857 matches
-
de seară. Gura i se deschise o dată sau de două ori, încet și tăcut, ca a unui pește în acvariu" (p.292). Straniu, afară, în toată această vreme, se vindeau frenetic romane precum Trilby și Anne, în prezent acoperite de obscuritate, amintite numai datorită intersecției biografice dintre Henry James și autorii lor. Așadar, ce este un autor? Răspunsul implicit din romanul lui David Lodge, dacă de un răspuns poate fi vorba, rămîne la fel de indescifrabil ca și noțiunea propriu-zisă. Autorul e, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
gații psihologice oferite de roman. Eroii parcurg, intens, traseele agoniei și extazului, fiind în permanență urmăriți de necesitatea asumării responsabilității propriilor acțiuni. Ideeea de bază însă rămîne aceea că, și cu atu-ul "perfecți unii", "crima" nu poate supraviețui în obscuritatea enigmei la nesfîrșit (în final, Henry se sinucide, iar grupul se destramă, intrînd într-o etapă a disoluției de identitate). Cîteva episoade din text, legate de aceste tensiuni etice sînt absolut antologice (între ele, înmormîntarea lui Bunny, la care criminalii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
am respirat. Fără a mai vorbi de amintirile dureroase ale experiențelor mele trecute, sau de cele agreabile... Toate aceste elemente foarte personale se strecoară de la sine în povestirile pe care le scriu. Dar pentru că au rămas atîta vreme cufundate în obscuritate, aceste elemente, în ciuda caracterului lor luminos, se întunecă pînă la a deveni, uneori, viziuni de coșmar. Culmea e că nu sunt un pesimist. Mai degrabă contrariul. Ceea ce doresc să arăt în povestirile mele e faptul că, pentru a spera, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
scurge cu parcimonie. Începînd cu Orașul borcanelor, care a fost adaptat și pentru cinematografie și a rulat cu mare succes, Arnaldur (căci așa se identifică islandezii, după prenume) a știut de fiecare dată să surprindă, să intrige, să marcheze cititorul. Obscuritatea pătrunzătoare și melancolică a romanelor sale face din scenariul de suspens un pretext pentru a porni mecanismul unei lumi cangrenate. Iată-l într-un exercițiu de sinceritate: Cînd l-am întîlnit, acum cîteva săpătmîni, confratele dvs., Arni Thorarinsson, ne-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nutrit nu de ce se spune, ci de ce rămâne trecut sub tăcere. Să ne amintim, de altfel, că Edmund Burke, într-un eseu deja citat și discutat de mine anterior, susține, pe bună dreptate, că "[p]entru a crea ceva terifiant, obscuritatea pare, în general, necesară. Atunci când cunoaștem în întregime un pericol, când ne obișnuim privirea cu el, mare parte din aprehensiune dispare" (1997: 231). După cum vom vedea, dacă îmi permiteți micul joc de cuvinte, vom avea de a face cu o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
literatură ratează una dintre fațetele cele mai ofertante ale lui Alexandru Philippide: proza scurtă. "Un cosmopolitism romantic și arheologic stăpânește inspirația și studiul lui Philippide" (2006: 387), afirmă Alexandru Paleologu. Din acest romantism de adâncime derivă, probabil, penchant-ul autorului spre obscuritatea fatală și spre barocul sentimentelor. Deși puține ca număr în afară de nuvela discutată de noi în continuare, nu se mai pot cita decât timpuria povestire în formă dramatică Drumul (1920) și povestirea trifocală, din punctul de vedere al naratorilor, Floarea din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sub denumirea adoptată la Maastricht de "Uniunea Europeană" (prescurtat UE), și extinderea atribuțiilor Tratatului Nord-Atlantic. Dar nici Tratatul de la Roma din 1957, nici cel de la Maastricht nu definește ce se înțelege prin "stat european". Prin urmare, trăim în realități minate de obscurități, pentru care unele concepte și metode devin fuzzy, atât în gurile unor lideri, cât și în vocile calme sau "indignate" ale publicului. De exemplu, populațiile Ciprului ori ale unor regiuni ultraperiferice, precum departamentele de peste mări franceze, regiunile autonome portugheze și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Despre idolatrie. Violență și lege Alături de Theologisch-politisches Fragment, de altfel conceput în aceeași perioadă, textul Zur Kritik der Gewalt (1921) reprezintă unul dintre locurile în care Benjamin se plasează explicit în centrul tensiunii dintre teologie și politică. Dificultatea și chiar obscuritatea acestui studiu despre autoritate și lege stau mai ales în faptul că autorul german nu evidențiază de la început miza teologică a demersului, ci o punctează abia în final și, dintr-odată, face necesară o relectură inversată a paginilor inițiale. Mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe acest chip extatic contrastează cu obscuritatea frescei din fundal, menită unui rol decorativ. Este o modalitate prin care acest revival este integrat artei occidentale sub semnul simbolismului, pe care-l reclamă și figura emblematică a Sarei Bernhardt. Capitolul IV IV.1. Folclorul și mitul în pictura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de tinere femei care se îndreaptă către el pentru a oficia un ritual, de asemenea, învăluit în mister. Este vorba de un ceremonial de nuntă sau despre un rit al vegetației, descris de titlul principalei reviste secesioniste vieneze, Ver Sacrum? Obscuritatea face parte din regula jocului și întreține misterul. Loghi a evitat prim planul și din considerente de ordin strategic: asemănarea cu pictura lui Böcklin ar fi fost atunci evidentă. Misterul silvan este reliefat și de prezența personajelor din prim plan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exuberanțe erotice la expresivitatea senzuală. Gestul frânt al dansatoarei se conjugă lubric- terifiant cu prezența trofeului, capul așezat pe tavă, pe care doar aura îl scoate din anonimatul unui conjunctural artefact atroce, diminuat prin culori terne care-l topesc în obscuritatea fundalului. În schimb, Mariana Vida, fără a decela neapărat o influență directă, apropie Muzele și Salomé de arta lui Félicien Rops sau Anders Zorn554. Nicolae Vermont se înscrie în cercul pictorilor care au infuzat sensibilitate decadentă unei teme clasice, folosind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este vlăstarul prosperității europene, și nu mizează cu precădere pe înflorirea economiei europene în lume. Ea s-a născut în mine din ceea ce Patocka numește "nenorocirea căderii", "din punctul de vedere ultim al acestei situații în care sîntem pîndiți de obscuritate". Ea ne îndeamnă să gîndim Europa și să reflectăm la comunitatea de destin care ne leagă înainte de a întrevedea o comunitate de țeluri. * De cînd există Europa, a devenit dificil să percepi Europa. Fără îndoială, privit din Statele Unite, micul continent
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ceea ce, la origine, fusese teza de doctorat a lui Damon, William Blake: His Philosophy and Symbols. Rândurile introductive dinamitează toate prejudecățile criticii de până la acel moment, demontând mitul incoerentei blakeene: Această carte este o tentativă de explicare rațională a evidentelor obscurități blakeene, urmărind să ofere un fundament ferm pentru înțelegerea filosofiei sale" (1924, p. IX). Blake, subliniază Damon, "ne dă Cheile Paradisului. Dar ni le oferă în simboluri al căror înțeles trebuie mai întâi să-l deprindem. Trebuie (subl. în text
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
era nebun, criticii s-ar putea să fi devenit cam prea blakeeni" (1983, p. 2). După Webster, acest lucru se întâmplă în principal fiindcă "există o tendință de a-i lua de bune afirmațiile profetice și de a-i accepta obscuritățile drept teste impuse legitim pentru a măsura valoarea unui cititor" (1983, p. 2). Cercetătoarea amestecă, până la indistinct, două planuri. Unul este cel al experienței vizionare empirice, care poate sau nu să fie acceptat, dar care, odată acceptat, clarifica multe dintre
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
odată acceptat, clarifica multe dintre necunoscutele celuilalt. Celălalt este al experienței vizionare estetice, iar aici lucrurile nu mai sunt negociabile: poetica lui Blake este dependentă de poiețica; prin urmare, pe acest plan, aserțiunile blakeene sunt singurele care contează. În plus, "obscuritățile" amintite, departe de a reprezenta rătăcirile unui maniac, sunt chiar menite să provoace inteligență cititorului și abilitatea acestuia de a pătrunde structurile evolutive ale viziunii. De altfel, interesul din ce in ce mai crescut al istoriei și criticii literare față de operă lui Blake se
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
afecte, de sentimente nobile ori josnice, de pasiuni, de obsesii, de complicații sentimentale, de credințe ori îndoieli, de speranțe, de dorinți ori de renunțri, cu un cuvânt, structura global a unui suflet omenesc, cu logica și contradicția, cu claritatea și obscuritatea lui. O asemenea viziune umanizeaz cu siguranț teoria intelectualitții ca scdere a vieții și convine foarte bine convingerii lui Ralea cu privire la interdependența funcțiilor sufletești. Pe de alt parte, se observ c, practic, ideea de amânare și inhibiție activ, de control
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Petre Barbu pare colțuroasă, (în)frântă, chiar „istovită psihic” și „sfâșiată spiritual” (după cum afirma despre un alt timp, Ernesto Sabato). Ceea ce este relevant (pare a ne transmite indirect scriitorul) este că depinde doar de noi să ne desprindem de aceste obscurități cotidiene. și credem că prin lectura acestui recent volum, cu certitudine, am avea șansa de a ne descărca de angoasele, neîmplinirile și înnegurările acestui timp tulbure. Norman Manea O voce a neîmpietririi E un mare privileJiu să te consideri fiu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
lucruri pe care le considerați a fi un impediment în progresul mântuirii; prin urmare, se întâmplă ca multe lucruri, ce altora le rămân ascunse, uneori spiritul să le manifeste în conștiințele voastre. Dar atunci când splendoarea inteligenței spirituale este acoperită de obscuritatea slăbiciunii umane, își face loc uneori scrupulul îndoielii, punând de-a lungul drumului piedici aproape fără rezolvare. 2. Într-adevăr, cu puțin timp în urmă, după ce au venit în fața noastră delegații pe care voi, fiilor, miniștri provinciali ce erați la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și reprezintă un impediment pentru intelect din cauza dificultății lor complicate. Predecesorul nostru, papa Grigore, de fericită amintire, a expus unele dintre ele și le-a dat o clarificare incompletă. De aceea, noi vrem să îndepărtăm din ele în mod complet obscuritatea, clarificându-le printr-o interpretare desăvârșită și eliminând în totalitate din inima voastră scrupulul ambiguității. 1. Declarăm că, referitor la respectarea Evangheliei pe care aceeași Regulă o poruncește, voi sunteți obligați să respectați doar acele sfaturi evanghelice care în Regulă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
augustiene, a rămas până în acest moment și, în mare măsură, va rămâne probabil și pe viitor un adevărat mister al istoriei. Ovidiu vorbește adesea pe marginea acestui aspect, dar formulările pe care le folosește sunt mai degrabă vagi, amplificând astfel obscuritatea "explicației", în loc să o risipească. Rezultă că "în timp ce Ovidiu afirmă că tuturor le era cunoscut, chiar prea mult, motivul distrugerii sale, posteritatea s-a rătăcit în timp ce îl căuta printre firele miilor de ipoteze fără să ajungă la certitudinea vreuneia"2. Motivul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
verbală și nonverbală), filtrarea analitică a informațiilor beneficiind de suportul generos al semioticii. Prima parte a lucrării atrage atenția prin obiectivitatea cu care autoarea transcende zona conceptuală a semioticii verbale, a cărei structura este bine închegata în tipare definitorii, spre obscuritatea ce descrie semiotica nonverbală, în legătură cu care nu se poate vorbi încă de o terminologie descriptiva consacrată și unanim acceptată. Prin succedarea etapelor aferente unui astfel de demers, cu menționarea rolului fiecăruia dintre nivelurile constitutive ale semioticii, se ajunge la ideea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
noastră umană. “Moartea lui Dumnezeu înseamnă pierderea brutală a tuturor valorilor noastre tradiționale (dreptate, adevărul, binele...), distrugerea bruscă a tuturor reperelor. De aceea nebunul are nevoie de o lanternă aprinsă pentru a avansa: prăbușirea lui Dumnezeu a aruncat lumea în obscuritate (Ce să facem? Ce să credem? Încotro să mergem?). Întreaga istorie a umanității este astfel bulversată: pentru că reacția omului să fie pe măsura evenimentului, el va trebui să se depășească pe sine, să se redefinească, să se reinventeze”. Optzeci de
Nietzsche – critic al creştinismului. Semnificaţia sintagmei „Dumnezeu a murit”. Supraomul (Der Ubermensch). In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
obscură, în care pătrunderea oricăror raze de lumină era exclusă. În această sală, un tub Crookes, excitat de descărcările unei bobine de inducție, era acoperit cu ecrane de carton negru, opac pentru lumina cunoscută, chiar cea mai intensă. În această obscuritate, special creată pentru a permite ochiului să recepționeze orice fenomen luminiscent, nu era nimic luminos, până când acele radiații, încă neidentificate și emanând fără dubiu din tubul Crookes, au traversat carapacea de carton, căzând pe ecranul fluorescent; ele și-au pus
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
orice fenomen luminiscent, nu era nimic luminos, până când acele radiații, încă neidentificate și emanând fără dubiu din tubul Crookes, au traversat carapacea de carton, căzând pe ecranul fluorescent; ele și-au pus în evidență existența luminând, într-o oarecare măsură, obscuritatea. Să vadă că ecranul s-a luminat sub influența unor radiații invizibile, să remarce o linie de umbră traversând ecranul, să identifice obiectul care a produs acea umbră, să verifice că sursa de radiații este cu certitudine tubul Crookes, toate
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
obscure. Nimic mai ușor decât să înflăcărezi spiritele susținând dreptul țăranilor la revendicarea a două treimi din pământ, drept pe care li-l acordă mai mulți scriitori. Noi preferăm să căutăm adevărul cu sânge rece și să-l desprindem din obscuritățile care-l înconjoară. Istoria nu permite nicio îndoială asupra întoarcerii la Roma a familiilor patriciene stabilite în Dacia cu ocazia cuceririi lui Traian. Această retragere avu loc în anul 274, sub împăratul Aurelian, ce renunță el însuși la speranța de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]