1,702 matches
-
bine camuflat în profan încât nu știi când intri în mitologie ieșind din realitate și când intri în realitate părăsind domeniul mitologiei". Sunt amintite în acest sens și povestirile ce au în centru personaje fabuloase, tip frumoasa zmeoaică Oana din Obor, cu puteri fizice și peripeții orgiastice ieșite din comun, Zamfira, slujnica care îi va reda vederea Arghirei, nevasta boierului Calomfir. Marina, în schimb, are darul prezicerii. O lectură în filigran a fragmentelor de jurnal semnat de Virgil Ierunca "Trecut-au
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nunți, boteze sau Înmormîntări. Ferestrele caselor erau mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care prestau zile de clacă și fără să aibă voie a intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
păsărilor din curte, avînd credința că aceste boabe vor opări gurile ciorilor și că ele nu vor mai mînca sămînța de porumb semănată primăvara pe ogoare. Pentru ca păsările de curte să fie ferite de diverse boli, se făcea pe poarta oborului sau pe cotețele lor, semnul crucii, cu păcură. Alte obiceiuri, datini și credințe erau legate de marile sărbători ale anului. În ajunul Crăciunului, primul intrat pe ușa casei, trebuia să stea pe pat sau pe scaun, oricît de grăbit ar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe autor. Pe această linie, Eugen Simion amintește de o "temă a rădăcinilor care dor."88 Să mai adăugăm, la complexul etnic și social, pe acela al copilului orfan, asupra căruia ne-am mai pronunțat. Ca să ajungi din promiscuitatea mahalalei Oborului la articulațiile cele mai fine ale operelor lui Proust, Gide, Ibsen, Husserl și Bergson, fără sprijinul educației în familie, îți trebuie nu doar ambiție și inteligență, ci și spirit autodidact, o consecvență de invidiat! Nu în ultimul rând și o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cete îngerul prea ostenit de strigarea numelui meu Pe strada Eliade-ntre vii miros incestuos, înnecăcios de cărbune pe urmele limacșilor la intrarea-n depozit, cu tatăl de mână pe Eliade-ntre vii, spre un altar de-ntuneric un buncăr decapitat ștrandul Obor fără apă fete și soldați de duminică, buze-inimioară și miros de briantină pe sub norii milei și spaimei de la Gara de Est și iar mirosul dezghețului, primăvara, întărâtat de gambele unui copil pasarela are scândura putredă doar aerul otrăvit o ține
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu-și economiseau nici otrava oratorică aruncată prin iarmaroace, oboare sau pe la colțuri de stradă. Cât despre „faimoasa” și aproape muribunda federație a tineretului democrat, Iacob nu are decât critici aspre: „... consiliul județian F.N.T.D.R. din localitate duce o activitate foarte redusă aceasta datorită lipsei de răspundere a unor membri din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai funcționau, totuși. În această situație erau: „... școlile primare 1, 2 și 3 de băieți, școala primară nr.1 de fete, școala primară mixtă din Corni, biroul Serviciului Tehnic și Veterinar, Secția de Pompieri, grajdul de la Ocolul Dric, cantonul de la Oborul de vite, cantonul de la bariera Calea Basarabiei, localul cinematografului și Teatrului comunal, localul Serviciului Sanitar și Hala principală”. Nu scăpaseră de furia sinistrului de 7,4 pe scara Richter nici morga cimitirului Eternitatea sau casa intendentului din aceeași locație. Această
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
țara, atât cât mai i rapturi teritoriale din vara anului 1940, ă copie Ordinul Circular (...) rugându-vă să binevoiți a lua cunoștință de conținut și a se aproba înființarea cântarului de control oficial (...) atât în piața halei, cât și în oborul de ceriale, fără de care nu se pot executa întocmai dispozițiunile preconizate de Guvern în lupta pentru descoperirea infracțiunilor comise la Legea speculei ilicite și a sabotajului economic”. Așadar, lupta împotriva speculei și sabotajului se întețise la maximum. Preambulul Ordinului Circular
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
relativ complex - români, evrei, armeni, greci -, cu majorități fluctuante, deținute când de evrei, când de români. Focarul generator al orașului Bacău, „pretextul” ce a declanșat mecanismul transformării vechiului centru administrativ în spațiu urban a fost, din punctul nostru de vedere, oborul de vite. Această perspectivă ne-a fost sugerată de conținutul unuia dintre dosarele anului 1857 din fondul Primăriei Bacău: în acest an, oborul de vite a fost mutat din zona centrală a așezării pe malul drept al Bistriței, în zona
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a declanșat mecanismul transformării vechiului centru administrativ în spațiu urban a fost, din punctul nostru de vedere, oborul de vite. Această perspectivă ne-a fost sugerată de conținutul unuia dintre dosarele anului 1857 din fondul Primăriei Bacău: în acest an, oborul de vite a fost mutat din zona centrală a așezării pe malul drept al Bistriței, în zona de nord, lângă moara Meleca. Așadar, până în anul plecării trupelor austriece din Bacău (1857), viața orașului, toate acumulările demografice și arhitectonice, întreaga pulsație
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
așezării pe malul drept al Bistriței, în zona de nord, lângă moara Meleca. Așadar, până în anul plecării trupelor austriece din Bacău (1857), viața orașului, toate acumulările demografice și arhitectonice, întreaga pulsație economică a așezării au gravitat în jurul acestui nucleu vital - oborul de vite. Aici, chiar în apropierea casei lui Morțun - probabil, locul în care se plăteau taxele comerciale - se adunau, cu ocazia tradiționalului târg săptămânal, locuitorii din satele aflate în imediata apropiere a Bacăului. De altfel, așezarea în spațiu a fostului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
casei lui Morțun - probabil, locul în care se plăteau taxele comerciale - se adunau, cu ocazia tradiționalului târg săptămânal, locuitorii din satele aflate în imediata apropiere a Bacăului. De altfel, așezarea în spațiu a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
devine o veritabilă stradă a negustorilor și meseriașilor evrei. În mod paradoxal, calamitățile naturale (inundații, cutremure) și cele antropogene (incendii) au stimulat procesul de expansiune urbană. Spre exemplu, în urma inundațiilor catastrofale din vara anului 1911, prin decizia de strămutare a oborului de vite din vechea locație (aproape de râul Bistrița, între digul de apărare și drumul spre podul de fieră pe câmpul Poștei (iunie 1911), s-a creat posibilitatea extinderii intravilanului în zona de Nord a orașului. Această perspectivă a devenit realitate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urbană era una specifică „începuturilor de drum”. Bacăul, de pildă, chiar și la jumătatea secolului al XIX-lea lăsa impresia unei așezări al cărei viitor citadin era, încă, incert: centrul localității este dominat de sediul Eforiei (casa lui Morțun) și oborul de vite, iar zona mediană de hanurile și de puținele biserici construite acum - biserica Buna Vestire (1820), biserica Sfântul Nicolae (1838-1848), biserica catolică Sfântul Nicolae (1841), biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (1842-1845) și biserica armenească ce a purtat hramul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
negustorești, în vreme ce administrația locală - dependentă, în mare măsură, de impozitarea tranzacțiilor comerciale - era aproape inexistentă. Acest tip de „subordonare” edilitară în spațiul public va deveni mult mai pregnant la sfârșitul deceniului șase al secolului al XIX-lea, atunci când, odată cu mutarea oborului de vite, centrul orașului s-a transformat într-un veritabil „cartier general” negustoresc. În această zonă, până la sfârșitul secolului, comercianții evrei au construit primul complex arhitectonic coerent al orașului, cu edificii lipite unele de altele, ce câștigă - pe alocuri - în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în mod fidel procesul extinderii teritoriale a orașului. Ca peste tot, și în Bacău apariția de noi străzi a fost o consecință a „desantului” locuitorilor în spațiile libere ale orașului. După cum am mai precizat, până în anul 1857 - anul în care oborul de vite a fost mutat din centrul orașului în zona de Nord a acestuia - structura stradală a Bacăului a fost una extrem de simplă, aceasta descriind, în mare, forma unei cruci: din inima așezării - oborul - porneau cele patru trasee importante - spre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
până în anul 1857 - anul în care oborul de vite a fost mutat din centrul orașului în zona de Nord a acestuia - structura stradală a Bacăului a fost una extrem de simplă, aceasta descriind, în mare, forma unei cruci: din inima așezării - oborul - porneau cele patru trasee importante - spre Vest, drumul Călugăra (ulița Armenească), spre Nord, drumul care făcea legătura cu orașul Piatra Neamț (cu o ramificație ce lua calea Romanului, prin intermediul podului de lemn din susul Bistriței), spre Sud, drumul Bacău-Focșani și spre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Mihai Vasiliu și am rămas în noroi nemaiputând merge, până când un om călare, ce trecea pe acolo, m-a luat pe cal, dar ciubotele mi-au rămas în glod”. Chiar și după ce a fost mutat pe malul drept al Bistriței, oborul de vite a continuat să joace un rol esențial în viața economică a Bacăului, implicit în configurarea bugetului comunal. În acest sens, cea mai bună dovadă este dată de faptul că primele proiecte de modernizare a străzilor comunale au vizat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestui „obiectiv” de satul Șerbănești, dar și de principalul „colector” al micilor producători din satele din partea de Vest a orașului - strada Ioniță Sandu Sturdza (fosta uliță Armenească). Primul pas a fost realizarea podului de fier (aflat în imediata apropiere a oborului) ce făcea legătura cu Șerbăneștiul - podul a fost dat în folosință la sfârșitul anului 1886. Au urmat lucrările de șoseluire a străzii Carol I (1886-1890) - ce lega podul de fier de șoseaua Națională - și cele de modernizare a străzii Ioniță
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în ședința din 17 martie 1921, consiliul comunal a aprobat cererea formulată de Ștrul Kendler privind „închirierea pe doi ani, în mod gratuit, a locului ce servește ca depozit de butuci - aproximativ 2.880 m.p., din dreptul fabricii sale din Oborul de cereale, ce se megieșește la Nord cu drumul ce duce la Podul de Fier și la Sud cu hambarul Băncii Naționale”. Condițiile acestei închirieri, propuse chiar de proprietarul băcăuan, au fost următoarele: „1. Să curețe pe cheltuiala sa strada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vagon de 10.000 kg., prețul va fi de 500 lei; în oraș, pentru transportul și încărcatul unei cantități de cel mult 300 kg., mărfuri sau obiecte, prețul va fi de 25 lei; tot atât și pentru transportul la cazărmi, oborul de vite, cimitir sau la depozitul de gunoaie de pe malul Bistriței”. Tot în anul 1928, tarifele pentru „cursele cu mașini” (auto-taxi) erau următoarele: o cursă în oraș - 30 lei; o cursă la/de la gară - 40 lei; o cursă la cimitir
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de pe malul Bistriței”. Tot în anul 1928, tarifele pentru „cursele cu mașini” (auto-taxi) erau următoarele: o cursă în oraș - 30 lei; o cursă la/de la gară - 40 lei; o cursă la cimitir/retur - 50 lei; o cursă la cazărmi sau obor - 40 lei; o cursă în afara orașului (cel mult 10 kilometri) - 150 lei; o oră cu mașina de lux - 200 lei. Pe 20 august 1930, Primăria Bacău a încheiat primul contract de concesionare a transportului public local - pe o perioadă de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lor înseamnă, de fapt, erodarea românismului în fiecare dintre noi. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și industrială) și cea administrativă. Așa cum am arătat, spațiul urban s-a dezvoltat în jurul fostului obor de vite - amplasat, până în anul 1857, în zona centrală a orașului - și, după mutarea acestuia în zona de Nord, în jurul nucleului comercial al Bacăului - strada Mare. Fizionomia orașului s-a aflat la discreția inițiativelor private până la începutul secolului al XX
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1933, Camera Agricolă Bacău (înființată în anul 1925) „a acordat agricultorilor mici o subvenție de 10% din prețul de cost, pentru a-i încuraja să introducă plugul de fier”. Valorificarea producției era realizată prin vânzarea produselor în târgurile și oboarele de cereale, organizate anual sau săptămânal în centrele cele mai importante: Bacău, Parincea, Târgu Ocna, Răcăciuni ș.a. Cazurile în care micii agricultori își comercializau marfa pe loc erau destul de rare, aceștia preferând să meargă în locurile special amenajate pentru a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decât cele obținute de micii proprietari. Acest fapt se datora nu numai calității și cantitații produselor, dar și modului de comercializare prin înlăturarea oricărui intermediar. În orașul Bacău, cea mai „fierbinte” zona a comerțului cu produse agricole și animale era oborul de cereale - situată între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. În această locație erau organizate atât târgurile săptămânale (tradiționalul târg din fiecare zi de joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]