1,044 matches
-
mea toată instrucția și dumnezeiescul foc ce îmi dăruise cerul, aceasta era cel mai frumos al meu vis, cugetarea mea, zâmbire îmbălsămită preste care eu îmi luam zborul către viitor și către slavă...... Slava, vai! Romanii m-au respins cu ocară: o cabală nedreaptă, obraznică, urâcioasă m-a necinstit în ochii concetățenilor mei, și de față cu Enrieta de Serrei numele meu a fost aruncat în zloată cu necinste și derâdere. O, ocară! toate iluziile mele, toată fericirea mea, mizeria copilăriei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
slavă...... Slava, vai! Romanii m-au respins cu ocară: o cabală nedreaptă, obraznică, urâcioasă m-a necinstit în ochii concetățenilor mei, și de față cu Enrieta de Serrei numele meu a fost aruncat în zloată cu necinste și derâdere. O, ocară! toate iluziile mele, toată fericirea mea, mizeria copilăriei mele, ostenelile nevinovăției mele, pierderea însuși a slavei ce dobândisem, nimic n-ar putea să mă doboare; însă a fi astfel tractat înaintea aceleia pe care o iubesc cu un amor așa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Avizată la sine însăși atât în cele spirituale cât și-n cele mirene, lăsată înlăuntru și afară fără nici o îngrijire, supraveghere sau ajutor, scăpătată, disprețuită și părăsită într-adins, biata mănăstire grecească trăgăna o existență mizeră spre păsul ei și ocara marii sale comunități religioase. În loc de ajutor material, regele-și puse de gând s-o prefacă pur și simplu în mănăstire catolică, socotind că înflorirea ei ar fi cu putință numai atunci când ar încăpea pe mâinile unui personal monastic tot de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așa de tare și dete frâu așa de-n dragă voie mâniei sale, încît prințul Ioan porunci să-i deie o palmă pentru purtare necuviincioasă și obraznică. Reprezentanții poporului, cu cauza pierdută, se-ntoarseră într-adevăr cu râs și cu ocară, dar guvernul împărătesc le-o plăti în curând scump aceasta. Poate că îndemnările celor doi frați la răscoală pe față nu vor fi prins la-nceput în poporul lor, de vreme ce acesta se da-napoi dinaintea mărimei și primejdiei unei asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
p. 80. footnote>. Părinții filocalici ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să respingem ispita încă din faza de momeală (atac). Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare, fie spre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine1<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980, p. 318,319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op.cit., răspunsul 829, p. 688. footnote>”. Se va slăvi prin noi pentru că nu am făcut de ocară credința Lui în noi, arătând astfel cui aparținem și pe cine iubim când suferim atâtea pentru El. Așa cum am arătat mai sus, consimțirea cu ispita duce la păcat, iar păcatul repetat este de fapt patima. Păcatul este o tristă realitate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Cu toate opiniile clare și esprese ale țării și ale organelor ei judecătorești, tagma voiește eligibilitatea ei și proiectul în cestiune e și depus pe biroul Camerei. Un proiect voluminos, plin de cârciocuri, menit a face din justiție unealta de ocară a partidului roșu, o sclavă a patimelor momentane, o îngăduitoare a apetiturilor, o creațiune a stării timporare de corupție. Împărțirea țării în plaiuri și ocoale? Un alt proiect de lege șterge cincizeci de plaiuri c-o singură trăsătură de condei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
p. 80. footnote>. Părinții filocalici ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să respingem ispita încă din faza de momeală (atac). Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare, fie spre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine1<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980, p. 318,319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op.cit., răspunsul 829, p. 688. footnote>”. Se va slăvi prin noi pentru că nu am făcut de ocară credința Lui în noi, arătând astfel cui aparținem și pe cine iubim când suferim atâtea pentru El. Așa cum am arătat mai sus, consimțirea cu ispita duce la păcat, iar păcatul repetat este de fapt patima. Păcatul este o tristă realitate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
p. 80. footnote>. Părinții filocalici ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să respingem ispita încă din faza de momeală (atac). Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare, fie spre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine1<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980, p. 318,319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op.cit., răspunsul 829, p. 688. footnote>”. Se va slăvi prin noi pentru că nu am făcut de ocară credința Lui în noi, arătând astfel cui aparținem și pe cine iubim când suferim atâtea pentru El. Așa cum am arătat mai sus, consimțirea cu ispita duce la păcat, iar păcatul repetat este de fapt patima. Păcatul este o tristă realitate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
vă va ierta vouă. Dumnezeu este Mulțumitor, Blând.” (GG) Qawl mă‘róf wa maghfirat ƒayr min œadaqat yatba‘u-h" ’a: wa All"h ghan ≤alm (2, 263/265): „Vorba cuviincioasa și iertarea sunt mai bune decât milostenia urmată de ocara. Dumnezeu este Bogat, Blând.” (GG) ...All"h ya‘lamu m" f qulóbi-kum wa-k"na All"h ‘alm ≤alm. (33, 51; cf. 22, 59/58): „...Dumnezeu cunoaște ceea ce este în inimile voastre. Dumnezeu este Știutor, Blând.” (GG) Apare de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
privind dumnezeirea lui Hristos, fiindcă aici „Numele” se referă mult mai des la Hristos decât la „Dumnezeu-Tatăl”. Există doar trei locuri în care are o întrebuințare absolută: - ...katQxiÀthQsan hypèr to¤ onómatos atimasthQÎnai (Fp 5,41b): „...s-au învrednicit să sufere ocara pentru Nume.” (t.n.) - hypèr gàr to¤ onómatos exQÎlthon mQdèn hypolambánein toùs toioútous apò tÄÎn ethnikÄÎn (3In, 7): „căci pentru Nume au pornit la drum, fără să ia nimic de la neamuri.” (t.n.) - ...oudè gàr ónomá estin héteron hypò tòn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fost mai tare decât mine și m-ai biruit! Sunt luat în râs ziua întreaga și toți își bat joc de mine! Fiindcă ori de câte ori vorbesc, trebuie sa strig și să vestesc: «Silnicie și pustiire!», așa încât cuvântul Domnului este pentru mine ocara și batjocură în fiecare zi. Și am zis: Nu voi mai aminti de El și nu voi mai vorbi în numele lui. Dar era în inima mea că un foc mistuitor, ascuns în oasele mele, si eu mă străduiam să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Motivația lui Platon este că în acest fel se consolidează căsniciile, și asta o spune Platon, un absent al căsniciei și, ca mai toți bărbații vremii, un incurabil misogin (atrag atenția că astăzi, a fi misogin, e lucru, măcar, de ocară; în vremurile acelea, problema aceasta nu era o „problemă” și nici lucrul acesta nu era în vreun fel problematic). Chestiunea nu trebuie ocolită doar pentru că nu exista, și aici e paradoxul: Socrate și Platon pun pe tapet faptul acesta, căci
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
atît nu se poate spune, pentru că În aceste cuvinte se află tot ce le trebuie oamenilor. Dacă oamenii ar pune În aplicare aceste cuvinte, dacă s-ar strădui să se dezvețe de tot ce se opune iubirii, de certuri, invidie, ocări, condamnări și alte sentimente rele față de frații lor, cu toții ar trăi bine și În bucurie. Iar toate astea nu sînt imposibil de Înfăptuit, nici măcar greu, ci lesne. Dacă așa ar face oamenii, tuturor le-ar fi bine. Mai devreme sau
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
literară a trecut, cum trec toate școlile, dar marea literatură naturalistă a rămas, iar spiritul ei este și va fi totdeauna fecund. Din ignoranță sau din refuzul gândirii, cuvântul „naturalism” e azi, în cele mai opuse tabere, un cuvânt de ocară; deseori e înlocuit cu formula „realism critic”, care face mai mult sau mai puțin funcția de eufemism. Ar fi destule de spus despre naturalism, dar nu e locul aici; ce vreau să subliniez cu riscul de a scandaliza este că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cuvântul către cititori, din De neamul moldovenilor: „Să încep osteneala aceasta, după atâtea vacuri de la discălecatul țărâlor cel dintăi de Traian împăratul Râmului, cu câteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gândul. A lăsa iarăși nescris, cu mare ocară înfundat neamul acesta de o samă de scriitori, iaste inimii durere. Biruit-au gândul să mă apuc de această trudă, să scoț lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și sâminție sîntu lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
secrete și a plevuștii parlamentare), dacă țărănimea n-ar fi revenit demult la nivelul sapei de lemn, dacă muncitorimea ar fi depășit mentalitatea de clasă conducătoare cu ciocanul în mână, dacă a fi intelectual n-ar însemna un termen de ocară, poate că dl. Constantinescu ar putea să zburde liniștit în paradisul cotrocean. Tot mai mult, observăm că la mijloc a fost vorba de o neînțelegere. Actualul președinte își imagina, probabil, că a fi ales înseamnă recunoașterea meritelor proprii, un referendum
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]