva (câteva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primar (-CH2-OH) se formează aldozele, în timp ce cetozele se obțin prin oxidarea unei grupări alcool secundar (CH-OH). După numărul atomilor de carbon din moleculă, ozele se clasifică în trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze, denumirea făcându-se prin adăugarea terminației "oză" la numeralul care arată numărul atomilor de carbon (lb. greacă). Pe lângă numărul atomilor de carbon, denumirea trebuie să precizeze și tipul funcțiunii carbonil, fără a putea fi individualizat numele ozei, ci numai tipul acesteia. Astfel se deosebesc aldotrioze și cetotrioze, aldotetroze și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
UTILIZAREA NUMERALULUI MULTIPLICATIV ÎN LIMBA ACTUALĂ ALEXANDRU NICOLAE Cu toate că studiile de specialitate și gramaticile nu îi acordă o deosebită importanță, fiind tratată ca o subclasă lexicogramaticală închisă, clasa numeralului multiplicativ se dovedește a fi dinamică, atât din punctul de vedere al sensului
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
UTILIZAREA NUMERALULUI MULTIPLICATIV ÎN LIMBA ACTUALĂ ALEXANDRU NICOLAE Cu toate că studiile de specialitate și gramaticile nu îi acordă o deosebită importanță, fiind tratată ca o subclasă lexicogramaticală închisă, clasa numeralului multiplicativ se dovedește a fi dinamică, atât din punctul de vedere al sensului, cât și sub alte câteva aspecte tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
nu îi acordă o deosebită importanță, fiind tratată ca o subclasă lexicogramaticală închisă, clasa numeralului multiplicativ se dovedește a fi dinamică, atât din punctul de vedere al sensului, cât și sub alte câteva aspecte tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
multiplicativ se dovedește a fi dinamică, atât din punctul de vedere al sensului, cât și sub alte câteva aspecte tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
aspecte tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la numeralele cardinale. 1.2. Comportamentul numeralului multiplicativ (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la numeralele cardinale. 1.2. Comportamentul numeralului multiplicativ (vezi și Stan, în acest volum, p. ) este acela
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la numeralele cardinale. 1.2. Comportamentul numeralului multiplicativ (vezi și Stan, în acest volum, p. ) este acela al unui adjectiv calificativ, cu patru forme flexionare, acesta preluând nu numai informația de caz si de gen, dar și informația de număr de la substantivul
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la numeralele cardinale. 1.2. Comportamentul numeralului multiplicativ (vezi și Stan, în acest volum, p. ) este acela al unui adjectiv calificativ, cu patru forme flexionare, acesta preluând nu numai informația de caz si de gen, dar și informația de număr de la substantivul pe care îl determină. Un
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]