1,497 matches
-
în acord cu faptele. Apoi, o știință nu poate fi definită decît în parte prin metoda sa, deci nici economia nu poate fi definită de concepte mecanice și raționamente deductive. Raționamentul deductiv riguros al lui Pareto are la bază date observabile prin analiza comportamentului indivizilor. Autorul italian se străduiește să demonstreze funcționabilitatea unui sistem economic imaginar, care ar fi guvernat de doi factori: dorințele indivizilor și obstacolele aflate în calea satisfacerii respectivelor dorințe. Pentru el, simpla aplicare a unui concept de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
George W. Bush a atins apogeul neputinței sale arogante și cinice într-o discuție cu ziaristul Ron Suskind de la New York Times. Iată ce spunea recent președintele american: "Voi credeți că soluțiile vin din analiza judicioasă pe care o faceți realității observabile. În realitate, lumea nu mai merge așa. Acum suntem un imperiu și atunci cînd acționăm, ne creăm propria realitate. Și în timp ce voi studiați această realitate, în mod judicios, așa cum doriți, noi acționăm din nou și creăm alte realități noi, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
viața să existe și să se extindă dincolo de pămînt și să cuprindă întregul univers. Primul fizician care a pledat pentru postulatul vieții veșnice a fost laureatul Nobel Paul Dirac. Speranța sa e ca într-o zi acest lucru să devină observabil în mod direct. Dar consecința cu adevărat fascinantă a ipotezei vieții veșnice e că trebuie să existe o Persoană omniscientă, om-nipotentă, omniprezentă, concomitent transcendentă și imanentă universului fizic. Fizica indică faptul că, în viitorul ultim, această persoană trebuie să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cultul trupului și al psihologismului, dorința de autonomie și de împlinire individuală au făcut din raportul cu sine o dimensiune de o importanță capitală. Aici figura emblematică este Narcis. Așa stau lucrurile. Rămâne acum să analizăm dacă modelele corespund faptelor observabile, să evaluăm fecunditatea acestor fire ale Ariadnei confruntându-le cu schimbările petrecute în faza III. Încotro ne duce cursa dezlănțuită spre fericirea privată? Ne condamnă ea oare să suferim la infinit chinurile lui Tantal? Cultura pe cale de a se structura
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
celelalte căi de recunoaștere socială lipsesc, a „toca bani” și a consuma se impun ca finalități predominante. Mediator al „vieții adevărate”, consumul e considerat a fi și ceea ce permite evitarea disprețului social și a imaginii negative despre sine. Obsesia consumului, observabilă în zilele noastre până și la populațiile marginale, nu demonstrează numai forța fără precedent a mercantilizării modurilor de viață, ci și noua intensitate a frustrărilor față de standardele de viață dominante, o mai mare pretenție la considerație și la respect tipică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
personal pentru a se simți bine sau mai bine. Societatea de hiperconsum se dezvoltă în pas cu personalizarea și emoționalizarea confortului. Atașamentul pentru locuința personală: confortul în conforttc "Atașamentul pentru locuința personală \: confortul în confort" Un anumit număr de transformări observabile în mediul urban ilustrează noua orientare a confortului. În timp ce turnurile și fronturile de blocuri sunt demolate în numele unui spațiu urban „cu chip uman”, se inițiază lucrări de reabilitare a habitatului, precum și proiecte de revitalizare a centrelor civice. Spațiile publice sunt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
turbulenței și volatilității piețelor financiare Turbulența și volatilitatea sunt omniprezente pe piețele financiare. Aceste fenomene se regăsesc în special pe piața de capital și piața valutară, dar pot să apară în anumite perioade și pe piața monetară. Forma de manifestare observabilă a lor este evoluția prețurilor pe termen scurt. De exemplu, un fenomen de turbulență este caracterizat printr-o creștere și/sau scădere a prețului acțiunilor pe piața de capital, care apar absolut neașteptat, introducând printre investitori surpriza și chiar panica
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Ce este volatilitatea piețelor financiare? Piețele financiare, spre deosebire de alte piețe din economie, pot înregistra schimbări dramatice, în care prețul activelor poate să apară prea volatil pentru a putea justifica acest lucru doar prin schimbări ale unor mărimi fundamentale. Acest fapt, observabil pe toate piețele, mature sau emergente, i-a intrigat atât pe teoreticieni, cât și pe investitori. Deși cercetările în domeniul volatilității piețelor financiare datează de aproape 30 de ani (LeRoy și Porter, 1981: Schiller, 1981) nu putem spune că volatilitatea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
manifestări la adolescent. Era vorba fie de stabilirea unor legături între diferite comportamente și depresie având în vedere eventuala acțiune a unor medicamente psihotrope antidepresive, fie de o anumită înțelegere empatică a adolescentului în cadrul abordării psihoterapeutice. Aproape toate conduitele simptomatice observabile în adolescență au putut fi puse, după unii sau alți autori, în legătură cu „depresia”. În unele cazuri, manifestările simptomatice evocate se înscriau într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca, dincolo de trecerea la act, de eșecul școlar, de tulburările de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
perfectă stare a imaginii idealizate, atotputernice și iubitoare care face parte integrantă din imaginea de sine”. Cazul clinic al lui Jacques este o ilustrare evidentă a acestui proces. Este vorba deci despre o negare puternică a oricărei dependențe. În conduitele observabile, aceasta se traduce în general printr-o nevoie compulsională de a-și afirma independența chiar cu prețul expunerii la pericol sau al negării trebuințelor corpului; sau chiar printr-o negare a oricărei dependențe față de alte persoane, acceptând în același timp
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
XIX individualiza nebunia circulară sau nebunia cu forme alternante. Astfel Falret, încă din anul 1878, apoi în 1890, în Traité des maladies mentales et nerveuses, descrie debutul „nebuniei circulare”: „Această afecțiune [...] debutează cel mai adesea după pubertate, fără cauze întâmplătoare observabile [...]. Manifestările sale de debut sunt puțin cunoscute. Ea este observată într-adevăr rar de către medici în această perioadă și este necesar să se reconstituie istoria primelor faze ale afecțiunii cu ajutorul informațiilor furnizate de către părinți sau de către bolnavii înșiși, mult timp
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de valoare. Măsurarea ține mai mult de dimensiunea „impersonală” a educatorului. Așa se explică faptul că, în acest act, poate fi implicată satisfăcător mașina de evaluat. Aprecierea școlară sau evaluarea propriu-zisă constituie emiterea unei judecăți de valoare, semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referință axiologic. Adoptarea de măsuri ameliorative implică actele decizionale privind perfecționarea și potențarea procesului de predare-învățare prin măsuri sincronice sau succesive actului evaluativ. Examenul este o modalitate de evaluare ce se constituie ca o
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
care permit înțelegerea unei realități sau realitatea însăși (de exemplu, un produs școlar avându-l pe individ ca autor). Unii autori (Meyer, 2000, p. 47) consideră că nu competențele sunt evaluate, ci rezultatele, „întrupările” acestora. Obiectul evaluării îl constituie comportamentele observabile, măsurabile și evaluabile. Competențele se atestă indirect, prin rezultatele obținute de elevi. Competența ca atare rămâne invizibilă. Nu evaluăm decât rezultate, acestea fiind singurele urme palpabile ale competențelor. Competența este acea capacitate de a rezolva o problemă într-un context
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
părinți, decidenți. Pe de altă parte, referentul în raport cu care se face evaluarea (un exercițiu matematic, o explicație, o acțiune motrică etc.) devine uneori destul de dificil de stabilit. În principiu, se acceptă ideea că trebuie să ne raportăm la un comportament observabil, decelabil în realitatea proximă, la un fapt cât mai concret, identificabil, măsurabil. Problema este următoarea: ne raportăm la o competență sau la produsul unei competențe? La abilitatea de a realiza corect o înmulțire sau la un anumit exercițiu de înmulțire
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
formă exactă. Desigur că prin religie se propun anumite cunoștințe de știut, atitudini de adoptat, gesturi de făcut, ritualuri de celebrat etc. Dar este greu de evaluat punctual corespondența dintre conduitele manifeste și normele emise sau pretinse de către profesor. Comportamentele observabile sunt legate de un context cultural, social, istoric. Credința unora poate trece drept necredință în ochii altora (iar acest lucru nu rareori s-a întâmplat în istorie). Etichetele puse de oameni sunt imperfecte, relative, vulnerabile, mai ales când se vizează
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pe sfera de semnificații a opțiunii iluministe pentru rațional, ceea ce-i conferă avantajul eliminării funcției critice a ipostazelor compatibile cu paradigma primei modernități, fie să accepte efortul critic și condiția transformațională pentru a-și adăuga funcția de explicare a consecințelor observabile ale globalizării, ca paradigmă a celei de-a doua modernități. Stăruința în dilemă, ce echivalează cu conservarea enunțurilor clasice, este deja costisitoare, Economia fiind suspectată de insuficiență explicativă pentru noile evoluții sau chiar de tratarea lor inadecvată, aceasta îngroșând și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bazală, în variatele sale forme, poate fi privită ca sine qua non al psihoterapiei în general și al hipnoterapiei în particular. El argumentează că atitudinile pozitive asociate cu Mesmerismul (de exemplu imaginația, speranța și credințaă sunt „stările cele mai ușor observabile asociate cu munca psihobiologică cea mai profundă de optimizare a comunicării minte-corp și de rezolvare cu succes a problemelor, care constituie baza reducerii stresului și vindecării în hipnoză” (1996, p.120Ă. Acest punct de vedere recunoaște că problemele emoționale presează
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
selecție și orientare profesională, cu atât mai complexe, mai bine articulate și mai eficiente cu cât nivelul general de dezvoltare a unei societăți este mai înalt; creșterea ponderii componentelor opționale și facultative la nivelul curriculumului tuturor ciclurilor de învățământ (tendință observabilă și în contextul recentelor demersuri de reformare a învățământului românesc); creșterea vizibilității problemei „elevilor supradotați” și dezvoltarea unor strategii pentru adaptarea ofertei educaționale la cerințele speciale ale acestui tip de „clienți”; utilizarea tot mai frecventă a adaptării procesului educațional la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
serie de evoluții interesante și semnificative din această perspectivă: în contextul a ceea ce este din ce în ce mai frecvent denumit „managementul resurselor umane” (Pitariu, 1994) măsurarea performanțelor profesionale capătă o importanță echivalentă cu măsurarea aptitudinilor profesionale; în cadrul a numeroase sisteme de învățământ, comportamentele observabile și abilitățile sunt din ce în ce mai frecvent utilizate drept elemente-cheie în definirea obiectivelor educaționale (tendință observabilă recent și în sistemul de învățământ românesc); o dată cu trecerea timpului, utilizarea abilităților în sensul menționat mai sus devine din ce în ce mai frecventă, iar numărul abilităților luate în considerare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din ce în ce mai frecvent denumit „managementul resurselor umane” (Pitariu, 1994) măsurarea performanțelor profesionale capătă o importanță echivalentă cu măsurarea aptitudinilor profesionale; în cadrul a numeroase sisteme de învățământ, comportamentele observabile și abilitățile sunt din ce în ce mai frecvent utilizate drept elemente-cheie în definirea obiectivelor educaționale (tendință observabilă recent și în sistemul de învățământ românesc); o dată cu trecerea timpului, utilizarea abilităților în sensul menționat mai sus devine din ce în ce mai frecventă, iar numărul abilităților luate în considerare și utilizate efectiv sporește. Spre exemplu, dacă doar cu câteva decenii în urmă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cognitiv distribuit sociocultural persoanele interacționează - între ele și cu artefactele - pentru a crea și coordona reprezentări. Lărgind unitatea de analiză, reprezentările interne ale sistemului devin reprezentări externe în raport cu agenții individuali care le utilizează în activitatea colectivă. Procesele cognitive ajung astfel observabile; generarea și propagarea reprezentărilor în sistemul sociocultural pot constitui obiectul observației directe. Practica după care se desfășoară activitatea cognitivă în ședințele săptămânale ale CA în universitatea Beta a fost observată și analizată, urmărindu-se procesul de generare, menținere și coordonare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
altă parte, campania de promovare a „disidenței tăcute” poate fi interpretată ca o etapă finală Într-un proces deliberat de maculare a Însuși termenului disident sau opozant al regimului comunist. Căderea În derizoriu a acestui, să-l numim, statut, situație observabilă la nivelul mentalului colectiv românesc postdecembrist, este rodul strategiilor de manipulare și dezinformare croite pe parcursul a peste patruzeci de ani de către propaganda comunistă. Începând de la trimiterea În anii ’50 a unor falși luptători În munți pentru a-i captura pe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
culturile reflectă capacitatea general umană de a codifica și de a comunica experiențe în manieră simbolică, de a vehicula simboluri într-o manieră validată de comunitate. De aceea, între culturi există asemănări, dar și deosebiri. Dintre acestea, unele sunt imediat observabile, altele subtile. Când călătorim într-o altă țară, adică într-o altă cultură, remarcăm imediat stilul clădirilor, modul în care se circulă pe stradă, felul în care arată și se îmbracă oamenii, cum își mobilează casele, dacă vorbesc repede sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gradul de evitare a incertitudinii este mai mare sau mai mic (Triandis, 1995). Caracterizarea unei culturi ca individualistă/colectivistă, masculină/feminină etc. nu are valoarea unui „diagnostic precis”, ci este un cadru general de înțelegere și interpretare a unor comportamente observabile în societate. Mai utilă decât caracterizarea unei culturi este comparația dintre două culturi, care permite observarea unor diferențe mai mari (complementaritate) sau mai mici (similitudine) între acestea. În orice caz, dimensiunile de variație culturală trebuie interpretate ca generalizări care permit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care reclamă din partea conducătorului auto doar o aplicare, prin prisma utilității, a unei deprinderi formate anterior (situații de certitudinea. Indiferent de mecanismul care a stat la baza elaborării unui răspuns, acesta se exteriorizează și se materializează sub forma unui comportament, observabil. În urmă manifestării acestui comportament, autovehiculul se va deplasa cu o anumită viteza și pe o anumită traiectorie. Dar ce este comportamentul ? În psihologie, noțiunea de comportament este definită, în sens larg, ca fiind „ceea ce face și ce spune” omul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]