949 matches
-
venituri suficiente pentru a putea locui și activa într-o capitală care a devenit inima unei aglomerări urbane de mai bine de 2 milioane de locuitori. Dar dacă Parisul se transformă fără încetare, există o perioadă de întîrziere a socialului obiectivat în formele urbane în raport cu socialul încorporat în agenții care vin să se înghesuie în cartierele pe care au pus ochii. Cutumele orașului se schimbă mai repede decît formele urbane împietrite în clădiri. Aceste decalaje conduc la contraste cu atît mai
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
concentrează puterea politică, o populație și un patrimoniu care reprezintă o parte esențială din bogăția și potențialul Franței. Puține dintre orașele lumii centralizează într-un spațiu atît de restrîns atîta valoare socială, încorporată în indivizi, atîta bogăție materială și simbolică obiectivată în lucruri, instituții, monumente, muzee. Această concentrare este produsul istoriei ultimelor două secole, în care Parisul s-a dezvoltat într-un ritm mult mai rapid decît provincia, atrăgînd provinciali, iar apoi imigranți provenind din ținuturi din ce în ce mai îndepărtate. Aceasta spre marele
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
deschisă în care fiecare observă proximități, diferențe, distanțe, inegalități. Parisul le indică locuitorilor săi, celor care vin aici să muncească și vizitatorilor săi unde anume se situează în spațiul social. Viața pariziană este produsul mereu reluat al interacțiunii dintre socialul obiectivat în oraș și cel prezent în agenții sociali. Societatea este totdeauna acolo, în cele mai înguste unghere ale orașului și în cele mai mici pliuri ale trupului. Parizienii sînt modelați de orașul lor, fie că sînt născuți aici sau nu
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
molateci înfoiați în pat ceresc, [...]// Mergi tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri,/ Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri,/ Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos 259. Mai mult, poetul se obiectivează într-atât, încât descrie mecanismul întreg al stării: Atuncea focu-mi spune povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud (s.n.)/ Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit./ Și mândru-acest amestec gândirea-mi o descoasă,/ O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
peste un fir de pai din drum. Un lan de grâu devine o pădure de aur, oamenii devin urieși și poate că povestea veche, că-nainte urieșii locuiau pământul, atârna de construcția ochilor de pe atunci și nu de mărimea lor obiectivă sau, mai exact, de mărimea în care reflectă ochiul nostru de astăzi făpturile omenești. Care este criteriul realității? Despre ochi nu mai vorbim... Cine nu știe cu câtă realitate, cu cât adevăr se prezintă în vis chipuri cunoscute, grădini, case
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pai pe care-l găsește-n drum. Un lan de grâu devine o pădure de aur, oamenii devin urieși și poate că povestea veche, că-nainte urieșii locuiau pământul, atârna de construcția ochilor de pe atunci și nu de mărimea lor obiectivă sau, mai precis, de mărimea în care reflectă ochiul nostru făpturile omenești astăzi. Care este criteriul realității? Despre ochi nu mai vorbim - cine nu știe cu câtă realitate, cu cât adevăr se prezintă în vis chipuri cunoscute, grădini, case, strade
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mult deasupra lui Dumnezeu, este abisul fără margini, cu adevarat liber. Totuși, aici, spune M. Eckhart, în urcușul Deității, sufletul nu se mai cheamă suflet, ci "nemăsurata esență"188). Enion tinde să se întoarcă în "nonexistența" și abia acum se obiectivează Spectrul lui Tharmas că "Moarte Veșnică"189. El nu existase înainte, ținînd, prin definiție, de nonexistență-negație. Mai mult, în concepția lui Blake, Spectrele nu au Emanații 190, deci sînt incapabile de a crea (sînt de rangul Devoratorilor), pentru ca le lipsește
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Închipuirii (Imagination) a fost contractata și atunci piatră va conține energii uriașe; ori Închipuirea se contractă în sine lăsînd în afara o substanță spațială golita de inteligență, vida (că un fel de Prakriti) sau cel mult păstrînd rămășițe de memorie arhetipala, obiectivate prin chimismul organic. Credem că la Blake despre primul caz este vorba, căci Blake insistă asupra energiilor înrobite în materie, asupra sufletelor legate în lanțuri. La Böhme, Lucifer este cel care se contractă, dar nu lasă nimic în afara (crezînd că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a mării negre iarbă"; ori, avînd în vedere un sens arhaic al lui weed, "al mării negre strai" / "al mării negru strai". 179 (VI, 278) Probabil referire la fiii și fiicele lui Urizen care ajung în manifestare, în creația căzută, obiectivînd haosul (fiind "atractori haotici", agenții destructurării). 180 (VI, 281) Tharmas, care pleacă din Vest spre Nord. 181 (VI, 283) Voia: Blake face distincție între "hîș own will" și "the Will"; "will" este "voința", aspectul dinamic, temporal, al Sinelui (jungian)-conștiinței
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
omului două căi: −devoțiunea și acțiunea (bhakti și karma) −cunoașterea (jnana) ”, căi care de fapt reprezintă cele două moduri de percepere a reîncarnării: 1. aceea curentă, subiectivă, egoistă, de purificare a carrierului de către el însuși, ce presupune devoțiunea; 2. aceea obiectivă, de spiritualizare a Universului, prin transformarea materiei în informație, ce presupune cunoașterea. Pe ambele căi, carrierul obține spiritualizarea − prima dată direct, a doua oară în consecința îndeplinirii rolului său în Univers − însă Universul obține spiritualizarea numai pe a doua cale
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
corp însuflețit”. Corpul reprezintă aspectul material, anatomic al omului, pe când trupul însuflețit exprimă prezența fizică a persoanei respective. Trei elemente se discută în cazul corpului omenesc: spațialitatea, conștiința și experiențele. Corpul reprezintă spațiul fizic al persoanei, prin care ea se obiectivează ca prezență și aspect, ca mișcare și privire, ca vorbire. Conștiința corpului se manifestă prin faptul că acesta se autopercepe. El se „desprinde” de lume, prin individualizare, și de semeni, prin personalizare, ceea ce-i conferă o anumită unică identitate. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
existența persoanei umane. Faptul de „a fi” atât al individului, cât și al grupului uman, se manifestă și în sfera comunicării, în asemenea măsură încât putem afirma că a comunica este una dintre formele prin care se realizează și este obiectivată comunicarea ca modalitate de existență specific umană atât a persoanei, cât și a grupului social. Aceste aspecte ontologice se manifestă în cazul comunicării în mai multe „registre”, după cum urmează: a) dimensiunea sufletească, reprezentată prin faptul de „a-fi-cu-celălalt/ceilalți” a individului
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a comunicării în situații contrarii, așa cum vom vedea mai departe. Reținem, însă, de mai sus faptul că orice act de comunicare este nu numai un simplu și exclusiv „schimb de mesaje”, ci și o anumită „intenție”, care urmărește să se obiectiveze într-un „scop” final. Din acest motiv, comunicarea trebuie înțeleasă ca un „scenariu psihologic” care se desfășoară între doi sau mai mulți indivizi (P1 și P2), având un „obiect/motiv de referință” (Or) și desfășurându-se în cadrul unei „ambianțe/atmosfere
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înțelegem. Istoria fiecărui individ se măsoară prin „durata vieții” acestuia și constă dintr-o însușire de „epoci tipice” și de „stadii critice”. O semnificație esențială pentru istoria interioară a vieții o au performanțele, actele și realizările individului, prin aceasta el „obiectivându-se” pe sine (K. Jaspers, L. Binswanger). Biografia privește o singură și unică viață și cuprinde un set de conexiuni temporale (K. Jaspers), reprezentate prin: dimensiunea biologică (ereditatea); dimensiunea psihologică (familie, comunitate, societate); dimensiunea culturală, constând din obiectivarea prin tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de acea formă prin care ea se exteriorizează și se impune în afara individului. Prin aceasta, ea implică o acțiune exterioară și un anumit tip de relații cu societatea. Forma cea mai frecventă și mai directă, mai brutală, prin care se obiectivează agresivitatea, ca potențial uman, este violența. Violența este una din trăsăturile agresivității personalităților deviante și a sociopaților. Sf. Toma d’Aquino, preluând teza lui Aristotel, spune că violența este „quod est contra inclinationem rei”, „ceea ce se opune naturii lucrurilor” sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
făcându-i apoi o excelentă propagandă în rândul cercetătorilor și studenților prin abundente citate în discursul ținut la Școala de Arhivistică la 5 noiembrie 1947 cu ocazia deschiderii anului școlar. Este lăudată și istoriografia sovietică, una care aplică „cercetarea istorică obiectivă” specifică exclusiv marxismului. Tot în revista Hrisovul din 1947, același A. Sacerdoțeanu se arăta entuziasmat de apariția în limba română a „capodoperei” lui K. Marx și Fr. Engels - Manifestul Partidului Comunist, Editura PCR, 1947, 93 p. -, pe care-l socotește
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nou nivel, atât în ceea ce privește natură, suma necesităților, cât și în ceea ce privește spiritul, suma prospectiva a libertăților pentru care contradicția interior (individ) - exterior (lume) a fost depășită 61. Dar conceptele singulare nu contribuie la extinderea cunoașterii de sine a esenței 62. Numai obiectivat sub forma ideii, a rațiunii că lume a conceptelor, amintind de acel imperiu al scopurilor teoretizat de Kant, conceptul fiind la rândul sau scop, în timp ce obiectul, lumea exterioară că necesitate, este doar mijlocul 63 - conceptul se poate depăși pe șine
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
planificarea calitativă a schimbării, cu explicarea mecanismelor acesteia; analiza anticipată a schimbărilor posibile și probabile; implementarea schimbării; -evaluarea periodică a efectelor psihosociale; -motivarea factorilor angajați, deja, în realizarea schimbării. b.Capacitatea organizației de a stimula competența angajează toate standardele care obiectivează valoarea performanței la scară socială : -definirea principalelor elemente ale competenței ; -analiza standardelor măsurabile ; -instruirea factorilor implicați prin acțiuni de perfecționare; evaluarea periodică a rezultatelor ; -antrenarea tuturor factorilor implicați în reluarea ciclului managerial la un nou nivel de competență. Managementul calității
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
Ideii pure, a priori, lipsită de intuiția sensibilă. Printr-o mișcare proprie, Ideea produce evolutiv și necesar Natura pentru a se regăsi pe sine ca Idee absolută sau Spirit. Legea de autodezvoltare internă a Ideii, care o face să se obiectiveze în natură și să se regăsească apoi ca spirit, este principiul contradicției. Comentând acest lucru, Mircea Florian afirmă: "Ciudat este, și caz unic în istoria raționalismului, că legea logică de care ascultă evoluția netemporală a Ideii nu se supune principiului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și absolut. Ființa autentică, pe care filosofia vrea să o surprindă și să o reveleze, dincolo de natură, nu este supranaturalul mitic; ea este o realitate de un cu totul alt ordin: abstracția pură, identitatea cu sine, însuși principiul gândirii raționale, obiectivat sub formă de logos" (Jean-Pierre Vernant, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, 1995, p. 455). 249 Athanase Joja, Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 301. 250 Lucian Blaga, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
creștere importantă a capacității de efort evaluată prin testul de mers 6 mi nute, la 3 luni de antrenament la domiciliu, dar fără diferențe semnificative față de grupul care nu a efectuat un program de reabilitare. Totuși nu s au putut obiectiva efecte favorabile semnificative pentru valorile tensiunii arteriale (TA), compoziția corporală, profilul lipidic, anxietate și depresie, comparativ cu grupul care nu a fost supus reabilitării (13). 49.2.2. Recuperarea cardiovasculară în insuficiența cardiacă IC este o altă entitate patologică cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
Modelele ajută la înțelegerea de către elevi că orice deformare în structura cristalelor are drept consecință modificarea proprietăților fizice și chimice ale substanțelor respective. b) Modelarea prin analogie Modelarea prin analogie se bazează pe o analogie dintre model și original; se obiectivează prin modele simbolice teoretice sau logico- matematice (abstracte, ideale) caracterizate prin absența formei substanțiale(fizice) Chimia folosește ca modele teoretice, ideale, modelele simbolice: * simbolurile chimice ale elementelor; * liniuțele care indică legăturile simple, duble, triple; * punctele care desemnează electroni; * formulele moleculare
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
influențarea negativă asupra notării; notele mici la alte discipline pot influența acordarea de note mai mici decât le merita elevii la disciplină”chimie”. b. Fenomenul de contrast - elev bun și elev slab, elev cuminte și elev cu abateri. Evaluarea corectă, obiectivă cere: dacă elevul bun nu știe, să i se acorde nota care o merită, dacă elevul slab știe să i se acorde notă pe care o merit; c. La stabilirea notelor pentru cunoștințe nu se iau în considerare faptele comportamentale
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
în funcție de prioritățile și caracteristicile reformelor învățământului și ale educației. În sensul cel mai larg, curriculum semnifică întreaga experiență de învățare dobândită în contexte educaționale formale, non formale și informale. În sensul cel mai restrâns (sensul tradițional), curriculum semnifica conținuturile învățării, obiectivate în planuri de învățământ, programe și manuale : 1. cursurile oferite de o instituție educaționala; 2. un set de cursuri ce constituie o arie de specializare Termenul de conținut curricular se referă la anumite fapte, idei, principii, probleme, incluse întrun program
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
III, este necesară reducerea administrării volemice. Decompresia gastrică cu sonda nasogastrică se realizează până la reluarea tranzitului intestinal. Se va observa cu grijă clinic și la nevoie eco-Doppler circulația sângelui la nivelul membrelor inferioare. Orice semn de ischemie apărut se va obiectiva imediat și va necesita sancțiune terapeutică urgentă, fiind posibilă destabilizarea pacientului aflat postoperator și așa într-o stare fragilă. Principala etiologie este cea trombembolică necesitând controlul permeabilității vasculare cu sonda Fogarty. Evoluția postoperatorie este monitorizată până după reluarea tranzitului când
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]