714 matches
-
oferi mai mult decât atât, pentru că, reînviind pentru o clipă în mintea cititorului faptele și personajele din arhive, el le arată tuturor cum se raportau față de regimul comunist și cum acționau diferite tipuri umane: arivistul și indolentul, lașul și curajosul, obedientul și demnul, prostul și deșteptul, competentul și incompetentul ș.a. Apoi, servește la perceperea "stilului și metodelor de muncă ale organelor de partid", ca să folosesc o sintagmă des utilizată de comuniști. Întâlnim aceste tipuri umane cu stilurile și metodele lor peste
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dublă măsură se aplică pentru că, după ce a căzut regimul, majoritatea a acceptat că a fost unul criminal. Evaluarea este justă și verificabilă. Regimul a căzut, însă tipurile umane rămân mai departe să facă istorie. Arivistul și indolentul, lașul și curajosul, obedientul și demnul, prostul și deșteptul, competentul și incompetentul ce au făcut comunismul fac și postcomunismul. Cu stilurile și metodele lor. Iar dacă nu avem răbdarea metodologică să le înțelegem resorturile faptelor lor în comunism, vom avea mari dificultăți în a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
politica externă a partidului și statului. Era un refugiu, o zonă în care puteam să folosim cu abilitate documentele care veneau pe linia AGERPRES. Și a mai fost o mică viclenie, de a eluda nucleul dur al propagandei de partid, obedient. S.B.: Cu îndeplinirea sarcinilor de plan, cuvântările etc. D.T.: Exact. S.B.: Oricum, partea de politică externă era mai soft. D.T.: Pe mine aici m-a prins Revoluția, în zona aceasta. Am făcut multe deplasări pe teren, în fabrici și uzine
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
versiuni cu privire la acea petrecere de la Cotul Morii... S. B.: Era un om mai de succes și bănuiesc că a avut "prieteni" care să i-o coacă. D. T.: Leonard a fost un tehnocrat, un om care avea personalitate, nu era obedient. Faptul că l-a înfruntat pe Ceaușescu de două ori spune ceva. Ceaușescu i-a pus în față clar: "Mâine vii!". Ceaușescu nu discuta cu "dacă accepți să...". S. B.: Îi dădea dispoziție. D. T.: Da: "De mâine vii primarul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
eram la Construcții. Focșa era un om serios, un profesor autentic. S. B.: Cum era Ion Hăulică? D. T.: Hăulică a fost prorector pe probleme profesionale la UMF, profesor mare, cunoscut. Nu pot să zic că era foarte zelos, foarte obedient. Cu mici probleme de caracter, cam duplicitar, bârfitor. Se spunea că el a stat la originea debarcării lui Bujor de la CJ al PCR, printr-o scrisoare semnată "în numele unui grup de intelectuali ieșeni" trimisă la Elena Ceaușescu, fiind încurajat de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ani buni a fost foarte OK, până l-au debarcat după ce a plecat Leonard Constantin și l-au trimis simplu lector la Școala Interjudețeană de Partid. Floareș l-a executat, l-a umilit; urmărea să aibă sub el un tip obedient, un sclav, și dacă simțea pe unul că e mai dezghețat sau intelectual... eject! Era malefic. În fine, singura chestie care nu mi-a plăcut la Bujor a fost că m-am trezit cu Niculescu la mine în birou. S.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cum era sintagma vizavi de PCR, fie pentru că secretarul de partid pe facultate sau universitate era o figură care dădea să se impună prin metode mai autocratice, fie că reprezentanții studenților erau dintr-o categorie, după cum spunea domnul Zolyneak, de obedienți, de ghiocei în fața organului de învățământ. Deci treaba aceasta trebuie privită din mai multe ipostaze. S. B.: Dacă ați lua la rând fiecare institut mare, pe rectori, pentru că ei erau cei mai vizibili și pentru că față de ei se raportau toți
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
încurajez inconștiența tonică, naivitatea vulnerabilă, nerealismul cronic. Pentru a reuși e nevoie, mai curând, de opusul acestor „calități“. E nevoie de simțul conjuncturilor (fără excese de „acomodare“), de pragmatism (fără abuzuri cinice), de încredere (fără credulitate), de răbdare (fără pasivități obediente), de ambiție (fără egolatrie), de orgoliu (fără vanitate), de tenacitate (fără încăpățânare și îndârjire), de curaj (fără temerități prostești), de concentrare asupra țintei (fără îndârjire). Nu zic că e simplu. Dar se poate! Cunosc tineri care au reușit. Îi felicit
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
brambura într-o funcție fără legătură cu alcătuirea lui mentală, ipochimenul bate câmpii candid și face porcării din stupiditate și inadecvare. Dacă încerci să-l trezești, nu-nțelege ce vrei: înjură, se învinețește și te pârăște „la centru“. E și obedient (cu cei „mari“), e și sărăntoc, dar e, mai ales, adumbrit intelectualmente și tembel. Nu poate fi vindecat, reorientat, strunit. E un ticălos somnambulic. Mai mult decât indignare, stârnește uimire și o resemnată bună dispoziție... Toți cei de mai sus
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
rău. Și aici, fac apel la ceva oarecum invizibil: biocâmpul. Păi solul e și neviu - cum Îl percepem - dar și viu, prin vietățile, majoritatea microscopice, care-l populează. Dar partea nevie, aceea care nu poate opune nimic intervenției exterioare urmează, obedientă, Înglobându-i biocâmpul, țăranul care-l calcă. Și transmite mai departe, vietăților care sunt deopotrivă plantele cultivate, dar și nevăzutele organisme de dedesubt, mesajul uman: benefic ori malefic. Iar răspunsul lor e recolta. Poate de asta, plecând de la un hectar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În automobil? Ce să port pe umeri o blană ori o pânză - iarăși treacă-meargă până aici - lăsate chiar ca moștenire, când pot fabrica vâscoză, tergal, melană, atât de multă Încât să-mi schimb veșmintele după sezon și chiar momentul zilei, obedient modei? Iar de când n’am mai Înfulecat ce găsesc și cum găsesc, inventând bucătăria, am ajuns pas cu pas să mănânc maioneză fără ou, bulion - devenit ketchup - fără roșii, supă cu aromă de găină dar fără aceea; adică Îngroșători, edulcoranți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asta Înseamnă piscul, dar și pentru că-i aparține muntelui sfânt, Ceahlăul. Mă așteaptă scurgerea spre Bistrița care, Încă săltând din piatră În piatră, Îmi va păstra o vreme această stare, privilegiată dar erodabilă În lumea voastră, entropică prin excelență. Sunt „obedientă“, adică cópii, Înregistrez Întocmai starea locurilor În care mă aflu. Iată, spre exemplu, că-mi iese În cale Bacăul, implicit unirea mea cu Siretul, râul leneș de șes, așteptându-mă platitudinea acestuia, entropie sadea, dar care Încă nu e moarte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și pentru cititor. E nevoie deci și de un alt “mediu”, adică cititor, nu de brunul pământului ci de multicolorul vieții. Adică de altă obiectivitate. Una care trebuie Însă formată, educată. Educă cotidianul? Înclin să cred că nu, căci e obedient principiului „clientul nostru-stăpânul nostru“. Poate va reuși prietenul nostru, făcând primul pas, dinspre cotidian, chiar dacă părăsind cochilia, acela care vrea să vă „dedulcească“ la o folositoare - garantez - zăbavă: „Magazinul veștii bune“, care nu-i nicidecum o evanghelie. Adică, cu ghilimelele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o lume dominată de câini și de a lor caracteristică proliferare eu, pisica, vă propun o alternativă: E nu mușc, dar „sancționez“ cu gheruța deîndată ce abdicați de la prevederile „contractului“, ceea ce n’a putut face „concurența“ canină, devenită acum „Băsească“. Obedientă, ea a lins mâna necinstită vreo 5 milenii... Argumente? În fiece vineri, la ora 12,50. Numai și numai la Radio Iași. 3. „Pescarul amator“ Sunt un motan invidiat de tot cartierul. E drept că prietenul meu biped nu mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
naționalist, xenofob, condamnabil. Doar nu vă închipuiți că nemții ar include, în primii zece germani, un ne-neamț. Noi, generoși și mai democrați decât englezii, francezii, americanii, am oferit două locuri din zece lui Wurmbrand (exemplu de manipulare prin voturi obediente) și lui Carol I. Nici o îndoială: Carol I a fost o mare personalitate, cu o contribuție de neuitat la constituirea României moderne. I-am citit cele 12 volume de memorii, scrise cu modestie, la persoana a III-a. Sunt de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Cum se comportă țara față de acest disident real? Nu i-a restituit cetățenia. Nu l-a reprimit în Uniunea Scriitorilor. Cine-i publică textele, își riscă slujba (vezi cazul L.I. Stoiciu). I s-a interzis semnătura în unele reviste. Critica obedientă descoperă acum, la spartul târgului că... nici n-ar avea talent. Și, culmea culmilor, este taxat drept antisemit tocmai el, căsătorit cu o evreică și tată de copil (conform legilor rasiale ale celui de al III-lea Reich) evreu! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1997/2005) nu poate distinge neadevărul și se poate chiar "entuziasma" de constatările foarte "onorabile" înregistrate, care ar configura o "identitate atît de normală". Atunci cînd asemenea constatări asociate unei comunități, caracterizată fie excesiv de "occidentală", "civică", "proeuropeană" sau, dimpotrivă, "catastrofică", "obedientă", "mutantă", "debilă" etc., nu fac decît să exprime, cel mai adesea, o lectură superficială, limitativă. În sfîrșit, tocmai din pricina rezervelor epistemologice asociate acestei specii de anchete de teren, psihologia interculturală refuză cercetările safari (în care experți "vestici" din țările industrializate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contrariante, în multe dintre acestea scorurile fiind și mai descurajante. Studiul originar a fost reluat, așadar, la nivel intercultural, rezultatele cunoscînd o importantă variabilitate. Astfel, în Marea Britanie și Australia, subiecții s-au dovedit a fi într-o măsură mai mică obedienți decît în SUA, în timp ce în Iordania rezultatele au fost similare. în Spania, Austria, Germania, Olanda și Italia, ratele obținute au fost mai înalte, ceea ce indică un grad mai mare de obediență decît pe eșantionul american. Spre deosebire de experimentul inițial, în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ajung să decidă că supunerea lor va fi mai moderată (autoevaluarea), ceea ce nu-i împiedică pe cei similari lor (colegii despre care sînt puși să se pronunțe "cît de mult cred că se vor supune" heteroevaluarea) să fie considerați excesiv de obedienți (scorurile sînt duble) (Geher et al., 2002). Teoria identității sociale (Tajfel, 1984) explică un comportament din această specie, prin care se produce egocentric o apărare simbolică a identității personale, confruntat\ cu puterea unei situații "fără ieșire". În 2009, o cercetare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se aplicau șocuri electrice reale. Și în această condiție, 20 din cei 26 de participanți la experiment (77%) au aplicat șocul maxim de 450 de volți. Cei șase subiecți care au refuzat au fost bărbați (54% dintre bărbați au fost obedienți) și toate cele 13 femei au fost obediente, supunîndu-se necondiționat pînă la sfîrșit, deși multe dintre ele au fost puternic tulburate de "gravitatea" situației. În cazul în care un complice se opune să participe la administrarea șocurilor electrice, obediența subiecților
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
condiție, 20 din cei 26 de participanți la experiment (77%) au aplicat șocul maxim de 450 de volți. Cei șase subiecți care au refuzat au fost bărbați (54% dintre bărbați au fost obedienți) și toate cele 13 femei au fost obediente, supunîndu-se necondiționat pînă la sfîrșit, deși multe dintre ele au fost puternic tulburate de "gravitatea" situației. În cazul în care un complice se opune să participe la administrarea șocurilor electrice, obediența subiecților scade semnificativ: în SUA de la 65% la 10
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mici, domeniu al salariilor restrîns, descentralizare a structurii decizionale, cu supervizare redusă și consultare reală a subordonaților (Yamamura, Satoh, Stedham, 2003). în familie, în culturile cu DFP mare, copiii își respectă părinții, iar aceștia așteaptă la rîndul lor o raportare obedientă. în culturile cu DFP redusă, părinții și copiii se tratează reciproc ca egali simbolic în raporturile interpersonale. în școală, în culturile cu DFP mare, elevii își tratează profesorii cu respect, chiar și în afara clasei, există o distanță mare în relația
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe care crede că le poate substitui cu această "asupra de măsură" înstăpînită a "celuilalt", cu "părelnicia a ceea ce sînt". Pînă și celebrele studii asupra obedienței atestau cu claritate validitatea acestei aserțiuni contraintuitive: cu cît mai autoritar, cu atît mai obedient (mai supus) se arată a fi cel implicat în scenariul indus (Elms, Milgram, 1963, apud Drozda-Senkowska, 2000, p. 80). în fapt, atît inițiatorul, cît și adresantul narațiunii identitare nu sînt decît o colecție de oameni foarte singuri, care nu pot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o relație amoroasă, aflată deocamdată În plină tatonare, care să-i confirme puterea de seducție și s-o Împlinească, firesc, marital. În schimb, Mița Baston, temperament vulcanic, asociază cheful alcovului, petrecerea - ieșirii În lume și complicațiile amoroase - carnavalului. Veta e obedientă; femeie cu simțul umorului (se amuză copios pe seama Îndrăgostitului care nimerește din greșeală În casa mitocanului, a lui Jupân Dumitrache, și la reproșul lui Rică Îi răspunde cu bun-simț: „Da cum, Doamne iartă-mă! să nu râz?... vezi bine că
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pentru a îi demonstra cât de devotat îi este, manifestându-și stalinismul avant la lettre. Dar "genialul conducător al oamenilor muncii din toată lumea" (Dej: 1952, 398) nu avea nevoie de emuli, ci de executanți. Cu cât mai servili și mai obedienți, cu atât mai bine; entuziasmul revoluționar și devotamentul ideologic puteau însemna o indezirabilă autonomie cognitivă și organizatorică. Stalin, când nu manifesta un amuzament sarcastic față de acest tip de comportament, îl considera circumspect, ceea ce putea antrena majore deservicii pentru "idealist". Tito
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]