1,007 matches
-
obiect de studiu și analiz, ci și obiect al propriilor sale atitudini, sentimente și decizii, într-un sens sau altul. Ideea fusese abordat și de W. Sombart, în legtur cu explicarea omului ca ființ rațional, iar capacitatea omului de a obiectiva lumea exterioar, propria sa lume, ca și capacitatea abstracției, (adic a crerii de noțiuni și concepte, preluat de la W. Simmel , îi permit lui Ralea s evidențieze procesul eliberrii omului de subordonarea biologic, definindu-l tocmai prin aceast desprindere de biologic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
răspândite neîncrederi în pretențiile de sinteză ale rațiunii și unei chemări corespondente la dimensiunea, diferită, a "vieții". Viața după cum se afirma trebuia să fie surprinsă la nivelul său originar, în caracterul său propriu, și nu potrivit modalităților teoretice tradiționale care, obiectivând-o, o reificau și îi împiedicau în principiu înțelegerea genuină. Un semnificativ rezultat relativist și nihilist al filozofiei vieții a apărut în ultima etapă de gândire a lui Georg Simmel. După aderarea inițială la pozitivismul evoluționist, Simmel s-a apropiat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o evidență clară a scutiților medical și cuprinderea lor pe cât posibil În activitățile de mișcare, atât cât le permite deficiența i) să predomine jocul, elementele de Întrecere, În vederea stimulării elevilor În practicarea educației fizice j) notarea să fie curentă, corectă, obiectivă Programa școlară pentru Învățământul gimnazial Programele școlare pentru gimnaziu au fost elaborate inițial sub coordonarea Consiliului Național pentru Curriculum, În concordanță cu noile planuri de Învățământ. Ulterior, ele au fost revizuite și aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4700/ 07
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
umanitate și cultură, întrucât acestea dobândesc sens datorită educației și socializării. Studiile arată că, în absența grupului și a cadrului cultural, omul nu poate atribui semnificație lucrurilor și nu poate depăși planul nevoilor sale primare, prin urmare nu-și poate obiectiva acele predispoziții care îl individualizează în regnul animal și care îl transformă în final într-un animal symbolicum, așa cum îl numește Cassirer, filosof care susține că rațiunea este un termen total neadecvat pentru a defini și înțelege complexitatea formelor simbolice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu depinde de circumstanțe exterioare, ea depinde exclusiv de valoarea pe care el și-o atribuie lui însuși"31. Însă, trebuie avut în vedere că această capacitate a omului de a-și atribui valoare este doar o predispoziție care se obiectivează într-un cadru socio-cultural. Din acest punct de vedere, fiind o problemă legată de natura umană, imaginea poate fi privită și din perspectiva diferenței dintre om și animal. Susținând ideea universului simbolic specific doar omului, Cassirer arată că, spre deosebire de lumea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întrucât deschide universul semnificațiilor. Așa cum am văzut, studiile și experimentele arată că imaginea, în sensul de reprezentare simbolică, este specifică omului, fiind o caracteristică esențială a acestuia, o predispoziție pe care o moștenește prin apartenența la specie, dar care se obiectivează și poate fi valorificată prin intermediul educației și culturii. Cu toate acestea, analiza reprezentărilor din cadrul comunităților preistorice evidențiază faptul că oamenii au înțeles din cele mai vechi timpuri forța pe care reprezentările simbolice o au în viața lor, în acest sens
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a folosi limbajul articulat, de a-și reprezenta simbolic lumea, dar nu poate face nimic din acestea fără a fi învățat. Practic, elementele cu care individul se naște arhetipurile și cea mai mare parte a instinctelor dobândesc sens și se obiectivează într-un spațiu cultural. În absența acestuia, individul nu poate accesa zonele profunde ale inconștientului, unde este ascuns arhetipul. Pentru a verifica în ce măsură arhetipul poate fi considerat imagine, am apelat la logica aristotelică, mai ales la Categoriile filosofului antic. Astfel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fost neglijat faptul că formele culturii umane sunt profund influențate de dimensiunea arhetipală a speciei. În acest sens, toate culturile, indiferent de localizarea lor geografică și de eră, împărtășesc trăsături profunde, specifice speciei umane, numite de Jung arhetipuri care se obiectivează în devenirea culturală a omului. Astfel, multitudinea de simboluri ale umanității nu ar reprezenta altceva decât un număr de variații ale unor teme recurente universale, care sunt legate indisolubil de căutarea permanentă a sensului. Omul modern, susținea Jung225, este bolnav
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
religiile fiind un set de răspunsuri la teme legate de cosmogonie și divinitate. Arhetipurile sunt întrebări generate de astfel de situații al căror răspuns se găsește în mituri și simboluri. Arhetipul divinității, fertilității și arhetipul liderului sunt întrebări care se obiectivează în funcție de geografia particulară, de specificul societății, de orizontul de așteptare și interpretare al indivizilor. Spre exemplu, tema fertilității/fecundității evidențiază arhetipul vieții în continuă înnoire, fiind sinteza dintre materie și spirit care asigură supraviețuirea individului și a colectivității. Fertilitatea este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rând pentru că trebuie să lase loc unor elemente familiare individului, care să facă necunoscutul accesibil. Deși modelul arhetipal rămâne prizonier în inconștientul colectiv, formele prin care acesta se exprimă sunt supuse devenirii culturale și se adaptează timpului pentru a se obiectiva. În al doilea rând, fiind o temă sau o întrebare fundamentală, arhetipul nu își găsește răspuns în toate epocile, fie pentru că acestea nu reușesc să lămurească acele conținuturi ale extensiei lui, fie pentru că răspunsurile epocii nu mai sunt atât de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la nivelul mentalului, mai exact, din interacțiunea acestuia cu mediul, în urma căreia trebuie să răspundă la o serie de probleme 350. În afara conștiinței de sine, identitatea este un concept gol, lipsit de sens și semnificație, întrucât ea nu se poate obiectiva decât prin intermediul unor relații de identificare și diferențiere. Dacă avem în vedere faptul că sinele se dezvoltă o dată cu apariția conștiinței de sine, iar aceasta din urmă este o formă de detașare a eului de propria lui existență pentru a se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de anumite interese, identitatea și alteritatea suferă transformări sau adaptări pentru a face față noilor condiții și pentru a împlini noi nevoi, pentru a satisface noi așteptări. Ținând cont de o serie de factori, individul structurează conținutul identității și alterității, obiectivând în acest sens două mari categorii ale imaginii. Identitatea și alteritatea sunt totodată și construcții ale imaginarului unei societăți 379, în primul rând, pentru că identitatea este legată de problema apartenenței, individul imaginându-și în acest sens că face parte dintr-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru că a fost implicat, într-un anumit timp, în evenimente potrivnice acestuia, fie pentru că are un sistem de valori incompatibil cu acela al grupului. Există însă și o componentă pragmatică legată de reprezentarea celuilalt și de alteritate, componentă care se obiectivează atunci când interesele sunt divergente, iar respingerea, deși perfect explicabilă și inevitabilă, este pusă pe seama unor motive mitice sau a unor incompatibilități la nivel simbolic. La acestea se poate adăuga o nouă dimensiune, care este legată de cunoașterea celuilalt, de înțelegerea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ei îl dau diferitelor probleme cu care se confruntă, răspuns care dobândește conținut în persoana liderului, a regelui, a eroului, a profetului sau sfântului. Acest altul nu mai poate fi considerat nici străin, nici dușman întrucât are rolul de a obiectiva o temă arhetipală, de a facilita relația cu puterile universului, cu divinitatea, de a asigura ordinea socială, de a menține coeziunea grupului, de a alunga invadatorii, de a aduce bunăstarea, în fond, de a arăta că poate fi depășită condiția
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
poate fi numit și fascinația pentru celălalt, însă trebuie precizat că nu este vorba despre un celălalt oarecare, ci despre acela care poate să rezolve problema proiectării eului în altul. Este nevoie de o serie de elemente care să se obiectiveze în cadrul alterității, aceasta întruchipând o stare ideală, dezirabilă a eului, un întreg ansamblu arhetipal, o promisiune, un anumit paradis pierdut, dar nu neapărat în termenii în care îl descrie Mircea Eliade. Este momentul în care devenirea întru celălalt trece în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sociale, ele constituie întrebările fundamentale ale unei societăți dintr-o anumită epocă, ale căror răspunsuri se găsesc în conținuturile reprezentărilor sociale care domină epoca respectivă. Practic, vorbim despre presupoziții în termeni similari în care discutam despre temele arhetipale care se obiectivează prin mituri și simboluri, însă cu mențiunea că presupozițiile nu se sustrag istoriei, însă sunt mult mai resistente la schimbări decât alte forme și elemente ale imaginii. Este vorba, așadar, despre credințe profunde care domină o societate și despre reprezentări
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
procesări simbolice, percepții, impresii, intuiții. La fel ca și teoriile, stereotipurile pot fi considerate închisori mentale, din care ne putem salva prin intermediul confruntării culturale și a atitudinii critice. "Pasul esențial, spune Popper, este formularea lingvistică a convingerilor noastre. Aceasta le obiectivează, dându-le posibilitatea de a deveni ținte ale criticii. În acest fel, convingerile noastre sunt înlocuite de teorii concurente, de conjecturi concurente"566. De fapt, Popper realizează o critică a iraționalismului modern în care își propune să sublinieze importanța dezacordului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fac referire la o categorie fundamentală care nu cuprinde atribute pentru a fi considerate imagine. Arhetipul ar fi, prin urmare, o întrebare anistorică, un motiv primordial, dobândit inconștient de individ prin apartenența la specie, motiv care, așa cum am văzut, se obiectivează, devine viu prin mituri și simboluri determinate istoric și cultural. După cum spuneam, arhetipul este un silogism incomplet, din care lipsește concluzia, aceasta putând fi regăsită în mituri și simboluri. Făcând apel la o categorie, arhetipul indică subiectul care urmează să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
filosofare, ideea și lucrul în sine, nu sunt totuși, unul și același lucru: pentru noi însă, dimpotrivă, ideea este numai obiectitatea (Objektität) nemijlocită și astfel adecvată a lucrului în sine, care este însă Voința însăși. Voința, întrucât nu s-a obiectivat încă, nu a devenit încă reprezentare. Căci lucru în sine, chiar după Kant, trebuie să fie liber de orice forme dependente ca atare de cunoaștere: este (cum se va arăta în Anexă) numai o greșeală a lui Kant, faptul că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dacă nu sunt definite În funcție de situație. V.3.4. Non-evaluabilitatea (neevaluabile) A patra caracteristică a capacității ține de faptul că aceasta nu poate fi evaluată. Poate fi evaluată doar utilizarea ei În anumite contexte, dar este destul de dificil de a obiectiva nivelul de posedare a unei capacități În stare pură. VI. DOBÂNDIREA DE COMPETENȚE VI.1. Beneficiile investirii În competențe Dezvoltarea tehnologică din ultimele decenii precum și fenomenul globalizării au determinat instituții și specialiști din Întreaga lume să caute competențele de care
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
pe analize de tip normativ, insistă pe distincția între grupuri favorizate/defavorizate cultural, astfel încât elementele comunității școlare se corelează pozitiv cu mediile de apartenență ale elevilor. Modelul culturalist, din care face parte și teoria deficitului cultural, impune teza inegalității sociale obiectivată în inegalitatea în educație. Conform acestuia, diferențele care apar din punctul de vedere al reușitei școlare își au originea în afara școlii, variabilele descriptive ale acestei situații fiind aspirațiile, atitudinile și valorile de clasă. Educația este văzută în general, în societatea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
familiale a căror valoare este în funcție de distanța între arbitrariile culturale inculcate în diferite grupuri" (Bourdieu, P., Passeron, J.C., 1977). Procesul inculcării, desemnat de Bourdieu drept muncă pedagogică, trebuie să dureze suficient pentru a produce o formație durabilă, respectiv un habitus, obiectivat în gândire, apreciere, acțiune și percepție ale individului. Productivitatea specifică muncii pedagogice se măsoară obiectiv prin gradul în care habitusul produs este durabil (capabil să genereze pe termen lung practicile conforme principiilor arbitrariului inculcat), transpozabil (capabil de a genera practici
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din diferite motive se poate presupune și din afinitate de idei, inclusiv politice de aprecierile lui entuziasmate. Folosindu-ne de aceste trimiteri literare, extrase din opera lui Ovidiu, am putea schița o întreagă istorie a literaturii epocii augustiene, desigur, nu obiectivă, dat fiind temperamentul cu totul personal al sulmonezului, dar cu siguranță foarte interesantă. În aceasta, valorile consacrate de istoriile noastre literare pentru perioada respectivă sunt adesea de-a dreptul date peste cap, sau, în orice caz, foarte diferite: e destul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de o parte sau alta, atunci se înțelege de ce s-a produs contaminarea "impresionistă" a genurilor abordate, indiferent de "legile" de creație specifice fiecăruia în parte 126. Ca atare, deși evoluează de la stilul flamboaiant-beletristic la o expresie tehnică, strict funcțională, obiectivându-se, critica lui Lovinescu urmărește (ca și literatura) evidențierea personalității interpretului, considerată drept unica instanță în măsură să garanteze (moral) judecățile de valoare 127. În aceeași ordine de idei, literatura sa nu lasă impresia că ar putea evada vreodată din preajma
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de extază ori în zbor simbolic, obține răspunsuri care, de asemenea, urmează a fi crezute. În momentul cînd yoginul împărtășește și altuia, din aceeași colectivitate și beneficiar al aceluiași mental, cîte ceva din experiențele sale, riscă să nu se poată obiectiva decît parțial și, deci, să devină neconvingător. De aici și dorința „celuilalt” (a neofitului, să spunem) de a-și asuma pe cont propriu aventura inițiatică. Cu siguranță, Mircea Eliade a fost conștient, chiar reticent, în legătură cu dificultatea abordării religiilor de tip
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]