2,880 matches
-
în dormitor, ne apropiam de Vaughan prin panteonul partenerilor noștri familiari așa cum el însuși ne urmărea prin holurile clădirilor terminalului. - Trebuie să ne mai procurăm niște hașiș. Catherine ridică ochii spre luminile traficului ce treceau pe lângă geamuri. - De ce e așa obsedat Seagrave de actrițele de film? Spui că ar vrea să aibă un accident cu ele? - Vaughan i-a băgat asta în cap. Îl folosește de Seagrave într-un experiment. - Și soția? - Face ceea ce vrea Vaughan. - Și tu? Catherine stătea cu spatele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe-o voce distantă și confuză, parcă amețit de hașișul pe care-l fuma: - Ballard, femeia aia e baza fanteziilor tuturor subiecților pe care i-am testat. Timpul pe care-l avem la dispoziție e limitat, chiar dacă tu ești prea obsedat de propria-ți persoană ca să-ți dai seama de asta. Am nevoie de răspunsurile ei. - Vaughan, probabilitatea ca ea să fie ucisă într-un accident de mașină e îndepărtată. Va trebui s-o urmărești până la ziua judecății de apoi. Stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de poliție pentru că ne învârteam în jurul unui Lamborgini parcat, proprietatea unui înstărit proprietar de bar din Shepperton, în timp ce Vaughan fotografia obsesiv înclinația precisă a stâlpilor de parbriz, proeminența unui adăpost de far, forma bombată a unei apărătoare de roată. Era obsedat de profilul aerisitoarelor cromate de pe barele de protecție, de cornișele din oțel inoxidabil ale caroseriei, de capacele ștergătoarelor de parbriz, de încuietorile portbagajului și ale portierelor. Hoinărea prin parcările supermarkuritelor de lângă Western Avenue ca și când s-ar fi plimbat printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
erau în Paris, Stuttgart sau Amsterdam, ducându-le seara înapoi la locul de parcare, după ce ne terminam treaba cu ele. Deja nu mai eram în stare să mă adun și să fac un efort pentru a-l opri pe Vaughan. Obsedat de corpul lui dur în aceeași măsură în care el însuși era obsedat de corpurile automobilelor, m-am trezit prizonierul unui sistem de ademenitoare violențe și excitări, un sistem alcătuit din autostrăzi și blocaje rutiere, din mașinile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
parcare, după ce ne terminam treaba cu ele. Deja nu mai eram în stare să mă adun și să fac un efort pentru a-l opri pe Vaughan. Obsedat de corpul lui dur în aceeași măsură în care el însuși era obsedat de corpurile automobilelor, m-am trezit prizonierul unui sistem de ademenitoare violențe și excitări, un sistem alcătuit din autostrăzi și blocaje rutiere, din mașinile pe care le furam și din descărcările sexuale ale lui Vaughan. În ultima vreme, am observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
nu vedea nici o deosebire între fasciști și social democrați. Ca anticomunist nu vede nici o diferență între nazism și comunism. Cândva accepta invocarea infailibilității partidului, acum se crede el însuși infailibil. Fiind odinioară prins de «cea mai mare iluzie», acum este obsedat de cea mai mare deziluzie a timpului nostru. Nu este nici un secret că cei mai mulți dintre intelectualii care s-au alăturat taberei staliniste în anii ’30 au făcut-o pentru că nu puteau vedea o alternativă mai bună și eficientă la nazism
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
punându-și în pericol rudele cele mai apropiate? Spre deosebire de Josef K. al lui Kafka, ființa umană, în socialism, știe prea bine cine îi sunt judecătorii și ce preț trebuie să plătească pentru încălcarea cutumelor cetății. Acea societate a fărădelegii este obsedată de regulamente și decrete. Un uriaș corp polițienesc nu are altă misiune decât să împiedice încălcarea valorilor oficiale consacrate. Într-o atare ordine socială, morala este eradicată. Eul, eul reflexiv, glorificat de tradiția filosofică occidentală, este sortit dispariției. Se poate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pedeseriștii se vor arăta la fel de clemenți cu cei care i-au tratat cu atâta eleganță, spre paguba imensă a țării. Dacă în cazul celor șapte ani negri ai iliescianismului lucrurile au fost deosebit de limpezi (un regim cleptocratic și fără scrupule, obsedat de îmbogățirea rapidă, a adaptat metodele mafiei comuniste la situația nou ivită după căderea bolșevismului), politica regimului Constantinescu e încă mai tulburătoare. Învingătorii din noiembrie 1996 nu pot invoca scuza lipsei de experiență și a necunoașterii situației reale. Mințind cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Național de Studiere a Arhivelor fostei securități: „După mine, presa este una dintre instituțiile naționale care s-au schimbat în bine după 1989. Au fost modificate structurile, au venit oameni noi . [...] După 1960, erau foarte mulți ilegaliști urmăriți. Ceaușescu era obsedat de comploturi. Această traumă a lui a făcut ca Securitatea să-i urmărească pe foarte mulți dintre apropiații săi. Marea majoritate a oamenilor, care au devenit informatori au avut și dosare de urmărire mai întâi. Securitatea lua, de obicei, oameni
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nimic. — Dar eu știu: Cavedagna mi-a dat să citesc scrisorile lui Marana. — Tot ce spune Ermes e o invenție. — Un lucru e adevărat: bărbatul ăsta continuă să se gândească la tine, să te vadă în toate nălucirile lui, e obsedat de imaginea ta, citind... — E ceea ce n-a putut suporta niciodată. Încetul cu încetul vei reuși să pricepi ceva mai mult despre originile mașinațiilor traducătorului: resortul secret care le-a pus în mișcare a fost gelozia față de rivalul invizibil ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
iertând trecutul. Și totuși, cazul doamnei Curtin era diferit. Nu i se păruse că americanca ar fi dornică să învinuiască pe cineva de dispariția fiului ei, deși era conștientă de faptul că în situația ei mulți oameni ar fi devenit obsedați de pedepsirea vinovatului. Mma Ramotswe oftă. Presupunea că pedeapsa e câteodată necesară pentru a sancționa o faptă reprobabilă, dar nu fusese niciodată în stare să priceapă de ce ar dori cineva să-i pedepsească pe cei care se căiesc pentru faptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Lui! Cui altcuiva? - Dar El e Ea sau Ea e El... - Da, Ea e El, dar îi dă din sângele lui, pardon, ei, și extazul e maxim, explodează, tremură, urlă... la noi nu s-a mai scris așa ceva! Ea e obsedată de carnea lui, de pulpele lui, într-o zi îl mușcă de gât, altădată visează cum înghite bucăți din creierul lui, cu lingurița... Nu știu dacă nu se vor speria cititorii de limbaj și de violențe. - Nu-s așa slabi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o peșteră mare, care În felul acesta se transformă Într-un fel de cămară de ființe vii, care aveau nevoie de foarte puțină Îngrijire și hrană, Însărcinîndu-l pe chilian să aibă grijă de ele și să le numere. Acesta trăia obsedat de ideea de a evada și Începuse să ascundă În acest scop cîțiva bușteni pe care Îi aducea marea pe coastele răsăritene, Însuflețit de speranța că Într-o zi avea să fie În stare să contruiască o plută, pornind pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Miss Rona zice că nimic nu-i scârbos, spune Brandy. Miss Rona zice că singura cale de-a afla adevărata fericire e să riști să fii complet expusă prin tăiere. Stoluri de păsărele indigene preocupate doar de ele par însele obsedate de găsirea hranei și de culesul ei cu ciocul. Brandy trage de oglinda retrovizoare până ce-mi vede reflexia și zice: — Bubba-Joan, dulceață? E evident că păsările din partea locului trebuie să-și construiască propriile cuiburi gata-de-asamblat folosind materiale pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Era foarte probabil ca acțiunea militară care se punea la cale să se termine prin instalarea la putere a unora care se găseau acum abia pomeniți printre rîndurile lui Bîlbîie. Un general onorabil, un prinț indiferent la luptele politice, dar obsedat de măreția neamului, de ordine și disciplină, un politician marginalizat în disputele parlamentare, dar oricînd dispus să fie o "mînă de fier" ...Iar de departe, de foarte departe se auzea abia deslușit cîntecul de sirenă al domnului Caraiman. Către el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
n-au făcut. Dar una dintre cele mai grele poveri pe care le duceau în spate, nu singura, ci una dintre cele mai multe, dar cea mai inhibitoare, teama de a greși, le era luată, nu-i mai apăsa, nu-i mai obseda, nu-i mai făcea să se încurce în propriile gesturi ori gînduri. Era o descoperire colosală a lui Mihai Mihail, și el era omul care putea să o exploateze fără să dîrdîie de frică la rîndul său. Șerban Pangrătty își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ecuatorului este de trei sute șaizeci de grade și, dintre acestea, exact o sută douăzeci corespund distanței care separă coastele peruane de cele ale Noii Guinee. Polinezienii stăpâneau așadar o treime a lumii, si o făceau datorită acestei magii care îl obseda atâta pe Tapú Tetuanúi, încât visa să devină și el un vrăjitor care să poată, la fel ca fabulosul Miti Matái, să descopere insulele ascunse în spatele norilor, să ghicească despre ce fel de insula este vorba sau să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fu răspunsul. Depinde cât îți vei da silința. —Maiana n-o să aștepte atâta. —Maiana! exclama. Mereu Maiana! Cineva care visează să devină Mare Navigator și poate, într-o zi, Navigator-Căpitan al insulei Bora Bora, nu trebuie să fie atât de obsedat de ceea ce are o femeie între picioare. A fi navigator nu-i totuna cu a fi rege, pentru care nu-ți trebuie decât înțelepciune, sau cu a fi Mare Preot, pentru care-ți ajunge să ai credință. Navigatorul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
stătu țeapănă doar pe un colț de bancă și nu avu curajul nici măcar să respire. Teodor, emoționat și cuminte, n-o deranjă în nici un fel. La venire îi ura "Bună dimineața" și nu pleca fără să-i spună "La revedere". Obsedată de gândul că nu-l văzuse vreodată mâncând, Luana scotea pe ascuns pachetul cu gustare și se ascundea într-un colț al curții să-l mănânce. Cu timpul, obișnuiți cu hachițele fiecăruia, cei doi începură să comunice. Fata îl ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Sunt acasă. Ți le aduc mâine. Luana ridică pumnul. Cealaltă se chirci și strânse ochii. Îți jur! Ți le aduc mâine. Trezită din furie, Luana se liniști. Spuse doar scurt, metalic: Mâine. După-amiază ieși cu bicicleta. Alese un traseu oarecare, obsedată de gândul la Violeta. "Data viitoare o dau cu fundul de pământ!" Remarcă, deodată, prezența unei biciclete ce se ținea aproape, în spatele ei. Schimbă pinionul și prinse viteză. Bicicleta din spate țâșni și ea. Luana coti brusc și se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu ușurință, ca și cum ar fi alunecat pe gheață. După câteva vocalize putea cânta oricât. Îi plăcea ceea ce făcea, nu avea în repertoriu melodii care nu-i ajungeau la suflet. Trăia fiecare cuvânt al poveștii, fiecare notă a vocii și chitarei. Obsedată de versurile unui cântec al grupului " Ecoul", scrise, într-o pauză, pe tablă: "Să nu ne vadă îmbrățișarea, steaua, Prin craterul geamlâcului îngust. Ridică brațul și trage jaluzeaua. Hai, vino mai aproape să te gust!" Din bancă, Rosti aruncă stiloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mângâiere, nu încercase și nu dorise nimic mai mult -, o simțea vibrând în brațele lui cu o căldură și o pasiune de care n-o crezuse în stare, făcându-l s-o privească aiurit, măcinat de tot felul de întrebări, obsedat de ciudățenii smintite și păcătoase. La adăpostul așternutului ei, Luana recunoștea că-și dorea o relație mai apropiată cu Ștefan, dar cum să facă asta și să-l lase, apoi, s-o părăsească? Nu-i era frică de nimic în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să-l controleze pe Ștefan, să-l facă s-o iubească cu adevărat și să rămână lângă ea. Nu voia să-l piardă cum îl pierduse pe Ernest Radak. Se răsucea în așternut, încercând să găsească răspunsul întrebării care o obseda: "Să am o relație cu Ștefan, așa cum au aproape toate fetele din campus cu prietenii lor, sau nu?" În timp ce ochii i se închideau, sub greutatea palmelor lui Moș Ene, hotărî: "Am să mă gândesc la asta mâine". Coborî din tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ca un cățeluș ce așteaptă bombonica. Vorbești prostii, draga mea. Toate femeile fac copii. Se închise în baie preț de câteva minute și ieși de-acolo mirosind, discret, a after shave și pastă de dinți. Luana se băgase în așternut, obsedată de o îngrozitoare bănuială. El se așeză pe marginea patului, îi luă mâinile într-ale lui și le lipi de buze. Ea îl privi absentă, cu gândurile aiurea. Te iubesc, Luana. Știi asta, nu-i așa? Ea nu știa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Se însurase, la sfârșitul anului I de facultate, înveninat de o aversiune oarbă împotriva a tot ceea ce reprezenta femeia pe pământ. La scurt timp, descoperi că tânăra soție avea structura sufletească a femeii care-l adusese pe lume. Rece, neîndurătoare, obsedată de disciplină. Urî și mai mult toate reprezentantele acestui sex "slab" dar mai ales pe fata din liceu, care continua să-i bântuie fanteziile, visele, amintirile. Așteptase, cu o răbdare despotică, trecerea celor zece ani, pentru a-i arunca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]